6,066 matches
-
mei. Cursul superior era scindat pe atunci, la Liceul Lazăr, în secțiunile: modernă și reală. Singurul liceu din București care mai avea o secțiune, cea clasică, unde avea întîietate ― pe lângă Latină ― Elina, era "Sfîntul Sava". La modernă, materia principală era Latina; iar la reală. Matematicile. Nu eram elev strălucit la nici una din aceste materii și mă găseam într-o grea cumpănă! Dar, cum de Matematici aveam o groază ce o depășea pe cea inspirată de Latină, după lungi dezbateri între colegi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
La modernă, materia principală era Latina; iar la reală. Matematicile. Nu eram elev strălucit la nici una din aceste materii și mă găseam într-o grea cumpănă! Dar, cum de Matematici aveam o groază ce o depășea pe cea inspirată de Latină, după lungi dezbateri între colegi, cu calcule, probabilități și presupuneri de tot felul, mulți ne-am hotărât pentru secția modernă ― fapt la care a contribuit într-o foarte mare măsură știrea că Barosanul ne va fi dascăl până în clasa a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
modernă ― fapt la care a contribuit într-o foarte mare măsură știrea că Barosanul ne va fi dascăl până în clasa a VIII-a! Așa că m-am înscris la secția modernă, foarte invidios pe "realiști", că ei scăpaseră pentru totdeauna de Latină; pe când noi, tot mai aveam să dăm piept cu Matematicile de două ori pe săptămînă! M-am despărțit cu multă părere de rău de foarte mulți dintre colegii în tovărășia cărora îmi tocisem coatele patru ani pe băncile cursului inferior
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
era tăiată, cu creion albastru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Că trebuia să rămân corijent era acum floare la ureche; mă îngrozea, însă, repetenția! Necazul meu era și mai mare că la toți profesorii aveam numai mediile "foarte bine" și "bine". Un singur "suficient" la Latină; și să rămân din pricina Chimiei?! Profesorul mă ocolea acum și nu mai voia să m-asculte nici în ruptul capului, iar eu știam toată materia cum nu se putea mai bine, în întregime... Nu exista formulă pe care sa n-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Moteanu, Geta, și numai la ea îmi zbura gândul. Am luat creionul și-am început să scriu o poezie pe care am botezat-o "Licean" și din care mai țin minte strofele acestea: " Pun mâna pe "Horațiu", pe textul de Latină, M-apuc să scot cuvinte; din ochi îmi sar scântei, Îmi fuge gîndu-aiurea și nu fără pricină, Căci se ivesc în față-mi frumoșii ochi ai ei! Și mai încearcă, dacă mai poți, să scoți cuvinte... Îmi vâjâie tot capul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să ne placă severitatea lui, fiindcă ne dam seama că, "volens-nolens", făcea din noi oameni cumsecade, când ne vine știrea că a fost numit director definitiv tocmai unul la care ne așteptam cel mai puțin: Andrei Georgescu, zis Jujucă, de Latină! Nu se potrivea nici cu Barbă și nici cu Tiranul, adevărate personalități didactice și oameni impozanți, cu prestanță! Jujucă era mic, tuns în cap cu mașina nr. 3, veșnic agitat și plin de el; și ne vorbea, adresîndu-se invariabil fiecăruia
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
că erau foarte comunicative și spirituale! Ni s-a părut mai greu la prima materie și a fost suficient să ne-ncadrăm în ritmul și-n atmosfera "particularilor", că restul a mers ca pe roate. Când am dat examen la Latină, profesorul Gheorghe Lazăr (ce coincidență de nume!) ne-a întrebat cu vocea lui frumoasă și impresionantă de bas, după ce a strigat catalogul: ― Dar ce o cu dumneavoastră, aceștia, de la sfârșitul catalogului?! În prima sesiune parcă n-ați fost! Atunci, nemaiputând
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
profesor! El a zâmbit și a adăugat: ― Cu povestea de la Curtea de Argeș? ― Da, domnule profesor! ― Hm... hm! Ați venit la noi cu o faimă nu tocmai... ― "Fama vagatur, magister!" mi-am permis eu o slabă incursiune în anemicele mele cunoștințe de Latină! ― Am fost convins că s-a cam exagerat, așa cum se întîmplă întotdeauna în astfel de împrejurări! Să trecem deci la lucrarea scrisă și vom mai... convorbi la "oral", făcu el vădit amuzat de îndrăzneala mea. Am să vă dau subiectele
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
subiectele pe două serii, și anume: două ode din Horațiu. La prima; "In arborem"; și la a doua: "Ad fons Bandusiae"! Toți lăzăriștii îi știam pe Horațiu la perfecție de la Barosanul, și încă din clasa a VII-a. Examenul de Latină a mers cum nu se putea mai bine: toți băieții noștri au trecut, iar eu am luat media 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În schimb, la Germană a fost o catastrofă pentru cei mai mulți dintre noi. Ne examina profesorul Demetru, un profesor extraordinar de bun
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
lui mari și greoi... ― E, ce ispravă ați făcut, mă? ne-ntrebă el, bătîndu-ne pe umeri, în semn de simpatie. Sper că nu m-ați făcut de rîs?! Dealtfel, mi-a spus omonimul liceului vostru că ați fost buni la Latină! Și, cum printre noi erau câțiva dintre colegii de clasă, care rămăseseră la Lazăr și dăduseră examen de-a VIII-a acolo, Barosanul li se adresă, zîmbind: ― Mă, să stați drepți, și să fiți respectuoși cu ăștia care au dat
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Dar, cel puțin, acum am un tratat de alianță cu Ungaria. - Da. Matei ți-a reamintit probabil de copilăria noastră, când călătoream toți trei, sub aripa tatălui său, Iancu de Hunedoara, prin capitalele europene. Când citeam aproximativ aceleași cărți, În latină. Noi doi eram orfanii Tărilor Române. Tatăl meu fusese ucis, tatăl tău fusese ucis. Rămăsese Iancu. Ceea ce nu l-a Împiedicat pe Matei nici să atace Moldova, nici să mă țină doisprezece ani În temniță. - Da, răspunse Ștefan. Mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
în limba greacă, rostind o lungă perorație în acea limbă, apoi face o pauză și așteaptă. Parcă ar vrea un răspuns. Când Jonathan mărturisește că nu înțelege, i se spune că este ceva foarte serios și i se repetă în latină. Încheagă o conversație afectată despre caracterul războinic al germanilor de la estul Rinului, apoi doctorul Noble pare să-și piardă interesul și să începe să vorbească despre numărul mare de plante pe care le-a pierdut în seceta recentă. Epifitele tropicale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lor, recunoscând o ceată pusă pe harță. Jonathan se îndreaptă spre Turl, făcându-și loc printre cumpărătorii uluiți, împingând un bătrân și decrepit profesor de la universitate în ușa unui croitor. Bătrânul se dezechilibrează, apoi își recapătă poziția, proferând înjurături în latina vulgară, pentru ca apoi să fie spulberat de hoardele de jucători de crichet, iar servieta sa cu traduceri nevăzute și etrierele de bicicletă să sfârșească laolaltă pe trotuar. Imediat, doi buldogi ai universității, foști soldați, cu pălării civile și temperamente diabolice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ei, Dicționar elin - popular, precum și scrieri filosofice. Un alt profesor renumit care a fost adus la Cetățuia a fost Ieremia Cacavelas. Acesta a studiat la Lipsca și Viena. Era numit și dascăl elin al Bisericii răsăritene. El știa elina veche, latina, ebraica și italiana, Sfânta Scriptură și filosofia, fiind un maestru al retoricii. El a corectat Tomul Dragostei, tipărit în 1698 de Patriarhul Dosithei. A scris: Despre deosebirile dintre cele două Biserici, Despre Azime. Alt învățat care a venit la Cetățuia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
obișnuiați. Nici numele modelelor, cum făceați la portrete... — Ce e în plicul ăla? De ce l-ai ascuns? Amor? Scrisorele parfumate? O, cât le-am mai iubit, parșivele... O viață lungă și glorie lungă înseamnă și... — Nici un nume în alegorie. Dar latina, dar motoul? EX PRAETERITO... PRAESENS PRUDENTUR AGIT... NI FUTURA ACTIONE DETURPET. V-amintiți? Din experiența trecutului, din trecut, adică, acționează prezentul. Acționează cu prudență. Cu pru-den-ță, așa ați scris. Cu prudență, cu nepăsare. Prudență, nu nepăsare. Prezentul acționează cu prudență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
venit americanii), astăzi deja sunt în București. Mama e tot unde-am lăsat-o, în fotoliu cu trupul aplecat mult spre televizorul care difuzează telenovele și reluări, până când din pupilele ei micșorate chiar am impresia că or să erupă actorii latino. Să știi, dragă, că soacra lui Cami are vreo șapte telenovele pe care le urmărește, eu nici măcar asta nu-mi permit dacă sunt femeie la treabă (aici începea să râdă „din dinți“, râsul ei pe care trebuie să beau ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
spune mirată mama. Doamna întinsese mâna cu unghiile ojate stacojiu spre o carte din bibliotecă. Probabil o s-o recuperăm de la nepoate după moartea ei, spune Tudor. Ei nu, de ce ești rău? Mama, care dăduse de gustul cititului noaptea datorită prozatorilor latino, e mult mai înțelegătoare față de pretenția doamnelor-pensionare de a-și depăși condiția. De fapt și el filho, puțin după ora 21.00, se cuibărea în patul său, împachetat în plapuma la care renunță târziu primăvara, să-i treacă abureala de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
nu-i dăduse din palinca aia pe care-o tot păstra din toamnă la noi? În fine. Și tu te-ai lăsat încuiat cu ea-n casă? întreabă Zina cu un aer oripilat. (Fata mea e marcată vizibil de dramele latino.) Hai, dragă, zău, a fost o glumă de om bătrân, ce vă place-așa să exagerați? (maman de colo) Da’ cum ai ajuns tu să-i ajuți la căratul covorului? Dacă-i singură și nu mai are relații cu vecinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
un tip nesofisticat. După un timp, mă trezesc singur pe patul-barcă, cu capul mai jos ca trupul. Caseta a tăcut, dar tot nu-i liniște deplină. Un zumzet mă conduce spre sufragerie, unde spre dimineață Zina se încălzește cu muzica latino. Hola! țipă la vederea mea, cu aerul străin de noctambul și probabil cu capul mărit de părul răvășit. La televizor evoluează, într-un fum roșiatic, un gitan cu pălăria de fetru căzută mai jos de jumătatea feței. Ea stă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să zicem douășpe la prânz, plin de povești despre filmele văzute, plin mai ales de povești parafilmice. Unchiu-meu vorbește și acum ceva, printre degetele mâinii cu care și-a acoperit fața mumifiată. Trebuie, pentru a percepe ce spune, despre actorii latino care au reușit la Hollywood, să mă apropii la o distanță suficient de mică pentru a-i simți și mirosul gurii. Da măi Tony, zic, înțelegând în sfârșit, da, rămân mereu de mâna... N-or să fie niciodată mari. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Decât să vorbești singur În colțul tău, mai bine ieși și recită În fața clasei, spune Domnul și se Înarmează cu linia de pe catedră. Nu ți-e teamă de linia Domnului, pentru un pol tu faci juxte din greacă veche, din latină pentru cei din anii mari, dar acum ai un lapsus, de aceea În drum spre catedră Îți repeți poezia În șoaptă, dar există oare În viață ceva mai greu de făcut decât drumul pe care singur ți l-ai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
moartă. Și totuși, poate că, În timp ce o purta pe Christa spre pat și-și strecura mâna spre sexul pufos, fierbinte, ghemuit Între pulpele ei subțiri, s-a văzut pe el, cel de altădată, meditatorul lui Anton Dobrotă la greacă și latină, stând țeapăn pe sofaua acoperită cu un covor scorțos, cu un album despre Roma deschis pe genunchi. Foița subțire fâșâia strident când o dădea la o parte de pe gravura Îngălbenită cu chiparoși și ruine. Concertele Anei Maria, pregătite În casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
și nu-și mai poate imagina munca lui, viața lui fără Christa, chiar dacă uneori este atât de cicălitoare. Și el a fost morocănos și absent tot drumul. Inexplicabil pentru ea, vocea lui s-a Înmuiat dintr-odată. * — ...Greaca veche și latina au fost În adolescență colacul meu de salvare! Visam să dau diferențele la liceu și să ajung profesor de greacă și latină. Bietul meu tată, nu ți-am povestit asta niciodată, draga mea, mă obligase să merg la școala de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
morocănos și absent tot drumul. Inexplicabil pentru ea, vocea lui s-a Înmuiat dintr-odată. * — ...Greaca veche și latina au fost În adolescență colacul meu de salvare! Visam să dau diferențele la liceu și să ajung profesor de greacă și latină. Bietul meu tată, nu ți-am povestit asta niciodată, draga mea, mă obligase să merg la școala de preoți pentru că acolo nu se plăteau taxe... -- Mi-ai povestit tu vreodată ceva din viața ta de acolo? Îți povestesc acum, uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ascult! 4 martie 1986 Referințe despre Manu Traian Cercetător merituos, MANU TRAIAN s-a distins ca student printr-o inteligență remarcabilă, printr-o pregătire serioasă mai ales În chimie, a dovedit multă pricepere În biologie, științele naturale, dar și la latină și greacă. A urmat cursurile Universității din București, ambele secții, Științele Naturii și Clasicele, la Litere, În același timp cu mine, cu care ocazie ne-am și cunoscut, cunoaștere care a continuat pe perioada studiilor În străinătate la Universitatea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]