4,107 matches
-
de genul „Dacă ți-ai făcut vreun plan să-mi furi bărbatul, poți să-l uiți“. — Minunat. Haideți, intrați... Ne conduce În cabinet. Luke și cu mine ne așezăm, iar Venetia se cocoață pe biroul ei și Începe să-și legene pantofii cu toc Yves Saint Laurent. Doamne, are o garderobă super ca lumea, pentru o doctoriță. De fapt, pentru oricine. — Deci, Becky. Își deschide notițele și le cercetează cîteva clipe. — În primul rînd, am primit rezultatele analizelor de sînge. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de Întrebări, cu spațiu În care să-ți notezi răspunsul. 1. Care sînt prioritățile tale la Începutul travaliului? Mă gîndesc intens preț de o clipă, apoi scriu: „Să arăt bine“. 2. Cum vei face față primelor dureri? (Ex. baie caldă, legănat În patru labe) Tocmai sînt pe punctul de a scrie „Mă duc la cumpărături“, cînd Îmi piuie mobilul. E un sms de la Jess! Bine, mersi. Tipic pentru Jess. Două cuvinte, fără să zică nimic concret. Îi răspund imediat cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tot În jurul meu văd chipuri Încruntate și aud lumea țîțÎind din buze, singura care e Încuviințează de zor e o fată cu o bluză roz superbă. — Așa mai da! zice. Prefer de o mie de ori asta, decît să mă legăn În patru labe. Sau putem merge la cumpărături, adaug. Îți ia grețurile de dimineață, așa că... — Cumpărăturile Îți iau grețurile de dimineață? mă Întrerupe Noura. Ce tot spui aici? În primele cîteva săptămîni, ori de cîte ori mi-era rău, mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pasă. O să mă țin tare. CÎnd taxiul oprește, Îi Întind o mînă de bancnote mototolite șoferului și cobor. A Început să plouă, și adierea Înghețată trece fără probleme prin tunica mea de șifon. Trebuie să intru cît mai repede. Îmi legăn picioarele ca o rață prin scuarul din fața intrării impozante de la Guildhall, apoi dincolo de ușile masive de stejar. Înăuntru, zona de recepție e plină de mănunchiuri de baloane bleu și de bannere pe care scrie „Petrecerea foștilor absolvenți de la Cambridge“; un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și-a făcut șoaptă-n paradis, Apoi, văzând de ce mor mieii, În brazda Universului s-a-nchis. A respirat tăcerea ca pe-o floare Și-a alergat spre răsărit, cu teamă, Căldură unei mâini purta un soare, Care i-a legănat cuvântul: ,,Mamă!". Câmpiile i-au înverzit sub pleoape, Iar nopțile îi aminteau de casă, Un fir de mac i-a spus să vină-aproape Și l-a vrăjit cu floarea lui frumoasă. Era o zână, ... Citește mai mult Născut de-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Din stropi și-a făcut șoaptă-n paradis,Apoi, văzând de ce mor mieii,În brazda Universului s-a-nchis.A respirat tăcerea ca pe-o floareși-a alergat spre răsărit, cu teamă,Căldură unei mâini purta un soare,Care i-a legănat cuvântul: ,,Mamă!".Câmpiile i-au înverzit sub pleoape, Iar nopțile îi aminteau de casă,Un fir de mac i-a spus să vină-aproapeși l-a vrăjit cu floarea lui frumoasă.Era o zână, ... III. ÎNTREBĂRI UITATE, de Daniel Luca, publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
de stăpânire a formei” ale lui S., aduc versurilor un spor de memorabilitate. Dar originalitatea întârzie să apară: „Sub talpa mea nisipul se-ndestula cu alge;/ mi se trezise-auzul de-un vast și amplu cânt,/ ce-neacă veșnic spațiul ori leagănă catarge/ pe limpezimi imense, cu soarele răsfrânt” (Dezmărginire); „Cu visul meu, pe trepte de onix,/ cobor acum la albie de Stix./ Oglinzile lui Charon, plutitoare,/ mi-arată-a nopții aspră ne-ndurare,/ iar Cerberul, chiar umbra mea o latră,/ ascunsă-n luciul
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
bărbatu moare, Numai chin și supărare 443. în orice bocet, rechemarea celui dispărut (plasat de moarte într-o stare de liniște: „Tu de-amu ții scândurile/ Și eu trag necazurile,/ Tu de-amu stai su pământ/ Și eu m-oi legăna-n vânt,/ De amar și de nevoi,/ Ca codru bătut de ploi...”) vizează ameliorarea condițiilor celui rămas în viață: Să te scoli, să vii acasă, Și să vii pân’ la fereastră, Să-mi privești necazu-n casă; De-i vedea că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
franțuzoaică cochetă din Iași, cu care am conversat În limba moldovenească. Ne-am depărtat de țărm la căderea serii, În compania unei flotile turcești care număra douăzeci de vase mici și având parte de un vânt favorabil. Istovit de călătorie, legănat de somn și de balansul lin al vasului, m-am lăsat cuprins de cele mai Încântătoare reverii asupra viitorului, când, aproape de miezul nopții, am fost trezit de larma echipajului și a pasagerilor. O furtună Înspăimântătoare din nord se dezlănțuise asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a unor mijloace plasticizante („crin bolnav”, „mucede arcade”, „strâmbe degete”, „duhul țigării”, „gleznele unei femei pe un pian negru”), prin verslibrism, romantismul primește o notă personală de modernitate, pe alocuri în variantă exterior simbolistă: „Nu, toamna nu e marea ce leagănă, amare,/ corăbii vechi, ca osemintele de sare,/ flăcări rotunde trupul i-l bântuie, sonore,/ precum minutele se caută prin ore,/ iar somnul nu e moarte, nici stea în coborâre/ pe-nsângerate dâre”. Oricare i-ar fi instrumentele, poezia lui T.
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
barba ca iernile / și mantii albe ca helgile”, care ies din cer făcându-și loc „prin miriștea de stele”. Poetul visează și aventuri argonautice, când și când făcând apel și la elemente de figurație decadentă: cabarete verlainiene, dansatoare ce își „leagănă Etiopia de-abanos a coapselor”. Indiferent din ce spații, din ce repere existențiale și-ar culege materialul figurativ, Z. îl estetizează. Făurește, cu o anume afectare, imagini grațioase, dar confecționează și hibrizi imagistici de o artificialitate stridentă ori rime forțate
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
îngrijora, împreună le vom depăși și drumul spre absolvirea clasei a IV-a îți va fi ușurat. Succes!” Autoarea TESTE DE LIMBA ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ ROMÂNĂ TESTUL NR. 1 1. Citește textul de mai jos: Un vânt rece de toamnă legăna frunzele copacilor. Vrăbiuța stătea zgribulită pe ramura de cireș. Simțea că este mai frig decât ieri, dar nu prea înțelegea de ce. O cheamă pe prietena ei, Rândunica, dar nu îi răspunse nimeni. Tristă, vrăbiuța zbură în căutarea rândunicii. La marginea
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
deși nu mai dogorea ca acum câteva saptămâni. Era liniște. Grădina părea încremenită. Nu se simțea nicio adiere de vânt. Deodată, Niculae își ridică fruntea. Auzise ceva. De undeva, din coroana stufoasă a dudului, se desprinsese o frunză galbenă. Cădea legănându se spre pământ.” (Marin Preda - Moromeții) 2. Analizează următoarele cuvinte: Niculae, stufos, se desprinsese. 3. Găsește însușiri pentru substantivele date (din text): dud, coroană, frunză. 4. Alcătuiește trei întrebări din textul dat: 5. Răspunde la următoarele întrebări: a) Unde a
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
4. Ce descrie Șt. O. Iosif în această poezie? 5. Dați titluri celor patru tablouri de poezie 6. Identifică și analizează verbele: “Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele lui lungi, trupul se legăna. Din când în când își udă pliscul. Uneori se oprește și se uită ispititor în fundul apei.” (Emil Gârleanu Mărinimie) s-a sculat = verb, exprimă o acțiune, persoana a III-a, numărul singular, timpul trecut. 7. Verbul “a fi” îl întâlnești
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
competiției. TESTUL NR. 17 1. Scrie întrebări pentru următoarele răspunsuri: a)Era o dimineață de vară; soarele răsărise, aburii argintii de rouă dispăreau de pe câmpia aurie, florile albastre de cicoare erau mai curate decât adâncul cerului, valurile de grâu se legănau în adierea vântului. b) Niculae s-a trezit mai devreme și și-a pregătit coroana de flori pentru că era premiant la învățătură. c) El avea o pălărie și o cămașă curată, peste care era încins cu o cureacu cataramă albă
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
la care sunt supuși se refulează în nedorite reacții compensatorii, iar mama, se vede nevoită să se alieze măcar în ascuns cu copiii, familia divizându-se în două tabere aflate într-un conflict mocnit permanent. Pentru astfel de bărbați, a legăna un copil care plânge, a spăla rufe, a bate un covor sunt treburi de femeie...și adesea vor spune: Eu sunt bărbat, asta nu e treaba mea”. Așadar, în mica societate care este familia, respectarea demnității fiecărui membru este de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Eminovici (1816 - 1876) Frați și surori: Șerban Eminovici 1841-1874 Nicolae Eminovici 1843-1884 Iorgu (George) Eminovici 1844-1873 Ruxandra Eminovici 1845-1845 Ilie Eminovici 1846-1863 Maria Eminovici 1848~1856 Aglaia Eminovici 1852-1900 Harieta Eminovici 1854-1889 Matei Eminovici 1856-1929 Vasile Eminovici ~1856-1860 Ce te legeni?... Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ? De ce nu m-aș legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. Bate vântul frunza-n dungă Cântăreții mi-i alungă; Bate
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Frați și surori: Șerban Eminovici 1841-1874 Nicolae Eminovici 1843-1884 Iorgu (George) Eminovici 1844-1873 Ruxandra Eminovici 1845-1845 Ilie Eminovici 1846-1863 Maria Eminovici 1848~1856 Aglaia Eminovici 1852-1900 Harieta Eminovici 1854-1889 Matei Eminovici 1856-1929 Vasile Eminovici ~1856-1860 Ce te legeni?... Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ? De ce nu m-aș legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. Bate vântul frunza-n dungă Cântăreții mi-i alungă; Bate vântul dintr-o
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Eminovici 1845-1845 Ilie Eminovici 1846-1863 Maria Eminovici 1848~1856 Aglaia Eminovici 1852-1900 Harieta Eminovici 1854-1889 Matei Eminovici 1856-1929 Vasile Eminovici ~1856-1860 Ce te legeni?... Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ? De ce nu m-aș legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. Bate vântul frunza-n dungă Cântăreții mi-i alungă; Bate vântul dintr-o parte Iarna-i ici, vara-i departe. Și de ce să nu mă plec, Dacă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
-a nopții feerie Se ridică mândra lună, Totu-i vis și armonie Noapte bună! La mijloc de codru... La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniș, La voiosul luminiș, Luminiș de lângă baltă, Care-n trestia înaltă Legănându-se din unde, În adâncu-i se pătrunde Și de lună și de soare Și de păsări călătoare, Și de lună și de stele Și de zbor de rândurele Și de chipul dragei mele. DE-AS AVEA De-aș avea și
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Și de zbor de rândurele Și de chipul dragei mele. DE-AS AVEA De-aș avea și eu o floare Mândră, dulce, răpitoare, Ca și florile din mai, Fiice dulce-a unui plai, Plai râzând cu iarbă verde, Ce se leagănă, se pierde, Undoind încetișor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o floricică Gingașă și tinerică, Ca și floarea crinului, Alb ca neaua sânului, Amalgam de-o roz-albie Și de una purpurie, Cântând vesel și ușor, Șoptind șoapte de amor
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
palide de soare primăvăratic; plăpând la soare iese ghiocelul cu creștetul de zahăr și lumină; balerine-s florile de vișin; Vara expresii frumoase soare dulce cu lumină și căldură spre răsărit mijește o geană de lumină trandafirie snopii aurii se leagănă în adierea lină a vântului cerul era albastru și în mijlocul lui soarele strălucea sclipind deasupra pășunii verzi mii de floricele galbene și albastre își ițeau capul printre firele de iarbă grasă cireșele ne fac cu ochiul după dușul rece al
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
în apa răcoroasă a pârâului cristalin se aude clipocitul apei curgând și foșnetul frunzelor în adierea vântului zboară spre o panseluță catifelată o albină cu aripi de borangic în oglinda domol mișcătoare a apei se oglindește bătrâna salcie ciocârlia se leagănă grațioasă pe un fir de grâu cireșii se aprind din nou și ne dăruiesc cercei aromați și gustoși după deal, dintr-un tezaur țîșnesc săgeți de aur miresme dulci plutesc în aerul răcoros al dimineții de august un pârâiaș tăcut
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
și literaturii un cât mai mare număr de cititori”, redactorii sunt mai interesați de valorile consacrate, de „literatura noastră clasică și actuală, opere ce avem mai desăvârșite”. Autorii selectați sunt Ion Creangă (Amintiri din copilărie - fragment), Mihai Eminescu (Ce te legeni, codrule, La mijloc de codru des, Ce stă vântul, Glossa), I. L. Caragiale (Novelă, La hanul lui Mânjoală), Barbu Delavrancea (Bunicul, Bunica), Octavian Goga (A murit Caragiale), George Coșbuc (Mama), N. Gane (Aliuță, Petrea Dascălul), Alexie Mateevici (Limba noastră), Nichifor Crainic
VREMURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290657_a_291986]
-
la orice schimbare. Pierdut în activitățile sale stereotipe, copilul autist evoluează într‑un univers privat 1, cu repere stricte. Sunt cunoscute, în acest sens, reacțiile bizare ale copilului autist, care repetă invariabil aceleași jocuri simple sau mișcări (de exemplu, se leagănă sau se balansează continuu de pe un picior pe altul, pronunță același cuvânt de nenumărate ori etc.). Această îndepărtare de realitate și refugierea în sine a copilului autist fac imposibilă realizarea unui demers educativ coerent și de durată, specific mediilor școlare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]