3,106 matches
-
și amenințare iminentă, simultan ! Pirații anglo-americani și europeni n-au făcut decât să preia simbolul și să-i schimbe direcțiile de sens, cu mici adaosuri grafice specifice. El nu era afișat decât în vederea unei acțiuni navale sau ca semn de legitimare temporară, în niciun caz ca însemn permanent, cum îl pre zintă filmele, literatura și industria distracțiilor de profil. Vasele cu aburi de la sfârșitul secolului al XIX-lea, navigația cu motor și dezvoltarea armelor vor modifica paradigma navală a secolelor al
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și de sprijinul biografiei auctoriale. Inventarul scenografic al romanului confirmă și el decupajul Epocii de Aur a pirateriei. Conținutul cufărului lui Bill, de exemplu, dezvăluie obiecte familiare unui marinar de carieră : un rând de haine curate, nepurtate vreodată (răgazurile unei legitimări legale, prin porturi și printre oameni obișnuiți, erau puține și riscante, la tâlharii de mare) ; cvadrant (vechi instrument de navigație, anterior sextantului) ; cană de cositor ; păpuși de tutun ; două perechi de pistoale (din cauza singurului foc posibil la armele cu cremene
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ideologiile dominante din trecut sau din prezent, caracteristice diferitelor contexte sociopolitice. Nu în ultimul rând, pus în relație cu alte lucrări memorialistice și date, manuscrisul poate fi un prilej de a reflecta asupra responsabilității față de lumea în care trăim, asupra legitimării uneia sau alteia dintre ideologiile politice, dar și asupra consecințelor pe care, conștient sau nu, opțiunile și acțiunile noastre în general le pot avea, direct sau indirect, pentru semenii noștri. Rezumând, prezenta carte pune în circulație un document rămas inedit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pe mijlocul șoselei. Natura ca cireadă triumfă asupra civilizației ca asfalt și automobile. O altă față a elitismului o reprezintă felul în care intelighenția românească își înțelege rolul social. Mai precis, felul în care ei îi pasă prea puțin de legitimarea prin utilitate socială. Cercetătorii din institutele de cercetare socotesc că propriul lor statut este autojustificativ pentru a fi plătiți și resping ordonanța prin care plata cercetării depinde de viabilitatea proiectelor și nu de apartenența la un institut. Cadrele didactice încurajează
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
zile, odată cu avalanșa de dosare de colaborare cu securitatea, este aceea că ea a atins și o altă masă critică: cea morală. Nici o grupare nu mai rezistă ca întruchipare a moralității în sens normativ. Nici una nu mai descinde din Bine. Legitimarea prin trecut și-a epuizat resursele. Mulți dintre noi și-au creat imagine publică de nuferi pe mocirlă. Alții, puțini și discreți, nu și-au exhibat nici o imagine, chiar dacă erau comportamental nuferi. Majoritatea tăcută este probabil în situația morală de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
democrației liberale, am lăsat ca de obicei de o parte condițiile interne de posibilitate ale acesteia. O astfel de democrație nu e posibilă încă la noi decât formal și ritualic. Cetățeanul este o apariție de campanie și o formă de legitimare a guvernanților. Continuăm să suferim de minimalism civic și să generăm sindromul sărăciei cetățeniei. În afara faptului că instituțiile publice nu sunt încă structurate astfel încât să slujească în mod particular celor care, în ultimă instanță, le plătesc pentru asta, un obstacol
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
asta voia să audă Becali și nici cei cărora criticile și argumentele raționale le produc alergii și preferă abordările emoționale, batjocoritoare, insultătoare, urlatul la adversarul de idei? În calitatea sa de politolog, Dan Pavel a pus un umăr serios la legitimarea Numărului II în sondajele politicienilor: Războinicul Luminii cu accese de Luceafărul Huilei și enunțuri din recuzita Căpitanului. Dacă Dan Pavel avea altă profesie, nu discutam cazul. Dar el este politolog, coleg de breaslă, iar felul în care procedează se numește
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
exprimare fiindcă reflectă mai bine și monopolul bărbătesc asupra puterii, adică starea de fapt. În definitiv, de ce au vrut românii din Transilvania să se unească cu cei din regat? De bună seamă, trecutul daco-roman comun a fost o strategie de legitimare corectă, dar nu a fost motivul individual al dorinței spre unire. În Imperiul Austro-Ungar românii nu se simțeau bine, chiar dacă acest imperiu era semnificativ mai dezvoltat, cu o economie mai contemporană începutului de secol XX, față de regatul încă excesiv de rural
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
strategii de căutare și de identificare, aplicate în funcție de relieful "natural" al trecutului, și nu prestabilit, și care ar putea oferi o cheie de lectură pentru relația complexă dintre psihismul colectiv, proiecțiile imaginative compensatorii, formalizarea experienței de viață și nevoia de legitimare prin memoria arhivată. Sondarea arheologică vizează însă la rândul său nu atât istoria structurilor imaginarului, cât formarea și tectonica termenilor care sunt definitorii pentru el. Sinuoasă, ea caută să ferească obiectul de studiu de "iluzia semiologică" (Durand, Structurile antropologice 30
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
major al măștii de ceară, păstrată în patrimoniul familiei (dar în spațiul public al casei), al Romei și, implicit, al imperiului ei. Imago (de)mistifică absența, garantează și conferă siguranță. Este prezentă atunci când comunitatea are nevoie de ea pentru (auto)legitimare; valoarea ei poate fi recontextualizată, are validitate în ochii comunității și e chiar invocată în discursul de atestare. Leagă realitatea de viața spirituală, preia și întoarce către realitate o semnificație politică: "chipul" colectiv este completat de ea. Totodată, asigură granița
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
problemă de stat. În studiul Gabriele D’Annunzio și critica italiană, retrospectivă a exegezei despre scriitorul italian, Elisabeta Naum arată că pentru critică opera lui D’Annunzio nu e decât un pretext pentru o ideologie sau teorie care își caută legitimarea. Un studiu de M. Nanu demonstrează polemic geneza românească a motivelor poetice la Ienăchiță Văcărescu, fără a rezolva totuși incidențele cu motivele goetheene. Lui N. Balca îi este găzduit un studiu filosofic, Deosebirea calitativă absolută între Dumnezeu și om și
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
o provocare deschisă. Astfel de provocări tind să ia forma unor întrebări metateoretice, filosofice, dar cu atât mai interesante, referitoare la legătura dintre natura umană și societățile în care ea se organizează, dintre comunități și statele care le guvernează, dintre legitimarea internă și cea internațională și autoritatea internă și cea internațională, dintre caracteristicile statelor, deciziile și acțiunile reprezentanților statelor și sistemul internațional în general.
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
care o ocupă. Satele din zona Friuli Încep să capete nume cazace! Textul spune: „Iată-l aici, În patria noastră, oprimând o populație pe care n-a văzut-o. Furându-i patria. El, patriotul legitimist”. Tocmai el, care se opusese legitimării puterii comuniste asupra țării sale. Eroul cărții, concepută ca o lungă scrisoare, este de fapt don Guido, un preot pensionat, un credincios luminat, scrutând labirintul senectuții, dar și memoria, deci și ipotezele contradictorii ale morții generalului Krasnov, pe care Îl
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pulsa neștiut de nimeni, prin acest grup de oameni, singurul care lupta pentru el, în acel moment Graz-Zagreb-Belgrad Nicolae Petrașcu călătorea cu pașaportul unui student la politehnica din Berlin, Alexandru Avram, aranjat cu fotografia lui în locul celei a studentului. La legitimare, în gară a trecut cu bine de biroul de controlul banilor, dar o mică emoție la controlul pașapoartelor. În discuția cu funcționarul de la vamă, care era bănuitor și părându-i-se ceva în neregulă la fotografie încercă să o desprindă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1940. Art. 3. Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea situațiunii copilului adoptat, se va ține seama de părinții acestuia. Art. 4. Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din legea pentru regimul general al cultelor. Art. 5. Simpla declarație de trecere la religiunea creștină, făcută în fața ofițerului stării civile și înscrierea ei în registrele respective, nu schimbă calitatea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1940. Art. 3. - Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea filiațiunii copilului adoptat, se va ține seama de părinții acestuia. Art. 4. - Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din Legea pentru regimul general al cultelor. Art. 5. - Simpla declarație de trecere la religiunea creștină, făcută în fața ofițerului stării civile și înscrierea ei în registrele respective, nu schimbă calitatea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cadru de construcție, difuzare și instituționalizare a politicilor Uniunii Europene prin convergența celor trei sisteme societale: sfera publică, sfera politică și sfera politicilor (Polity, Politics și Policy), fiecare fiind definită de discursuri specifice: discursul public, cel politic și cel de legitimare (politica publică este un astfel de discurs din momentul În care fundamentează o decizie). La acestea trebuie adăugați „beneficiarii”, adică femeile și bărbații considerați din mai multe perspective: comunitară, culturală, identitară și a cetățeniei. 3.1. De la patriarhatul de stat
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru copiii angajaților, cantine la locul de muncă sau În școli, servicii medicale și transport ieftin etc. Multe dintre aceste politici păreau chiar mai generoase decât cele din statele bunăstării, deoarece erau Însoțite de un discurs public și politic de legitimare a cărui retorică era orientată spre camuflarea abuzului sistemului totalitar 5. Dincolo de evidenta manipulare a nevoilor și intereselor cetățenilor statului socialist, precum și a obligativității participării femeilor la munca retribuită (obligativitatea unui loc de muncă, cu excepția cazului În care femeia se
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
devine astfel redarea fidelă a adevărului de viață (umană) ca absență a idealului. Iar absența idealului sugerează imaginea libertății mult rîvnite. Este foarte greu să spui ceva Într-o vreme cînd accesul la judecată - În sens penal - și-a pierdut legitimarea. Noi vorbim de cele mai multe ori pentru a-i judeca pe alții, sau pe noi. Secolul XX a deculpabilizat Într-atît actele individuale - prin absorbția și digerarea ierarhiilor de orice fel - Încît nu mai știi efectiv ce să spui - nu mai e
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
problematica culturii naționale, dar și din competența în canoanele științifice occidentale, vor ajunge să se ciocnească cu generația intelectuală mai veche, bine situată instituțional, dar poate chiar mai important, cu noile elite politice și statale, mai puțin dependente acum de legitimare din partea acestei noi intelligentsia și mai puțin capabile să absoarbă masa importantă de tineri cultivați produși de sistemul educațional național (Livezeanu 1998)1. Ceea ce pare să se întâmple la nivelul organizării mecanismelor culturale naționale este prăbușirea vechii și unificatei pedagogii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din mii de monografii, centrate pe mii de unități și voințe sociale ce converg în unitatea națională. Tendința aceasta sumativ-științifică a metodei monografice de determinare a națiunii a fost contrapusă de H.H. Stahl, de exemplu, competitorilor filosofici sau „ontologici” în legitimarea ideologică și disciplinară a specificului național, cum ar fi Lucian Blaga sau Mircea Eliade (Stahl, 1983). Pentru H.H. Stahl, „contactul cu realitățile concrete îți permite să adâncești cercetarea până la limita extremă, rezultatul fiind, așa cum poate confirma orice profesionist al anchetelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Freyer, concentrându-se pe obiectivele politice ce pot fi transformate în rațiuni în folosul dominației exercitate de elitele politice aflate la putere și ajutând această elită politică în aplicarea regimului, a scopurilor sale, devine importantă în acest context prin impunerea, legitimarea și explicarea dominației noii elite politice. Ea contribuie la integrarea poporului în noua comunitate post-capitalistă, descriind și explicând scopurile urmărite de aceste elite. Este o combinație extraordinară de demers științific și propagandistic ce ar putea, în viziunea lui Freyer, să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de instituții. Cei trei piloni identificați sunt: sistemele de reglementare, sistemele normative și sistemele cultural cognitive. Dacă primii doi sunt mai ușor de intuit fiind utilizați de majoritatea cercetătorilor prin sublinierea aspectelor reglatoare ale instituțiilor, ale necesității conformării și ale legitimării acțiunilor sociale, ultima este o abordare relativ recentă și e „trăsătura distinctivă majoră a neoinstituționalismului în sociologie” (p. 79). Acest ultim pilon se focalizează pe „concepțiile împărtășite ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p. 79). Aceste sisteme sunt operaționalizate, fiecare oferind o bază de supunere, un fundament al ordinii, mecanisme de impunere, o logică, o serie de indicatori și fundamente ale legitimării. Schema detaliată a acestei operaționalizări (p. 74, tabelul 3.1) poate constitui pentru cei interesați de acest domeniu un instrument foarte util și bine sistematizat pentru înțelegerea de ansamblu a cadrelor de analiză instituțională. R. Scott își îmbogățește conceptual cadrul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bisericilor: păstrarea rolului tradițional, necesitatea adaptării la vremurile moderne, lărgirea sferei de mișcare și procesul de tematizare. Principalele concepte definite în acest studiu sunt: comunicare socială, comunicare publică, publicul, bisericile, sfera de mișcare, conflicte, tematizare. Autorii au analizat funcțiile de legitimare (biserica oferă legitimitate reprezentanților puterii politice, respectiv vieții publice) și caritabile (serviciile oferite de biserici în anumite domenii) ale bisericilor, schițează rolurile jucate de biserici în viața publică (cooperator, care ajută societatea, care pătrunde în societate și care se retrage
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]