3,668 matches
-
formează, în acest sens, esența liberalismului: libertatea în relație cu autoritatea arbitrară (libertatea cuvântului, libertatea de conștiință și dreptul la proprietate); drepturi sociale și economice (șanse egale la educație, sănătate și muncă); și dreptul la participare și reprezentare politică. Instituțiile liberalismului, așa cum sunt ele definite de Doyle, conțin: 1. egalitatea juridică a cetățenilor, libertatea religiei și libertatea presei; 2. guvernarea prin legislaturi reprezentative; 3. proprietatea privată; și 4. economia de piață bazată pe principiul cererii și ofertei. Pe plan internațional, liberalismul
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
liberalismului, așa cum sunt ele definite de Doyle, conțin: 1. egalitatea juridică a cetățenilor, libertatea religiei și libertatea presei; 2. guvernarea prin legislaturi reprezentative; 3. proprietatea privată; și 4. economia de piață bazată pe principiul cererii și ofertei. Pe plan internațional, liberalismul ar susține că statele liberale nu vor interveni în afacerile interne ale altor state: statele în care cetățenii se bucură de libertate respectă dreptul altora la independență politică. Acest respect reciproc este una dintre cauzele pentru care statele liberale, sigure
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
dificil de operaționalizat și măsurat și atât de subiective, încât utilizându-le, cercetătorul riscă manipularea datelor pentru a facilita o concluzie prestabilită. Mai mult, considerând varietatea semnificației conceptului de democrație în evoluția gândirii politice, aplicarea retrospectivă a definițiilor moderne ale liberalismului este ea însăși discutabilă. Tehnic, o altă obiecție semnificativă se referă la faptul că absența războiului între diade democratice (democrație-democrație) este, din punct de vedere statistic, irelevantă, întrucât războiul în sine este, raportat la scala istoriei, un fenomen mai degrabă
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
mai ales, nu întotdeauna de pe poziții contradictorii. Astfel, Hollis și Smith prezintă anii formativi ai existenței teoriei relațiilor internaționale ca disciplină academică drept o perioadă marcată de existența unei dezbateri între o școală de gândire realism și o abordare idealism/liberalism: 1. Desigur, ambele părți ale acestei diviziuni cunosc numeroase transformări de-a lungul timpului, transformări datorate nu doar unei constante dezbateri interparadigmatice, dar și consistentelor dezbateri intraparadigmatice. Într-o încercare de a construi o tipologie a evoluției abordării liberale în
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
dezbateri intraparadigmatice. Într-o încercare de a construi o tipologie a evoluției abordării liberale în Relațiile Internaționale, Jackson și Słrensen, de exemplu, identifică existența mai multor etape: ei consideră prima fază a disciplinei academice ca fiind marcată de idealism (sau liberalism utopic), care domină gândirea teoretică și practica politică în perioada anilor '20 și începutul anilor '30, și ale cărei documente programatice reprezentative ar fi cele semnate de teoreticieni precum Alfred Zimmern, Norman Angell sau Leonard Woolf sau de politicieni precum
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
politicile promovate astăzi o reprezintă teoria păcii democrate. O mare parte dintre subiectele care domină astăzi politica mondială sunt mult asemănătoare ideilor vehiculate în perioada interbelică de reprezentanți ai așa-numitei școli idealiste în Relațiile Internaționale, justificând interogații în legătură cu statutul liberalismului contemporan ca ideologie devenită hegemonică (Richardson, 1997, p. 5). Astfel, perceperea renașterii paradigmei idealist-liberale derivă din constatarea unei paralele între anumite idei și instrumente de politică externă propuse de curentul de gândire liberal la începutul secolului XXI și cele vehiculate
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
neant. Experiența traumatizantă a primului război mondial conduce la cristalizarea unei alternative de sorginte liberală la politica de putere a secolului al XIX-lea (Realpolitik), acuzată, așa cum vom vedea, de iraționalitate. De aici concluzia răspândită conform căreia dimensiunea internațională a liberalismului este doar cu puțin mai mult decât transferarea liberalismului intern la o scară mondială. Această perspectivă este cea mai răspândită în comunitatea academică, având o genealogie impresionantă, care-l include, printre alții, și pe Hans Morgenthau pentru care nașterea idealismului
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
cristalizarea unei alternative de sorginte liberală la politica de putere a secolului al XIX-lea (Realpolitik), acuzată, așa cum vom vedea, de iraționalitate. De aici concluzia răspândită conform căreia dimensiunea internațională a liberalismului este doar cu puțin mai mult decât transferarea liberalismului intern la o scară mondială. Această perspectivă este cea mai răspândită în comunitatea academică, având o genealogie impresionantă, care-l include, printre alții, și pe Hans Morgenthau pentru care nașterea idealismului în perioada interbelică este marcată de [proiectulț combinării raționalismului
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
la o scară mondială. Această perspectivă este cea mai răspândită în comunitatea academică, având o genealogie impresionantă, care-l include, printre alții, și pe Hans Morgenthau pentru care nașterea idealismului în perioada interbelică este marcată de [proiectulț combinării raționalismului și liberalismului din domeniul politicii interne în arena politicii externe. Suganami descria în 1989 același proces ca fiind rodul analogiei domestice prin care autorii liberali din perioada interbelică înțeleg explicarea fenomenelor politice și economice internaționale prin extrapolarea experiențelor politice și economice interne
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
secvențe, vezi scrierile lui Brian C. Schmidt. În această fascinantă literatură în dezvoltare, autorii se situează pe un continuum între poziția de negare a existenței unei școli idealiste unitare (Peter Wilson sau Cameron Thies) și eforturile de recuperare a adevăratului liberalism internațional din perioada interbelică (Osiander). În ultima parte a acestui capitol, voi folosi pretextul prezentării literaturii revizionist recuperatorii cu scopul de a îmbogăți cunoașterea acestui moment definitoriu pentru Relațiile Internaționale prin accesarea câtorva raționamente interne care adeseori sunt ignorate. Internaționalismul
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
justifică contopirea lor într-o categorie unitară. Fără a intra în detaliile diversității pozițiilor liberale în domeniul politicii interne, merită menționat articolul lui James Richardson în care acesta analizează tensiunea existentă între dimensiunea politică (democrație) și cea economică (egalitate) a liberalismului, așa cum este ea reflectată în arena internațională între ceea ce el numește liberalismul pieței [economiceț și liberalismul reformelor sociale și instituționale. Printre alți factori care conduc la această dihotomie se înscrie binomul libertate negativă (freedom from) libertate pozitivă (freedom to); vezi
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
diversității pozițiilor liberale în domeniul politicii interne, merită menționat articolul lui James Richardson în care acesta analizează tensiunea existentă între dimensiunea politică (democrație) și cea economică (egalitate) a liberalismului, așa cum este ea reflectată în arena internațională între ceea ce el numește liberalismul pieței [economiceț și liberalismul reformelor sociale și instituționale. Printre alți factori care conduc la această dihotomie se înscrie binomul libertate negativă (freedom from) libertate pozitivă (freedom to); vezi Richardson (1997). În aceeași direcție scrie, de pildă, și Andrew Moravcsik, care
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
domeniul politicii interne, merită menționat articolul lui James Richardson în care acesta analizează tensiunea existentă între dimensiunea politică (democrație) și cea economică (egalitate) a liberalismului, așa cum este ea reflectată în arena internațională între ceea ce el numește liberalismul pieței [economiceț și liberalismul reformelor sociale și instituționale. Printre alți factori care conduc la această dihotomie se înscrie binomul libertate negativă (freedom from) libertate pozitivă (freedom to); vezi Richardson (1997). În aceeași direcție scrie, de pildă, și Andrew Moravcsik, care prezintă trei variante majore
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
care conduc la această dihotomie se înscrie binomul libertate negativă (freedom from) libertate pozitivă (freedom to); vezi Richardson (1997). În aceeași direcție scrie, de pildă, și Andrew Moravcsik, care prezintă trei variante majore ale unei teorii liberale în Relațiile Internaționale: liberalismul ideațional, idealismul comercial și idealismul republican (Moravcsik, 1997). Celălat pilon al contestării istoriografiei convenționale a disciplinei este constituit din expunerea limitelor conceptualizării confruntării idealimrealism sub forma unei dezbateri. Este evident că, în măsura în care școala idealistă nu constituise o școală în adevăratul
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
că mare parte dintre propunerile liberalilor interbelici au fost făcute înainte ca vremea lor să fi sosit. În același timp, înfrânt de realitățile anilor '30 apariția și dezvoltarea regimurilor totalitare și incapacitatea Ligii Națiunilor de a răspunde provocărilor acestor regimuri , liberalismul pare a trăi o nouă tinerețe la începutul secolului XXI. Luând serios în considerare apelul lui Charles Kegley de a nu cădea în capcana acceptării necondiționate și premature a teoriilor redescoperite, nu putem să nu reflectăm asupra îndemnului său de
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
ca origine, programul de cercetare neoliberal. Acesta va respecta solicitarea lui Keohane de a se oferi o interpretare structurală emergenței regulilor la nivel internațional și motivelor pentru care statele respectă aceste reguli, precum și de a se acorda atenție rolului instituțiilor. Liberalism și neoliberalism Limitările percepute ale realismului structural contribuie semnificativ la conturarea programului de cercetare neoliberal, însă confluența agendelor de cercetare și a metodologiilor între neorealism și neoliberalism nu trebuie să treacă în plan secund faptul că ultimul se dezvoltă totuși
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
cel mai nou (newest) instituționalism liberal. Unii autori preferă să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi și mai nou. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul republican, liberalismul sociologic și instituționalismul liberal. Liberalismul comercial susține că liberul schimb și o economie internațională bazată pe principiile pieței contribuie la dezvoltarea unui climat internațional caracterizat de pace și prosperitate. Această viziune inspiră, în mare
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
nou (newest) instituționalism liberal. Unii autori preferă să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi și mai nou. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul republican, liberalismul sociologic și instituționalismul liberal. Liberalismul comercial susține că liberul schimb și o economie internațională bazată pe principiile pieței contribuie la dezvoltarea unui climat internațional caracterizat de pace și prosperitate. Această viziune inspiră, în mare măsură, activitatea
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
instituționalism liberal. Unii autori preferă să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi și mai nou. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul republican, liberalismul sociologic și instituționalismul liberal. Liberalismul comercial susține că liberul schimb și o economie internațională bazată pe principiile pieței contribuie la dezvoltarea unui climat internațional caracterizat de pace și prosperitate. Această viziune inspiră, în mare măsură, activitatea organizațiilor internaționale
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
Unii autori preferă să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi și mai nou. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul republican, liberalismul sociologic și instituționalismul liberal. Liberalismul comercial susține că liberul schimb și o economie internațională bazată pe principiile pieței contribuie la dezvoltarea unui climat internațional caracterizat de pace și prosperitate. Această viziune inspiră, în mare măsură, activitatea organizațiilor internaționale postbelice, precum și
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi și mai nou. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul republican, liberalismul sociologic și instituționalismul liberal. Liberalismul comercial susține că liberul schimb și o economie internațională bazată pe principiile pieței contribuie la dezvoltarea unui climat internațional caracterizat de pace și prosperitate. Această viziune inspiră, în mare măsură, activitatea organizațiilor internaționale postbelice, precum și deciziile economice și de politică
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
și o economie internațională bazată pe principiile pieței contribuie la dezvoltarea unui climat internațional caracterizat de pace și prosperitate. Această viziune inspiră, în mare măsură, activitatea organizațiilor internaționale postbelice, precum și deciziile economice și de politică externă ale guvernelor democrațiilor occidentale. Liberalismul republican, ale cărui origini mai îndepărtate se regăsesc în reflecția internațională a lui Immanuel Kant și care a reprezentat o dominantă a gândirii internaționale liberale din secolul al XIX-lea, afirmă că statele democratice sunt mai puțin predispuse să poarte
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
Kant și care a reprezentat o dominantă a gândirii internaționale liberale din secolul al XIX-lea, afirmă că statele democratice sunt mai puțin predispuse să poarte războaie; acest filon teoretic s-a concretizat, în ultimele decenii, în teoria păcii democratice. Liberalismul sociologic insistă asupra procesului prin care comunicarea și activitățile transnaționale tind să creeze noi solidarități și comunități, în lumea contemporană. Acest corp de teorie, influent în domeniul studiilor asupra globalizării, evidențiază presiunea exercitată de societatea civilă asupra guvernelor și interdependența
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
instituțiilor și viziunea lor relativ optimistă asupra șanselor cooperării internaționale justifică, în bună măsură, tratarea neoliberalismului drept o variantă mai nouă de instituționalism liberal. Pe de altă parte, dezbaterea curentă în diverse arii de politici publice a făcut ca prescripțiile liberalismului republican și cele ale liberalismului comercial să fie adesea incluse în conceptul de neoliberalism. Din acest motiv, pentru a evita confuzia, nu de puține ori în literatură se face mențiunea că prin neoliberalism se înțelege în mod strict curentul academic
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
optimistă asupra șanselor cooperării internaționale justifică, în bună măsură, tratarea neoliberalismului drept o variantă mai nouă de instituționalism liberal. Pe de altă parte, dezbaterea curentă în diverse arii de politici publice a făcut ca prescripțiile liberalismului republican și cele ale liberalismului comercial să fie adesea incluse în conceptul de neoliberalism. Din acest motiv, pentru a evita confuzia, nu de puține ori în literatură se face mențiunea că prin neoliberalism se înțelege în mod strict curentul academic, nu și ansamblul de prescripții
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]