2,409 matches
-
este un animal minunat... El-Zorab stătea, imperial, cu privirile îndreptate spre intrarea capelei. Nu-l interesa nimic, nu-l distrăgea nimic. Era, tot, numai o așteptare; un animal superb cu sentimente. În dreapta, după primii pași de la intrarea în capelă, pe lespedea distinctă din pardoseală te izbea un A, un singur A, izvodit din înflorituri măiestre. Acolo era Andra, ființa aceea a zborurilor romantice. După ultimul zbor, se însingurase de tot; sub o lespede. Chiar și de El-Zorab se îndepărtase. Era acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
după primii pași de la intrarea în capelă, pe lespedea distinctă din pardoseală te izbea un A, un singur A, izvodit din înflorituri măiestre. Acolo era Andra, ființa aceea a zborurilor romantice. După ultimul zbor, se însingurase de tot; sub o lespede. Chiar și de El-Zorab se îndepărtase. Era acolo, sub lespede, o istorie a Strigătului unei lumi care nu-și găsește apropieri în lume, istoria unei povești de dragoste care s-a prăbușit din înălțimi căutând, cu disperare, pe străzile acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
din pardoseală te izbea un A, un singur A, izvodit din înflorituri măiestre. Acolo era Andra, ființa aceea a zborurilor romantice. După ultimul zbor, se însingurase de tot; sub o lespede. Chiar și de El-Zorab se îndepărtase. Era acolo, sub lespede, o istorie a Strigătului unei lumi care nu-și găsește apropieri în lume, istoria unei povești de dragoste care s-a prăbușit din înălțimi căutând, cu disperare, pe străzile acelea ale tinereții, dintre Academia de Arte și Academia de Muzică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de dragoste care s-a prăbușit din înălțimi căutând, cu disperare, pe străzile acelea ale tinereții, dintre Academia de Arte și Academia de Muzică, Edenul unei ființări pe care nimeni nu-l va găsi niciodată. Și când sărutul a întâlnit lespedea, Antu a plecat. Era prea mult pentru el: nu putea participa la întâlnirea a două mari singurătăți... Îți amintești, Z, ce fericiți eram noi prin Ferentari? Mă laud pe-aici, printre sfinți, cu marea ta prietenie. I-am spus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
acord finalizarea lucrărilor la capelă, după proiectele existente. Tot el s-a ocupat, de la distanță, de înmormântare, a făcut rost de preoți de-ai dumneavoastră, de cioplitori în piatră, de tot felul de albume pentru înfloriturile acelea ciudate săpate în lespede, despre care se zice că sunt ca pe la lady acasă... Omul ăsta, mister, repet și mă scuzați, dacă sunteți cine cred eu, fostul soț chiar a iubit-o cu adevărat pe lady... Și iar au început să se perinde, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mijlocul trotuarului. Se căută În buzunar și nu dădu decât de o gaură. Sfinte Dumnezeule, se gândi el, să-mi fi căzut Încă de când am ieșit din apartament? Se și văzu stând la capătul unui drum perfect marcat, care ducea, lespede cu lespede și apoi treaptă cu treaptă, la ușa studioului lui Herr Kolber. Începu să refacă rapid drumul pe trotuar, ridicând monedele și Îndesându-le În buzunarul pelerinei, dar nici nu ajunse la cafenea când sticla unui geam se sparse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Se căută În buzunar și nu dădu decât de o gaură. Sfinte Dumnezeule, se gândi el, să-mi fi căzut Încă de când am ieșit din apartament? Se și văzu stând la capătul unui drum perfect marcat, care ducea, lespede cu lespede și apoi treaptă cu treaptă, la ușa studioului lui Herr Kolber. Începu să refacă rapid drumul pe trotuar, ridicând monedele și Îndesându-le În buzunarul pelerinei, dar nici nu ajunse la cafenea când sticla unui geam se sparse undeva sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ogor. Acolo au auzit-o cântând, astăzi, unii dintre consăteni. și nici nu își dă seama, că, bucuriei cântecului său, atunci când se auzea, i-a luat locul o tristețe la fel de mare, acum, când nu se mai aude. Naștere pe-o lespede de piatră Cât de repede trec anii!, se mira, într-o seară, Olga lui Pelin, după ce se luase, deocamdată fără acte, cu Fluieraru lui Hondru. și discutase, în aceeași seară, cu el: o să ne fie mai greu, dintru început, dar
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cimitirului. S-a așezat pe o piatră și s-a dedicat cerșitului. Prima zi a trecut extrem de greu. Nu o s-o uite niciodată. După ce a început să cadă înserarea s-a mai liniștit. A pornit printre morminte. A căutat o lespede de piatră, mai arătoasă, care să aibă, dedesubt și un cavou. A găsit. A pătruns în întuneric. S-a cuibărit într-un presupus colțișor. S-a ghemuit și a adormit. Noaptea nu a fost prea friguroasă; zorile au venit, parcă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Parcă, nici nu fuseseră, pe lume, ei pentru ea și ea pentru ei. Aseară, s-a simțit rău. Aproape că n-a dormit, deloc, toată noaptea. Către ziuă, a născut. O fetiță. Au auzit paznicii. Că lătrau câinii, la acea lespede de piatră. Când s-au apropiat, au tresărit înmărmuriți. Vai! Cereșetoarea a născut. Unde? Aici, pe lespedea de piatră. Au telefonat la 112. A sosit, de îndată, un echipaj sanitaroplițienesc. Au dus, și lehuza și nou-născuta, la maternitate. Lumea, auzind
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
rău. Aproape că n-a dormit, deloc, toată noaptea. Către ziuă, a născut. O fetiță. Au auzit paznicii. Că lătrau câinii, la acea lespede de piatră. Când s-au apropiat, au tresărit înmărmuriți. Vai! Cereșetoarea a născut. Unde? Aici, pe lespedea de piatră. Au telefonat la 112. A sosit, de îndată, un echipaj sanitaroplițienesc. Au dus, și lehuza și nou-născuta, la maternitate. Lumea, auzind, s-a cutremurat. Norocul cel chior În sfârșit, a sosit momentul în care badea Hâncu Gherasim și-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
disciplină nu mai puteai să suferi, să te emoționezi. Ei stăteau acolo grupați militărește ca un batalion pe loc repaus și nu aveau nici o șansă de eliberare pentru că erau Încorporați În eternitate. Ceva mai jos aceeași ordine perfectă, morminte identice, lespezi de marmură neagră sau albă cu inscripții aurite - o sobrietate austeră care nu se distingea de cea dinainte decît prin numele maghiare gravate pe cruci. Doar Înspre vale, unde povîrnișul devenea mai abrupt, mormintele, străjuite la fel de pietre funerare cu litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de patruzeci de ani, tristețea poetului — Niciodată nu mi-am Închipuit că tu poți să fii atît de... — N-ai vrea să ne ridicăm, altfel devin patetic. CÎnd merg gîndesc mai coerent. O cotiră pe o alee desfundată. Cruci și lespezi Îngrămădite de-a valma În mormane informe. Morminte surpate cu ochiuri de apă galbenă, miloasă. — Privește cum arată realitatea; stenică și plină de optimism. Tablourile mele sînt prea terifiante. Nu sînt reprezentative. Noroc cu morții ăștia că ei au reprezentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
încheietură fin - înotătoare / coadă faceplate - cap EYE - ochi ridge - dungă] 3. Reconstituirea unei fosile de pește Prima imagine e o replică a unei structuri textuale găsite în pasajul Arundel Way, în Sheffield. Imaginea a fost creată pe orizontală, pe două lespezi de la baza unei scări (vezi fotografiile și harta pasajului), folosind transferuri de litere. Structura pare să reprezinte o specie de pește preistoric cu armură, chiar dacă imaginea e incompletă, mari porțiuni din ea fiind distruse. A doua imagine este reconstituirea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de copaci goi și negri. Își retrase brațul de pe umerii mei și se aplecă din nou să contemple tavanul. — Vrei să-și spun adevărul? — Da, te rog. — Cred c-o să ne ștergem de pe lume, exact așa cum se șterge scrisul de pe lespezile vechi de mormânt din naosul bisericilor. Am continuat să-mi leagăn picioarele, fără să spun nimic. — Asta se întâmplă, zise. Acolo sunt, în mare parte, deja dispărută. — Păi, eu știu că încă exiști. Dacă asta contează în vreun fel. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
lume, din trista lume a iubirii Împrăștiate... Un agent de poliție, răsărit lîngă el, Îi spuse cu o voce de femeie: „Ai face mai bine să te alături micului nostru grup“, și-l Împinse fără milă Într-un closet, pe lespezile căruia zăcea un șobolan mort. Orchestra amuțise, luminile se stinseseră, iar Rowe nu-și mai putea aminti pentru ce anume venise În acest ungher Întunecos și murdar, unde pînă și pămîntul pe care călca gemea sub pașii lui, parcă Înadins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
secundele de după coborârea din jeep, Bruno pricepu că făcuse o eroare. Domeniul cobora În pantă domoală spre sud, ușor vălurit, erau arbuști și flori. O cascadă curgea Într-un mic lac, verde și calm; chiar lângă lac, Întinsă pe o lespede, o femeie goală se usca la soare, În timp ce alta se săpunea Înainte de a plonja. Mai aproape de ei, Îngenuncheat pe-o rogojină, un bărbos Înalt medita sau dormea. Tot gol, și foarte bronzat; părul lung, blond deschis, contrasta puternic cu pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
să intre și să-i urmărească pregătirile, înainta tras de bivoli, uriaș și negru, împodobit de cruci și oase albe de morți. Moartea gigantică se desfășura, stăpânind, cu coasa ei lungă, peste peisajul sutelor de morminte. Când cortegiul se oprea, lespezile se ridicau. De sub ele, se înălțau fantome, fluturând mânecile negre și lucioase ale mantiilor, luminate de albul sinistru, de var, al oaselor pictate pe mătase grea, legănându-se, în falduri. Oase albe, de mort, ale pieptului, brațelor și picioarelor, în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mult mai târziu, o să capete numele de perfect. M-am coborât de pe blană și am privit la ierburile și la mușchiul acela puse Într-atât de... bine, de parcă cineva ar fi cioplit o piatră, făcând-o dreaptă-dreaptă - tu Îi spui lespede. Așa cred. Așa trebuie că-i spui, dacă vorbele nu au lunecat cumva prea mult de la ce au Însemnat ele la Început. - Cum au făcut asta? - am Întrebat. Ai mai văzut așa ceva? Lui Enkim, Însă, nu-i păsa de lucrătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
gata făcute. - Cum rămâne cu pășitorii atunci? am Întrebat. - Cuvintele pentru pășitori sunt povara ta, pufni el În râs. Ia meșteșugește-le tu! Dilc era un om slab cu părul cărunt și creț. L-am găsit făcând un fel de lespezi micuțe din mâl pe care le lăsa apoi să se usuce la soare. Le măsura pe fiecare În parte, străduindu-se să le facă pe toate la fel. Am vorbit cu el despre vreme. Zicea că-l dor din ce În ce mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
fiecare În parte, străduindu-se să le facă pe toate la fel. Am vorbit cu el despre vreme. Zicea că-l dor din ce În ce mai tare oasele de când Începuseră să se lungească iernile. L-am rugat apoi să-mi arate cum făcea lespezile alea, iar el m-a pus să stau sub un copac, la umbră, și să fiu numai ochi, căci nu era greu de priceput. - Seamănă cu vorbele tale, Îmi spuse la un moment dat. - De unde știi cu ce treabă am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
bine ca celorlalte neamuri. Ne gândim Împreună. De-aia, eu zic că vorbele o să ne fie de folos. Dar, să așteptăm sfatul cel mare, ca să vedem ce hotărâm cu toții, Îmi făcu el cu ochiul, după care săltă de jos o lespede care se uscase. O netezi cu o piatră până ce o făcu dreaptă-dreaptă. Astea sunt cuvintele mele. Le Înțelege oricine. Le folosește oricine. Se cheamă cărămizi. Se puse iarăși pe treabă după care, deodată se opri și-mi spuse: - Știi, cândva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
coborât printr-o pădurice deasă până la o apă care curgea mereu, șerpuind vijelios printre copaci și smârcuri. Minos mă duse până În apropierea unor tufe frumos mirositoare, Încărcate cu flori de culoarea soarelui ce apune la sfârșitul verii. Lângă flori: o lespede de mâl uscat, o cărămidă cum i-ar fi spus Dilc. Era cam cât mormântul unui prunc născut mort. În cărămidă erau Înfipte trei pietre ascuțite, iar peste acestea era pusă o a patra piatră care avea vârful Îndreptat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
povârniș abrupt și, după o vreme, ajunserăm la poalele stâncilor, chiar În locul din care Începea nisipul acela nesfârșit. Mai merserăm un timp pe lângă stânci și, deodată, Aban se opri. Se uită la unul dintre tineri, iar acesta dădu deoparte o lespede de piatră. Un val de răcoare ne izbi chipurile și, din adâncul pământului se auzi huruitul unei ape care curgea. - Apa asta are deja un nume. Oued. Când sunt cu prietenii mei, Îi spun Ouedul lui Aban, căci eu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
În dar. Îmi dădu scoica și zării pe ea acea făcătură meșteșugită de Enkim pe malurile tuturor apelor la care ajunsesem. Ultima oară, făcuse una la Ouedul lui Aban, pe când ne credea pe toți adormiți, numai că atunci Înfipsese În lespedea de argilă patru pietre ascuțite peste care așezase o a cincea piatră, ațintită spre Miazăzi. - Ai văzut și tu asemenea lucruri? l-am Întrebat pe Logon. Făcu semn că da. Spuse că cei ce veneau pe urmele mele știau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]