5,821 matches
-
sisteme. Astfel, Katherine Verdery a accentuat caracterul redistributiv al statului socialist, dar și importanța articulării relațiilor informale orizontale asupra acestor birocrații pentru dinamica vieții cotidiene (Verdery, 1991, 2000). Practicile informale, reunite în jurul conceptului de economie secundară, au fost tratate pe larg în multe lucrări de antropologie despre Europa de Est. Pe lângă literatura produsă de sociologii maghiari și antropologii occidentali despre economia secundară, un alt concept important, produs de cercetătoarea britanică Caroline Humphrey, este cel de resurse manipulabile și se referă la surplusul față de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
le exercita asupra lor; • după perioada încarcerării, cu scopul de a se proteja de persecuții, consideră că au reușit să disimuleze trăirile proprii, prezentând o personalitate publică și o alta privată. La aceste două tipuri de personalități se referă pe larg Tzvetan Todorov, după emigrarea sa în Occident. Efecte psihologice ale încarcerării politice Pentru a oferi o imagine mai cuprinzătoare a efectelor pe termen lung ale încarcerării și ale persecuțiilor politice din perioada 1948-1972 din România, am considerat necesară explorarea existenței
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
V.2.1. Reproducerea de poezii, relatarea de povestiri Consemn: Recită poezia... Povestește „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici” (se poate alege și altă poveste cunoscută de copil) Criteriu de evaluare: Copilul recită corect, cu intonație, sau relatează pe larg povestea folosind fraze scurte și respectând regulile gramaticale. V.2.2. Citirea unui text Indicație: Se dă copilului un text literar ușor. Consemn: Citește acest text. Criteriu de evaluare: Copilul citește corect și expresiv textul. • Comportamentul socioafectiv (S) S.1
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în care sunt incluse texte de Mihai Eminescu, N. Iorga, N. Rădulescu-Niger. Despre poezia lui Radu Gyr scrie Constantin Orăscu, în timp ce Liviu Stan recenzează volumul Horia de Aron Cotruș, Pan M. Vizirescu se referă la volumul de poeme postume Din larg de Octavian Goga, George Sbârcea face o cronică la volumul Poezia lui Lucian Blaga de C. Fântâneru, iar Petre Paulescu recenzează antologia lui Matei Alexandrescu, Ardealul cântat de poeți. Un caz interesant este acela al articolului O eroare: spațiul mioritic
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
apar volumele Poezii (1881) și Novele (1902). Dacă în versuri - de dragoste, mergând spre istorie ori avându-și sorgintea în poezia populară - R.-B. îi imită greoi pe V. Alecsandri și pe D. Bolintineanu, în proză se simte mai în largul lui. Ca și alți colaboratori ai „Familiei”, preferă subiectele istorice și legendare, dându-le o interpretare apăsat moralizatoare. Melodramatice și schematizate sunt și câteva nuvele cu personaje din lumea „intelighenței” ardelene. Doar în proza care se oprește asupra vieții țărănești
RANTA-BUTICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
MUNCA, revistă apărută la Piatra Neamț, săptămânal, din 10 octombrie 1904 până în 1906. Editori sunt Mathilde și C.D. Gheorghiu. Publicație tradiționalistă, ce intenționează a fi democratică prin publicul larg căruia i se adresează, iar enciclopedică prin conținutul tematic variat, M. are de fapt un caracter eclectic. Programul cultural nu este bine definit, criteriile valorice au prea puțină importanță în alegerea autorilor publicați. În sumar intră legende, jocuri, povești, poezii
MUNCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288281_a_289610]
-
toamnă amară). Fascinația plecării, incluzând și presimțirea marii treceri, cu reminiscențe din spiritul lui Lucian Blaga, transpare și în lirica târzie: „Pe ape se lasă lințolii de ceață./ O luntre parcă se mai vede în larg,/ În larg, în nebănuitul larg...” (Ceas de toamnă). Ultimul poem, cântec de lebădă al poetului, se încheagă dintr-o metaforă a călătoriei-moarte: „Ciuguliți-mă/ păsări/ și ochii/ aruncați-i în mare// Lăsați-mi doar cerul/pe umeri/ să-l port// Încet,/ Încet/ navele mele/ ajung
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
ei nu merge până la adulter. Dintre personajele masculine, cel mai reliefat e Mircea Trestian, care se definește în opoziție cu societatea metropolitană, privită nediferențiat. Dar nu într-o opoziție activă. Virtuală întrupare a creatorului ce nu se poate simți în largul său decât detașându-se de ambianța alcătuită din nesățioși de avere, ambițioși de rând, ariviști fără scrupule, escroci, mondene nevropate, juisori, cocote, Trestian, în loc să se autoconstruiască și să învingă impunându-se ca personalitate, cedează vocației de inadaptabil și se lasă
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
țară și reînhumate în capela cimitirului din Lugoj. M. a fost un susținător înfocat al culturii și limbii naționale, în tradiția cărturarilor Școlii Ardelene. Încă în timpul studiilor a publicat o lucrare polemică în limba germană (1830), în care discuta pe larg, ca și prietenul său Damaschin T. Bojincă și împotriva aceluiași adversar, sârbul Sava Tököli, originea și caracterul romanic al limbii române și necesitatea înlocuirii alfabetului slav cu cel latin. Ca argument în sprijinul romanității limbii, el transcrie cântece populare românești
MURGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288319_a_289648]
-
RL, 2001, 25; Daniel Cristea-Enache, O întâlnire fericită, ALA, 2001, 587; Popa, Ist. lit., II, 1061-1062; Marin Mincu, Noi „nu suntem producători de mituri”?, LCF, 2002, 9; Daniel Cristea-Enache, „De câte ori am vrut să fiu «realist», nu m-am simțit în largul meu cum m-am simțit în parabole” (interviu cu Octavian Paler), ALA, 2002, 614; Simion, Genurile, 66-72; Alex. Ștefănescu, „Certitudinile mele sunt ciuruite de îndoieli ca niște haine mâncate de molii” (interviu cu Octavian Paler), RL, 2003, 4; Grigore Scarlat
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
a dezvoltat și un tip specific de explicație pentru științele social-umane (nu exclusiv însă, deoarece îl întâlnim tot mai frecvent și în științele naturii, în biologie în mod special): explicația sistemică. Două variante fundamentale ale modelului sistemic sunt explorate pe larg: modelul funcțional și modelul structural. O atenție specială este acordată relației dintre modelul cauzal și modelul sistemic de explicație, considerate nu ca opuse, și nici măcar complementare, ci ca integrându-se într-o explicație mai generală. A. Modelul cauzaltc "A. Modelul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al eficacității funcționale care trebuie adăugat la acesta din urmă. Eficiențatc " Eficiența" Eficiența este un al treilea concept tot mai mult utilizat în sociologie pentru a estima gradul de adecvare a unui element sau sistem. El a fost elaborat pe larg în tehnologie și economie, dar îl găsim utilizat, de asemenea, și în limbajul comun referitor la orice activitate umană (Katz și Kahn, 1966; Zamfir, 1977; Mureșan, 1984). În tehnologie, conceptul de eficiență se referă la gradul de utilizare de către un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcțional. Chiar și societatea globală are o serie de funcții care, într-un sens particular, pot fi interpretate ca fiind externe: ea trebuie să asigure satisfacerea necesităților membrilor săi. Relația dintre societatea globală și individ va fi însă analizată pe larg în capitolul următor. Pe lângă funcțiile externe, există și funcții interne. Orice sistem, odată constituit, dezvoltă propriile sale cerințe funcționale - menținerea și dezvoltarea sa, integrarea părților, obținerea resurselor necesare funcționării sale etc. Funcțiile externe și interne devin finalități care guvernează întreaga
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
găsește adesea în dificultate. Acesta este motivul pentru care în Suedia a început să se contureze tot mai clar, în ultimii ani, ideea că sindicatele trebuie să-și dezvolte propriile proiecte de cercetare științifică, orientate de la început spre elaborarea pe larg a punctului de vedere al clasei muncitoare, spre articularea soluțiilor care contravin acesteia. O asemenea angajare partizană a cercetării nu exclude dialogul, ci doar îi creează o bază mai temeinică, fiecare parte devenind mai conștientă de propriile sale interese. Ea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și mai acceptabil, din punctul de vedere al unei viziuni științifice și filosofice moderne, lipsită de amprenta idealist-subiectivă neokantiană, această idee sub forma celebrei distincții între științe ale repetiției și științe ale succesiunii pe care încerca să o elaboreze pe larg (Xenopol, 1906, 1908). În numele disciplinelor cristalizate în jurul conceptului de evoluție, Julian Huxley avansa ideea că mentalitatea contemporană, spre deosebire de cea „centrată pe știință” a secolului al XVII-lea, este „centrată pe evoluție”. Evoluția reprezintă, după părerea sa, elementul caracteristic al Weltanschauung
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
își concentrează atenția asupra primei probleme. Cea de-a doua - tratarea incertitudinii în exces - este practic ignorată. Tacit, ea pare să fie considerată o problemă exterioară deciziei și deci nerelevantă pentru aceasta. În fapt, așa cum voi încerca să argumentez pe larg, ea este o parte organică a procesului, determinând într-o mare măsură desfășurarea acestuia. Două tipuri de strategiitc "Două tipuri de strategii" În teoriile normative ale deciziei există presupoziția tacită că singurul mod rațional de decizie, indiferent de gradul de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
respectiva persoană. În mod frecvent întâlnim o combinare a acestor două variante: delegarea autorităților de decizie unor instanțe exterioare, învestirea cu plusvaloare a acestora reprezentând modalitatea de absorbție artificială a incertitudinii. Delegarea autorității de decizie ridică problema legitimării, analizată pe larg de Max Weber (1969). Pornind de la tipologia formulată de sociologul german, vom considera următoarele tipuri de legitimare a autorității: tradiția, charisma, criterii aleatorii mascate și delegarea autorității. Tradiția. Sociologii au remarcat cu surpriză faptul că, în toate colectivitățile umane, tradiția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
singura cauză activă, toate celelalte fiind numai efect pasiv, ci are loc o interacțiune pe baza necesității economice, care, în ultimă instanță, se impune totdeauna” (Marx și Engels, 1967, p. 46). În scrisoarea către Bloch, aceeași idee este analizată pe larg. Textul lui Engels este mai semnificativ decât orice comentariu. Trecând peste lipsa unor concepte mai generale cu care să descrie cât mai precis tipul de determinism avut învedere, exprimarea lui Engels nu lasă însă nici o îndoială asupra fondului problemei: „Potrivit
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Modelul acesta teoretic reprezintă, din această cauză, mai degrabă o strategie de cercetare decât o teorie concretă. El dă o indicație asupra modului în care, în general, putem să tratăm diversele societăți. Din această cauză, deși elementele sale sunt pe larg analizate în diferitele scrieri ale lui Marx și Engels, nu există nici o expunere sistematică suficient de completă a sa.Expunerile care se pot găsi reprezintă doar rezumări ale principalelor teze, punându-se accent pe relația de determinare a factorului economic
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
elimina, așa cum încearcă să procedeze primul și al doilea val, unele probleme comportamentale limitate”. In cadrul celui de al treilea val, Hayes citează în special: - terapia de acceptare și implicare (ACT) - terapia în deplină conștiință - terapia comportamentală dialectică Explicarea, pe larg, a fundamentelor teoretice și practice ale acestor noi terapii nu este obiectivul acestui capitol. Să încercăm să rezumă ideile lor de bază. Acceptarea Evitările experiențiale Pentru Hayes și colab., terapia de acceptare și implicare se bazează pe ideea că numeroase
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe durata totală a tratamentului? Din ce moment ar trebui să optăm pentru un tratament secvențial, chiar de la început sau numai în cazul în care primul tratament se dovedește ineficient sau insuficient? Conform lui Fava și al., care discută pe larg aceste probleme în cadrul unui studiu recent, modelul secvențial reprezintă o schimbare conceptuală majoră în măsura în care acesta se bazează pe recunoașterea că un tratament specific unic (TCC sau farmacoterapie) n-ar putea rezolva ansamblul simptomelor în toate cazurile. A prescrie un medicament
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
In cadrul celui de al treilea joc de rol, JȘrșmie joacă rolul celui care refuză iar terapeutul îl ajută și îi cere să repete scena de mai multe ori, pentru a trăi senzații plăcute. Noțiunea de empatie este abordată pe larg. Negocierea ocupă un loc important pentru JȘrșmie în cazurile de refuz profesional. Situațiile sunt repede exemplificate, pentru a amplifica sentimentul de eficiență personală și a relua dificultățile întâmpinate. Feedback Pacientul, apoi terapeutul, prezintă un feedback după fiecare ședință. Sarcini de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
alternativele disponibile, conducătorul de sesiune poate controla rezultatul în mod eficient. Rezultatul este stabilitatea democratică, dar sub influența preferințelor politice ale factorului manipulator. Aceasta este prima dată când devine vizibilă o concluzie foarte importantă, care va fi ilustrată mai pe larg în continuare: conform teoriei alegerilor sociale, instituțiile au o importanță foarte mare în construirea unei democrații cu o regulă viabilă a majorității. Mai mult chiar, majoritățile ciclice nu constituie numai un rezultat potențial în situațiile de negociere de n persoane
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
variantă față de medie, măsurate în unități de deviație standard. Mai mult, probabilitatea apariției scade într-o manieră previzibilă. Proprietățile unei astfel de curbe sunt esențiale pentru orice discuție referitoare la statistica inferențială și la semnificație. Vom lua în discuție pe larg problemele legate de semnificația statistică în cursul următor. Tendința centrală și puterea furnizează măsuri sumative care caracterizează în mod eficient tiparul de observații al unui proiect de cercetare. Totuși, cercetătorii din științele sociale nu sunt preocupați numai de conținutul datelor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
neagră”, chipul brăzdat de „năvodul” urmelor și corpul alterat din care membrele se rup, va reantrena în Terase de apă imaginarul acvatic, cu „o mutație insolită a semnificaților” și fără grandoarea tumultului vital de altădată: sub „nori negri” lumea întinde larguri de culoarea mercurului și mări de silitră la „malul de beton”, „ape verzi și lâncede”, „indiferente”, poartă alge și „anemone paludice”, în smârcuri, amestec de zloată și pulberi, zăpada putrezește „ca un sărut pângărit”, ploaia rupe obrazul cu unghii ascuțite
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]