3,620 matches
-
civilizație; cînt; cîntare; cocon; de copii; pentru copii; copilul; Ion Creangă; curcubeu; curte; destindere; doarme; drăguț; dulce; durere; eliberare; entuziasm; eu; familiar; fericit; fier; ființă; fire; frînghie; gol; grădină; greu; hinta; inimă; înalt; început; încet; încetinel; îndrăgostiți; jucării; jurămînt; leagăn; leagăn de copil; legăna; legănat; legănau; de lemn; din lemn; leșin; lin; liniștit; liniștitor; loc de adormit copii; luminos; mami; matern; melancolie; meleag; mic; mintă; mobilă; nani; natură; odihnă; pace; pauză; pămînt; păr; pernă; pînză; plăcut; plictiseală; plimbare; plîns; prunci; puf
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
închis (3); înfășura (3); păstra (3); sfoara (3); strîngea (3); adună (2); arest (2); căsătorie (2); căsnicie (2); a chinui (2); conexiune (2); copil (2); durere (2); a face nod (2); fir (2); îngrădi (2); a înnoda (2); lanțuri (2); leagăn (2); legămînt (2); opri (2); ostatic (2); pantof (2); de pat (2); pedeapsă (2); pervers (2); polițist (2); prietenii (2); relație (2); sclav (2); sechestru (2); siguranță (2); stabilitate (2); timp (2); unește (2); unire (2); pe viață (2); violență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ciocolată; cioplit; coloană; confecționări; construcții; a construi; cuie; defrișare; design; dulce; dus; ecologic; educația tehnologică; el; elastic; eternitate; face; fără viață; ferm; fin; formal; formă; frumoasă; frumos; frunză; frunze; fum; galben; geam; gorun; greutate; hotă; incapabil; inele; inocent; izolator; început; leagăn; lingură; lucios; luncă; mahogany; mahon; masa; masiv; materie; măslină; de mesteacăn; metal; molid; mult; muncă; munte; natural; naturalețe; negru; nemișcat; nou; obiect; oxigen; pal; parte a copacilor; pat; pentru foc; picior; plastic; plop; poartă; popa; prețuit; proaspăt; prost; puritate; pustiu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
completă; concediu; copil mic; copleșitoare; cristalin; cugetare; curat; cursuri; cutremurătoare; dimineața; disciplină; doarme; dorm; dormit; dragoste; duet; echilibru; eternă; eternitate; examen; Felicia; fericire; foșnet; frumoasă; frumos; galben; gînduri; gol; grea; greier; greu; groapă; imensă; inert; insuportabilă; interesantă; interioară; încetișor; înțelegere; leagăn; licențios; limpezime; limpezire; liniștire; melancolie; melodie; militant; minunat; moartă; moarte; de mormînt; mulțumire; musca; muzica; natură sălbatică; nepăsător; neplăcut; nevoie; nimic; odaie; ora; ordine; paradis; pașnic; pătrunzătoare; peisaj; perfect; plictisitor; plimbare; profesor; profund; psiholog; puritate; pustietate; răcoare; recreere; reculegere; relax
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dezmăț; diferență; diferit; diferită; diversă; diverse păreri; dulce; dură; dușmani; ecuator; enorm; enormă; Europa; falsă; familie; fățărnicie; festival; ființe; frumusețe; gălăgioasă; ghimpe; glas; glume; gură; haită; handicapată; hotare; imens; imensitate; inamici; indivizi; intelectuală; invers; invidioasă; împrejurimi; înconjurătoare; înconjurător; înghesuială; întîmplări; leagăn; lucru; majoritate; mall; Marte; masă mare; mări; mediu înconjurător; mediu; mediul înconjurător; mizerie; moare; mondial; prea multă; mulți oameni; o mulțime; natura; nebunie; necăjită; nepăsătoare; neștiutoare; New-York; nuntă; oamenii; oboseală; oportunități; pace; paralelă; pădure; pămîntul; peisaj cosmic; piață; planetar; plantă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
odihni (2); perna (2); perne (2); pufos (2); rupt (2); a adormi; aiureală; amintiri; armă; bătrîn; băț; calmare; cameră; casă; comoditate; confortabil; culcare; culcuș; distrage; doarme; dor; dorință; drept; dulap; eu; familie; fereastră; fericire; gagici; gard; incomod; intimitate; întins; lat; leagăn; liniștit; lung; mare, dublă; matrimonial; mijloc; munte; muribund; nebunie; noi; noptieră; normalitate; nuiele; obositor; Oxana; paie; pat de spital; pată; păcat; pistol; plăcere; plin; prezervativ; prieteni; lui Procust; Procust; pușcă; Rai; rău; recuperare; relax; roată; rupem; scîndură; scîrțiituri; sofa; stai
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
exercițiu; explicit; facultate; fain; fală; de făcut; Fifa la amatori; finețe; fir; firav; floare la ureche; gîndire; gol; greutate mică; iaurt; ideal; ieftin; să iubești; împreună; îndemînare; infantil; influențare; interzis; la îndemînă; de înțeles; de învățat; învăț; iubire; iute; lanț; leagăn; lebădă; lectură; legume; lejeritate; lemn; lene; lesne; libertate; liceu; liniște; liniștit; lumesc; mîncabil; manager; matematică; melancolie; merge; mînă; minciună; mult; muzica; muzică; neeficient; neglijabil; neînsemnat; neinteresant; să mă nenorocești; neproductiv; nesemnificativ; nevaloros; niciodată; nori; noroc; obiect; obișnuit; ca o pană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
resursele de recuperare sunt decise, în primul rând, de gravitatea leziunilor organice, vârsta copiilor fiind mai puțin importantă. Recomandări tehnico-metodicetc "Recomandări tehnico‑metodice" Creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului mic, în drum spre vârsta preșcolară, trebuie să parcurgă etapa de la leagăn spre autonomia mersului și capacitatea lui de autoservire. Cu excepția unor situații în care sănătatea este grav afectată, atingerea acestor două obiective majore - autonomia de deplasare și capacitatea de autoservire- se realizează (nu în toate cazurile) la cele mai înalte trepte
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de întreținere nu fac parte din medicina chineză și, nu necesită cunoștințe în acest domeniu. În schimb, oricare practician al masajului chinez terapeutic sau al medicinii chineze trebuie să fie capabil să realizeze un masaj de relaxare. Medicina tradițională chineză, leagănul masajului tradițional, deseori reprezentată în Franța doar prin acupunctură, izolată de celelalte mijloace terapeutice, este responsabilă pentru sănătatea unui sfert din populația planetei. Principiile sale originale fac din ea o medicină curativă, preventivă și educativă, umană, relațională și, asemenea ființei
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
frunte și pe tâmple și îi dă să bea vreo trei picături, iar cu apa rămasă merge la casa femeii care "i-a luat somnul" și o aruncă în cruciș asupra ferestrei, ia puțină "tencuială" pe care o pune în leagănul copilului 209. Pentru a-l vindeca pe copil de "ceasul rău", descântătoarea merge dis-de-dimineață, până a nu răsări soarele, la un pârâu sau la o fântână și aduce "apă neîncepută", nevorbind cu nimeni și având grijă să nu o vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în jur, rostind: "Lumina-voi lumină, / Pleca-voi după cotruță / Să caut tămâie, / Casa s-o afum."284 În Transilvania, mama sau tata se taie la degetul mic de la mâna stângă și lasă să cadă trei picături de sânge sub leagănul copilului, zicând: "ia și ne apără pe noi pe toți de foc și de apă, de fier și de piatră, de boală și nepricepere (bolânzie)285. Cele mai multe moașe din Bucovina, după ce au scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
relație directă cu planul cosmic, omul tradițional își definește starea existențială prin "cânt": "Cunosc vremea după vânt, / Românu după cuvânt; / Cunosc vremea după stat, / Românu după cântat."220 Cântul devine destinul spiritual pe care comunitatea tradițională și-l asumă de la leagăn până la mormânt: "Foaie verde de-avrământ, / Cât am umblat pe pământ, / Am cântat și-am să mai cânt / Până m-or băga-n mormânt, / C-așa am fost eu făcut."221 Interferența genurilor transformă "cântul" în "poveste" a propriei vieți în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
două, / Picătura cea de-a noua, / Oi leroimdai leroi Doamne, / Pică-n apă limpegioară. Da-n ea cine se scăldară? / Se scălda bunul Dumnezeu, / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu bun mir se miruiră, / În dalb veșmânt se primeniră, / Într-un leagăn se urcară, / Sau în slavă se-nălțară, / Sus în slava cerului. / Mai de-a rând cu dumnealui, / Se scălda toți sfinții de-a rând, / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu bun mir se miruiră, / În dalb veșmânt se primeniră, / Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se urcară, / Sau în slavă se-nălțară, / Sus în slava cerului. / Mai de-a rând cu dumnealui, / Se scălda toți sfinții de-a rând, / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu bun mir se miruiră, / În dalb veșmânt se primeniră, / Într-un leagăn se urcară, / Sau în slavă se-nălțară, / Sus în slava cerului. / Mai de-a rând cu dumnealui, / Se scălda și omul bun, / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu bun mir se miruiră, / În dalb veșmânt se primeniră, / Într-un leagăn se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un leagăn se urcară, / Sau în slavă se-nălțară, / Sus în slava cerului. / Mai de-a rând cu dumnealui, / Se scălda și omul bun, / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu bun mir se miruiră, / În dalb veșmânt se primeniră, / Într-un leagăn se urcară, / Sau în slavă se-nălțară, / Sus în slava cerului..."118 Identificarea lui Moș Crăciun cu Isus, "soarele dreptății", se realizează prin utilizarea imaginii binare contrastante ( moș / mititel și-nfășețel). O dată cu metamorfoza creștină, apa în care se scaldă moș Crăciun
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate, / Să facă dalbă cetate, / Dar cetatea un` s-o facă? / Ia s-o facă-ntr-un picior, / Să le steie-ntr-ajutor. În mijlocu de cetate, / Este-un leagăn de matasă, / Dar în leagăn cine doarme? / Cuconașu, / Boierașu. / Bate vântu ș-aburește, / Leagănul nici se clătește, / Bate vântul s-abura, / El atunci că se scula / Și din gură-așa zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile / Cu poalele supniță, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate, / Să facă dalbă cetate, / Dar cetatea un` s-o facă? / Ia s-o facă-ntr-un picior, / Să le steie-ntr-ajutor. În mijlocu de cetate, / Este-un leagăn de matasă, / Dar în leagăn cine doarme? / Cuconașu, / Boierașu. / Bate vântu ș-aburește, / Leagănul nici se clătește, / Bate vântul s-abura, / El atunci că se scula / Și din gură-așa zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile / Cu poalele supniță, / Cu vârful cosițelor. / La mulți ani
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Să facă dalbă cetate, / Dar cetatea un` s-o facă? / Ia s-o facă-ntr-un picior, / Să le steie-ntr-ajutor. În mijlocu de cetate, / Este-un leagăn de matasă, / Dar în leagăn cine doarme? / Cuconașu, / Boierașu. / Bate vântu ș-aburește, / Leagănul nici se clătește, / Bate vântul s-abura, / El atunci că se scula / Și din gură-așa zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile / Cu poalele supniță, / Cu vârful cosițelor. / La mulți ani cu sănătate, / Că-i mai bună decât toate!"125
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate / Și fără dalbă cetate; / Dar cetatea un` s-o facă? / Ia s-o facă-ntr-un picior, / Să le steie-ntr-ajutor. În mijlocu de cetate, / Este-un leagăn de mătasă, / Dar în leagăn cine doarme? / Cuconașu, / Boierașu. / Bate vântu ș-aburește, / Leagănu mi se clătește, / Bate vântu ș-abura, / El atunci că se scula / Și din gură-așa zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile, / Cu poalele supniței, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate / Și fără dalbă cetate; / Dar cetatea un` s-o facă? / Ia s-o facă-ntr-un picior, / Să le steie-ntr-ajutor. În mijlocu de cetate, / Este-un leagăn de mătasă, / Dar în leagăn cine doarme? / Cuconașu, / Boierașu. / Bate vântu ș-aburește, / Leagănu mi se clătește, / Bate vântu ș-abura, / El atunci că se scula / Și din gură-așa zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile, / Cu poalele supniței, / Cu vârfu cosițelor. / La mulți ani
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acu, dac-ai făcut așa, ai să culegi" și l-a făcut cocostârc. El de atunci tot strânge și tocmai când le va găti de strâns se va face iar om."254 În mentalitatea populară, pasărea însoțește viața umană de la leagăn până la mormânt, având puterea sortirii, a prevestirilor și a împlinirilor, are origine divină: Toate sunt făcute de diavol, numai păsările de Dumnezeu; Paserile care zboară și sunt bune de mâncat le-a făcut Dumnezeu. Se jucau mai mulți copii pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
după mai mulți ani a mai făcut doar liceul la seral. Cel de-al treilea frate al meu, Constantin, care s-a născut la Tecuci, a avut cea mai mare grijă de mine pentru că eram fata, cea mică. Chiar în leagăn fiind, așa cum îmi povestea mama mea mai târziu, fratele meu mă apăra în vara aceea de tânțari sau de muște ca să dorm bine, să cresc și să mă fac repede mare. Ca să facă asta, când se plictisea, mama mea îi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mare/ S-a inversat lumina/ Parcă de acum răsare numai luna și în soare". Satul ardelean apare uneori într-un peisaj de început de eră iarba crește până la burta cailor și florile de toate neamurile se împreună. "Cosmosul meu" este leagănul acestui univers, în care poetul vorbește de o ciudată pășune a Ardealului cu arbori străvechi, cu scorburi mari, cu viespi și roiuri de furnici care vor năvăli: "să-mi spargă pieptul cu fântâni/ și-n hohote să năvălească-n mine
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
toți vedem pereții viitori, în care umbra unor umbre se întrezărea./ Probabil că zeițe casnice luau zugrăveala/ Pe când ferindu-se din calea omului/ Sau a femeii/ Ce se întoarce de la lucru/ Se rezemau în grabă de pereți". Poetul cântă marea, "leagănul de veci al materiei/ Marea această neașezare de veci a materiei! Am plecat pentru că mi-e frică de moarte". Sub o altă formă, poetul reia meditația în jurul unei cunoscute idei: "trăind murim câte puțin". "Acest lucru depinde cu exclusivitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
aduc aminte de ei, nu-i știu,/ toți unul într-altul suntem acum,/ și numai eu sunt eu./ Să nu adorm. Să nu adormi.../ Cine știe în ce putem să ne trezim,/ Cine știe în cine...". ("Cosmogonia sau cântec de leagăn"). Alteori este sec, schematic "teză, antiteză, sinteză", cum ar spune M. Nițescu. Deși s-a vorbit despre lipsa de emoție și de patos a poeziei lui N. Stănescu, trebuie să subliniem că demonstrația riguroasă ne transmite pasiunea, indiferent că face
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]