3,597 matches
-
fel de pîrgă a făpturilor Lui. 19. Știți bine lucrul acesta, prea iubiții mei frați! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mînie. 20. Căci mînia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu. 21. De aceea, lepădați orice necurăție și orice revărsare de răutate și primiți cu blîndețe Cuvîntul sădit în voi, care vă poate mîntui sufletele. 22. Fiți împlinitori ai Cuvîntului, nu numai ascultători, înșelîndu-vă singuri. 23. Căci dacă ascultă cineva Cuvîntul, și nu-l împlinește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
din mijlocul locuinței morților am strigat, și mi-ai auzit glasul. 3. Și totuși, mă aruncasei în adînc, în inima mării, și rîurile de apă mă înconjuraseră; toate valurile și toate talazurile Tale au trecut peste mine. 4. Ziceam: "Sunt lepădat dinaintea ochilor Tăi! Dar iarăși voi vedea Templul Tău cel sfînt." 5. Apele m-au acoperit pînă aproape să-mi ia viața, adîncul m-a învăluit, papura s-a împletit în jurul capului meu. 6. M-am coborît pînă la temeliile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]
-
și suntem schimbați în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului. $4 1. De aceea, fiindcă avem slujba aceasta, după îndurarea pe care am căpătat-o, noi nu cădem de oboseală. 2. Ca unii, care am lepădat meșteșugirile rușinoase și ascunse, nu umblăm cu vicleșug și nu stricăm Cuvîntul lui Dumnezeu. Ci, prin arătarea adevărului, ne facem vrednici să fim primiți de orice cuget omenesc, înaintea lui Dumnezeu. 3. Și dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
prin puterea lui Dumnezeu, vom fi plini de viață cu El față de voi. 5. Pe voi înșivă încercați-vă dacă sunteți în credință. Pe voi înșivă încercați-vă. Nu recunoașteți voi că Isus Hristos este în voi? Afară numai dacă sunteți lepădați. 6. Dar trag nădejde că veți recunoaște că noi nu suntem lepădați. 7. Totuși, ne rugăm lui Dumnezeu să nu faceți nimic rău, nu pentru ca să ne putem arăta noi înșine primiți, ci ca să faceți ce este bine, chiar dacă noi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
voi. 5. Pe voi înșivă încercați-vă dacă sunteți în credință. Pe voi înșivă încercați-vă. Nu recunoașteți voi că Isus Hristos este în voi? Afară numai dacă sunteți lepădați. 6. Dar trag nădejde că veți recunoaște că noi nu suntem lepădați. 7. Totuși, ne rugăm lui Dumnezeu să nu faceți nimic rău, nu pentru ca să ne putem arăta noi înșine primiți, ci ca să faceți ce este bine, chiar dacă noi am trece drept lepădați. 8. Căci n-avem nici o putere împotriva adevărului, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
2. Domnul Dumnezeu a jurat pe sfințenia Lui, și a zis: "Iată, vin zile pentru voi, cînd vă vor prinde cu cîrligele, și rămășița voastră cu undița de pescari; 3. veți ieși prin spărturi, fiecare drept înainte, și veți fi lepădate în Harmon, zice Domnul. 4. Duceți-vă numai la Betel, și păcătuiți! Duceți-vă la Ghilgal, și păcătuiți și mai mult! Aduceți-vă jertfele în fiecare dimineață, și zeciuielile la fiecare trei zile! 5. Faceți să fumege jertfe de mulțumire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
puse cap la cap, iar în fundal un șemineu de toată frumusețea. Casa avea și o grădină largă, la capătul căreia erau grajdurile pentru cai și niște atenanse pentru cupeu, pentru trăsură și sanie. — Nici casa noastră nu era de lepădat, zâmbi Ioana. Era o clădire cu trei etaje, cu mobile splendide, covoare, icoane, aveam și noi o scară de marmură albă. La ferestre erau vitralii, în sufragerie erau lambriuri de acaju. În bi roul tatei se aflau o enormă bibliotecă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
jos, ești sigur că te-ar părăsi pentru femeia din hău. îți acoperi cu ele ochii, te-ntorci invers, mergi înapoi, cât un rac aruncat în apă clocotită ... Ca la naștere Prin îmbăierea pe care o faci la botez, te lepezi de Satana și-ți primești numele. Pentru creștini e un fel de plâns, ca la naștere ... Mai apoi, te scalzi în toate apele și niciuna nu te spală de păcate. îmbăierea în mare e ceva miraculos, în larg... Ies delfinii
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
proorocim în parte; 10. dar cînd va veni ce este desăvîrșit, acest "în parte" se va sfîrși. 11. Cînd eram copil, vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil, gîndeam ca un copil; cînd m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc. 12. Acum, vedem ca într-o oglindă în chip întunecos; dar atunci, vom vedea față în față. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaște deplin, așa cum am fost și eu cunoscut pe deplin. 13. Acum dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
clipă rupte, lanțurile omenești se căutau din nou. Deodată îmi apăru o scenă pe care, fără să-mi dau seama în ce fel, mi-o doream în acea clipă cu ardoare: pe trotuar, un pavagiu se odihnea mîncînd un castravete. Lepădase lîngă cuburile de granit barosul gros și se sprijinea cu brațul pe genunchi. Osteneala grea din trup îl abandona clipei, plin de rostul propriei sale existențe. Cred că începusem să sufăr din pricina unui trai din cale afară de trîndav. Amestecînd în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pe creștet. În taior verde, părea, la fiecare pas, că se prăvale dintr-un pod. Șovăind către mocirla din șanț, femeia se prăbuși brusc. S-au repezit s-o ridice cîțiva țărani. Au proptit-o în picioare apoi, scîrbiți, au lepădat-o pe-o șiră de paie. Pe obrazul ei negru cu găvane albe se scurgea, ca o smîntînă, mocirla. Pavoazată cu crengi de brad și covoare cu trandafiri roșii, scena constituia un decor pentru patru portrete imense: Marx, Engels, Lenin
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
răzlogi, își lăsase casa într-o rîlă. Lătrînd astmatic, dintr-o scorbură țîșni un cîine. Cîteva găini cu cocoș care se mira de noi ieșiseră pe imaș, în timp ce, în grajd, o vacă înghițea trifoi. Zărindu-ne pe șes, cineva îl lepădase în iesle și dispăruse ca prin farmec. Tovarășul Șoptelea făcu oțărît: - Ce dracu, parc-am fi tătari! Unde s-or fi mistuit ăștia? - S-au dus la Ucigă-l crucea pe pustii! Nici moșneagul, nici ginerii nu-s acasă, constată
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
curgerea și părea că dă să se oprească. În toată liniștea asta cu iz de morticică - așa zisese Primarul, ca să mai Îndulcească și chiar să ia un pic peste picior cuvântul moarte - oamenii, ca și cum sar fi Înțeles Între ei, Își lepădară Încălțările și porniră desculți pe ulițe și prin curți. Băgaseră de seamă că bocancii, pantofii, cizmele ori chiar papucii și gumarii lor făceau un zgomot Înspăimântător când izbeau pământul Întărit al potecilor ori pietrele cenușii și colțuroase ale șoselei. Pe când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Unde, mă, unde?”), apoi se aruncă În apă lângă rudar. Vocea Îi tremura: „Ia-mi-le tu, băi Lică; eu n-ajung”. „N-ai, bă, nimica. Te-a păcălit ăsta.” Dar Blondul nu crezu. Se năpusti iar pe mal, Își lepădă țoalele și se tăvăli prin nămol, apoi se bătu peste șale cu un mănuchi de buruieni. Ăi din apă râdeau de el: „Pune-ți, mă, dracu’, nădragii pe tine, că ți se vede baritai scula și ne speriem! Vai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fiică-sa de cincisprezece ani borțoasă? Ce-ar fi zis lumea? Și, mai ales, cu cine Își găsise curvulicea mică să se Împuieze? Cu neisprăvitu-ăla pe care Îl aștepta o carieră infracțională. Nu avea loc de Întors. Trebuia să-l lepede pe urmașul nedorit. Însă În vremurile de atunci lucrul nu era prea ușor. Politica demografică a partidului și statului nici măcar nu lua În seamă posibilitatea unui avort. Directorul n-ar fi vrut cu nici un chip să-și dea fata pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pompa În spinare dacă nu voia să culeagă În toamnă numai ciorchinii strugurilor, fără boabe. Vițele boierului se arătau gingașe și mofturoase, nu te lăsau o clipă să le scapi din privire că Începeau să se Îmbolnăvească și să-și lepede frunzele. Bâta mereu se plângea că o costă mai mult decât face, Însă bucuria și profitul viei luate În arendă nu veneau din banii scoși pe vinul cel nobil, pe care nici nu-l punea În vânzare. Însă cu ajutorul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și neștiind vreodată cum Îl chema pe autor. Târziu, iarăși mai târziu, unul dintre valonii care l-au ucis Într-o tabără militară de pe o Câmpie a Morții pe un voievod viteaz s-a lăsat cuprins de aprige remușcări, a lepădat armele și-a dezertat. Și-a luat un nume de grec - Palamed -, s-a refugiat În Ucraina și a scris În limba greacă un poem ce vorbea de faptele Viteazului. Din acea cronică versificată n-a rămas până În zilele noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fost prea alb - nu bănuise că fusese legat cu fire nevăzute de Ectoraș Într-o crimă de care nici unul nu se făcea vinovat, dar la care participaseră amândoi fără să știe. Fusese o vreme În sat când copiii Începuseră să lepede praștiile și să-și meșterească arme de foc din ce În ce mai bune, cu care doborau guguștiuci și porumbei. Cine se gândise prima oară la acele drăcii periculoase nu se știa prea bine și mulți Îi bănuiau pe Titel Meșteru care, pe atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai rău - Directorul pălise -, căci o roată se poate drege, iar pielea, dacă n-are vreun ciolan rupt pe dedesubt, se tămăduiește și singură; partea cea mai supărătoare a Întregii Întâmplări fusese că, de la atâta spaimă și sălbatică smucitură, iapa lepădase după ce, sfârșită de oboseală și de groază, nu mai putuse să alerge. Omul deschisese grețosul sac de plastic ca să arate Directorului lepădătura. Apoi se apucase să povestească, așa, arătându-se plin de o amărăciune molcomă, cât Îl costase pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lucrat la Filiala Cluj a Academiei și la Biblioteca universitară. SCRISOARE Nu ți‐ași scrie poate nici acum acest rând, dar cocoșii au cântat de trei ori în noapte - și‐a trebuit să strig: Doamne, Doamne, de cine m‐am lepădat? Sunt mai bătrân decât tine, Mamă, 55 și tot așa cum mă știi: adus puțin din umeri și aplecat peste întrebările lumii. Nu știu nici azi pentru ce m‐ ai trimis în lumină. Numai ca să umblu printre lucruri și să le
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fericite. Suna aproape ca un cântec de triumf. Aproape imediat, se dezlănțui o asemenea debandadă, încât monedele, oamenii și bulgării de pământ nici nu se mai deslușeau unii de alții. Nimeni, însă, nu încerca să trișeze - undeva, pe parcurs, își lepădaseră cu toții șiretlicurile și nemulțumirile. Strângându-și banii în pumni, păreau să se fi transformat și fiecare alerga să-și facă munca ce-i fusese dată. Ecourile cazmalelor și ale lopeților folosite, într-adevăr, cu putere umplură văzduhul. Cu urlete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
se ridice și să strige, tovarășii lor de deasupra nu se uitau în jos nici un moment. În Nishikikoji, trupele clanului Akechi demolau locuințele din vecinătate, în timp ce femei cu bebeluși în brațe, bătrâni și copii fugeau de sub ruine, ca niște crabi lepădându-și carapacele vechi. Astfel, soldații reușiră să astupe șanțul cu uși și scânduri de acoperiș. Imediat, toți se buluciră să escaladeze zidul. Pușcașii își aliniară armele și, ochind de pe creasta zidului spre curte, traseră prima salvă. Între timp, în clădirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vasalii lui Mitsuhide; apoi, înclinându-se spre el, continuă: omul din fața mea nu e Seniorul Mitsuhide cel pe care-l servesc eu. Războiul nu e pierdut după o singură înfrângere. Nu vă stă în fire să vă gândiți a vă lepăda de viață după numai o luptă. Inamicul își va râde de noi fiindcă ne-am pierdut controlul. Chiar dacă aici ați fost învins, aveți o familie în Sakamoto și câțiva generali rămași în provincii, așteptând doar un ordin de la dumneavoastră. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
care-l rodea pe dinăuntru. Hideyoshi, însă, îl trată ca pe un om beat, vorbindu-i aproape cu afecțiune. — Te-ai îmbătat, spuse el. — Ce?! scutură Genba violent din cap, îndreptându-și poziția. Ăsta nu-i un fleac, să-l lepezi dând vina pe beție. Ascultă. Mai adineaori, în capelă, când Seniorul Nobuo și Seniorul Nobutaka și toți ceilalți generali au venit să se închine la sufletul Seniorului Nobunaga, n-ai stat dumneata pe locul de onoare, cu Seniorul Samboshi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
sămînța căzută în locurile stîncoase, sunt aceia care, cînd aud Cuvîntul, îl primesc îndată cu bucurie; 17. dar n-au rădăcină în ei, ci țin pînă la o vreme; și cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului, se leapădă îndată de el. 18. Alții sunt cei înfățișați prin sămînța căzută între spini; aceștia sunt cei ce aud Cuvîntul, 19. dar năvălesc în ei grijile lumii, înșelăciunea bogățiilor și poftele altor lucruri, care îneacă Cuvîntul, și-l fac astfel neroditor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]