2,103 matches
-
deși Demitrios Ipsilanti, fratele lui Alexandru Ipsilanti, reprezentant oficial al Eteriei, a fost numit președintele Parlamentului, un organ controlat însă de liderii locali eleni. A doua Adunare Națională de la Astros (în limba greacă:Β' Εθνοσυνέλευση στο Άστρος) a fost corpul legiuitor al revoluționarilor eleni în timpul Războiului de Independență împotriva Imperiului Otoman. Adunarea a fost convocată la Astros între 29 martie - 18 aprilie 1823 sub președinția lui Petros Mavromichalis. Cea mai importantă sarcină a acestei Adunări a fost revizuirea Constituției adoptate la
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
spațiul; 6. timpul; 7. lumea pământeană și omul. Dumnezeu a făurit întreaga creație prin Rațiunea și Sufletul universal. Timpul este divizat în șapte cicluri, care corespund fiecare unei anumite manifestări a divinității. Această lume a fost binecuvântată cu șapte profeți legiuitori (sing. "nățiq"-vorbitor): Adam, Noe, Avraam, Moise, Isus ('Isa), Muhammad și Muhammad al Tăm, fiul lui Ismail. După fiecare al doilea dintre acești profeți legiuitori se aflau alți șapte profeți tăcuți (sg."șămit"), din care primul era „temelia” ("asăs"). Printre
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
corespund fiecare unei anumite manifestări a divinității. Această lume a fost binecuvântată cu șapte profeți legiuitori (sing. "nățiq"-vorbitor): Adam, Noe, Avraam, Moise, Isus ('Isa), Muhammad și Muhammad al Tăm, fiul lui Ismail. După fiecare al doilea dintre acești profeți legiuitori se aflau alți șapte profeți tăcuți (sg."șămit"), din care primul era „temelia” ("asăs"). Printre profeții tăcuți se numărau Ismael, Aron, Petru și 'Ali. De asemenea, mai există o ierarhie inferioară, ordonată pe grupe de câte 7 sau 12, cuprinzând
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
purta de Români numai cu autorizarea Regelui. Art. 34. - Puterea legislativă se exercită colectiv de către Rege și Reprezentațiunea națională. Reprezentațiunea națională se împarte în două Adunări: Senatul și Adunarea deputaților. Orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancțiunii regale decât după ce se va fi discutat și votat liber de majoritatea ambelor Adunări. Art. 39. - Puterea executivă este încredințată Regelui, care o exercită în modul regulat prin Constituțiune. Art. 40. - Puterea judecătorească
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]
-
să fie rechemat la Paris pentru a face parte din Convenția Națională. În această calitate, a propus înființarea Școlii Centrale, a promovat libertatea presei și transparența modului de administrare a finanțelor publice. În 1799 a fost ales președinte al Corpurilor Legiuitoare și candidat pentru Senat din partea partidului conservator. De asemenea, a fost numit membru al Legiunii de Onoare. În 1809 a părăsit scena politică și s-a retras într-o fermă din Dijon, unde și-a petrecut ultimii ani din viață
Charles-François Dupuis () [Corola-website/Science/331184_a_332513]
-
acesteia. Bolliac rămâne un tributar al dihotomiei rațional-emoțional văzută ca masculin-feminin, lucru care dovedește factura liberal-clasică a scrierilor sale. Acesta face un pas important prin solicitarea dreptului de vot pentru femei și a obținerii de către acestea a statului de ceățene legiuitoare, judecătoare și executoare. Ion Ghica (1816-1897) se arată, mai degrabă, un adversar al antipatriarhalismului decât un aliat al feminismului, menționând în scrierile sale că dependența economică a femeilor față de bărbați este o principală cauză a autonomiei reduse a acestora. Dimensiunea
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
o veche construcție într-o reședință în stil renascentist, care, în anul 1741, suferă din nou unele modificări ce au ca scop punerea în evidență a stilului rococo. Această construcție impresionantă a fost reședința monarhilor și a Seimului (o adunare legiuitoare constituită din cele mai reprezentative persoane aparținând marilor familii nobiliare poloneze). În anul 1818, la indicațiiie lui Alexandru I, teritoriul din preajma castelului a fost adaptat la stilul epocii. În locul porților a fost sădită o grădină și construită o biserică ortodoxă
Castelul Regal din Varșovia () [Corola-website/Science/333437_a_334766]
-
de tineri conservatori avându-l în frunte pe moderatul M.E. Epureanu. Exceptând Senatul, unde se asigurase o majoritate conservatoare, noua Cameră era dominată din punct de vedere numeric de liberali. Numai că ambițiile și rivalitățile fruntașilor liberali din principalul corp legiuitor al țării erau atât de puternice încât au exclus o platformă comună de guvernare. Deoarece guvernul Epureanu nu reușise să-și găsească o majoritate în Cameră, la 14 decembrie 1870 își prezintă demisia. A urmat formațiunea guvernamentală condusă de Ion
Istoria liberalismului în România () [Corola-website/Science/332029_a_333358]
-
puternice încât au exclus o platformă comună de guvernare. Deoarece guvernul Epureanu nu reușise să-și găsească o majoritate în Cameră, la 14 decembrie 1870 își prezintă demisia. A urmat formațiunea guvernamentală condusă de Ion Ghica, impusă domnitorului de corpurile legiuitoare și reprezentând o coaliție a tuturor tendințelor din Cameră. Ion Ghica a părăsit puterea în martie 1871, urmându-i un guvern conservator care va guverna țara până în 1876, aruncându-i pe liberali în opoziție. Roșii, fracționiștii, adepții lui Mihail Kogălniceanu
Istoria liberalismului în România () [Corola-website/Science/332029_a_333358]
-
până în 1876, aruncându-i pe liberali în opoziție. Roșii, fracționiștii, adepții lui Mihail Kogălniceanu și partizanii lui Ion Ghica - cele patru grupări distincte aparținând curentului liberal - dovediră atunci că erau animate de aceeași dorință. Deși reduși la neputință în corpurile legiuitoare, liberalii radicali mai ales își făceau simțită prezența în instituții sau în eșaloane inferioare ale puterii. Alungați din corpurile legiuitoare, din consiliile comunale și din unele instituții, liberalii își intensificau activitatea în direcția constituirii de structuri organizatorice în diverse centre
Istoria liberalismului în România () [Corola-website/Science/332029_a_333358]
-
patru grupări distincte aparținând curentului liberal - dovediră atunci că erau animate de aceeași dorință. Deși reduși la neputință în corpurile legiuitoare, liberalii radicali mai ales își făceau simțită prezența în instituții sau în eșaloane inferioare ale puterii. Alungați din corpurile legiuitoare, din consiliile comunale și din unele instituții, liberalii își intensificau activitatea în direcția constituirii de structuri organizatorice în diverse centre importante ale țării. I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu, Ion Ghica și N. Ionescu, fruntașii celor patru grupări politice liberale, manifestau o
Istoria liberalismului în România () [Corola-website/Science/332029_a_333358]
-
() este organ reprezentativ suprem al poporului spaniol și unica autoritate legiuitoare a Spaniei. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat și Congresul Deputaților. Când monarhia a fost abolită în 1873, Regele Spaniei a fost trimis în exil. Senatul a fost abolit deoarece avea o natură monarhică. Republica a fost proclamată, astfel
Parlamentul Spaniei () [Corola-website/Science/332441_a_333770]
-
67% din piața de profil poate să asigure eficiență în domenii precum lupta împotriva criminalității organizate și a actelor de terorism. În acest context, AID consideră ca extrem de importantă formularea unor puncte de vedere publice din partea instituțiilor inițiatoare, avizatoare și legiuitoare, și critică lipsa de transparență și comunicare a acestora (Ministerul pentru Societatea Informațională și Parlamentul) și apreciază că este necesară o îmbunătățire a comunicării publice cu privire la conținutul propunerilor legislative din acest domeniu, în vederea asigurării unei informări corecte a opiniei publice
CNCD: Cetățenii sunt discriminați în fața legii în funcție de tipul de serviciu utilizat: abonament sau cartelă pre pay () [Corola-website/Journalistic/102377_a_103669]
-
pe la orele 03:50 din dimineața zilei de 5 septembrie, regele a semnat decretul prin care Ion Antonescu, prim-ministrul României, era învestit cu puteri depline în stat. Totodată, este abrogată Constituția din 27 februarie 1938 și sunt dizolvate Corpurile legiuitoare. Pe fondul continuării manifestațiilor publice, pe la orele 21:30, Antonescu îi cere lui Carol să abdice, avertizându-l că în cazul unui refuz el nu mai răspundea de securitatea persoanei și anturajului regal. Mihai I, succesorul la tronul României Într-
Abdicarea lui Carol al II-lea. Istoria trenului care l-a scos din țară și a tentativei de asasinat by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102829_a_104121]
-
predictibilă și previzibilă, un astfel de prag nu poate fi decât valoric, revenind legislativului obligația de a-l stabili. CCR sublinieaza că "responsabilitatea de a reglementa (...), în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind „abuzul în serviciu", ține (...) de autoritatea legiuitoare primară/delegata (Parlament/Guvern)". 3. Definirea noțiunii de act "Curtea observa că noțiunea de 'act', folosită de legiuitor în cuprinsul reglementării infracțiunii de abuz în serviciu, nu este circumstanțiată la o anumită natură a acestuia. Astfel, Curtea observa că această
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
afinitate. Dar dacă se dorea crearea unei simetrii (uniformizări), trebuia să se ia în calcul și cauza de nepedepsire de la tăinuire (art. 270 alin. (3) C.pen.), unde raționamentul extinderii ar fi trebuit să fie identic. În acest context, interesul legiuitorului delegat doar pentru favorizarea infractorului rămâne un mister... În realitate, infracțiunile amintite fac parte din categorii diferite (au obiecte juridice diferite) și nu este necesar să se creeze corespondențe și uniformizări între ele. Tot la art. 269 C.pen. apare
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
de o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind abuzul în serviciu, ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare - Ministerul public și instanțele judecătorești -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare (pct. 80)". Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională atrage atenția
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
Constituției. Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență Guvernul și-a exercitat competența de a adopta acte normative cu putere de lege cu încălcarea cadrului constituțional privind delegarea legislativă. Astfel, potrivit art. 61 alin.(1) din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. De asemenea, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate emite ordonanțe pe baza unei legi de abilitare adoptate de Parlament și poate emite ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
român, Adunarea Națională proclamă următoarele: 1. Deplina libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. 2. Egală îndreptățire și deplină libertate confesională pentru toate confesiunile din stat. 3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct
1 Decembrie. 98 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102689_a_103981]
-
cel care făcea obiectul de reglementare al legii în forma inițială cu ocazia reexaminării constituie "o practică neconstituțională". "Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 991/2008 cu privire la procedura parlamentară în cazul cererilor de reexaminare, stabilind faptul că autoritatea legiuitoare se poate pronunța cu ocazia reexaminării legilor la cererea Președintelui României asupra textelor cuprinse în cererea de reexaminare și a celor care au legătură cu acestea, dacă este necesară corelarea tehnico-legislativă a dispozițiilor din lege. Or, în cazul de față
Victor Ponta nu scapă de Traian Băsescu. CCR admite sesizarea în cazul restituirii imobilelor preluate abuziv by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103742_a_105034]
-
și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte I. Temeiul legal: 1. CONSTITUȚIA Art. 61 alin. (1) - Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Art. 76 alin. (2) - Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră. Art. 80 alin. (2) - Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Art. 133 alin
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
173 din regulamentul propriu de organizare și funcționare. În consecință, conflictul ivit este unul de natură constituțională, purtând asupra competențelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) și ale Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, avea obligația constituțională de a modifica dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Această omisiune a generat un regim
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind 'abuzul în serviciu', ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare - Ministerul Public și instanțele judecătorești, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale sau unor proceduri penale ordinare. Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede că fapta funcționarului
Abuzul în serviciu- Motivarea CCR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101033_a_102325]
-
Regele Carol I a conceput un vast plan de modernizare a țării și instituțiilor ei. În cadrul acestui plan, construirea unei catedrale naționale avea un loc central. Aceasta se observă din faptul că printre primele proiecte de lege supuse dezbaterii corpurilor legiuitoare în sesiunea 1881-1882, în concordanță cu dorința expresă a regelui Carol I, se aflau: Proiectul de lege pentru înființarea de edificii și construcții publice și Proiectul de lege pentru construirea unei catedrale române în capitala țării. Acest al doilea proiect
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
după 48 de ani de domnie, a murit, la Castelul Peleș din Sinaia, regele Carol I. A doua zi, a urcat pe tron, regele Ferdinand I, nepotul de frate și succesorul regelui Carol I, care a depus jurământul în fața Corpurilor Legiuitoare, declarând că ''va domni ca bun român''. Puternica ofensivă a armatei ruse (''Ofensiva lui Brusilov'') în Galiția din 22 mai/4 iunie-31 iulie/13 august, încheiată cu străpungerea frontului austro-german la Luțk, a determinat o creștere puternică a presiunilor diplomatice
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]