4,823 matches
-
o școală de psiholingvistică românească și de a o racorda la dezbaterea europeană pe această temă, care avea deja o vechime de aproape un secol, TS Cazacu supune cercetării actul de comunicare concret cu scopul de a evidenția legătura dintre lingvistică și psihologie, mai exact, modul În care mesajul este afectat de stările (În sensul cel mai larg posibil) emițătorului și receptorului, de influențele reciproce, de contextul general. În abordarea sa, contextul nu numai că ocupă un loc privilegiat, el devine
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
engleză, ea a fost tradusă În franceză, de către Abel Gershenfeld și Dan Sperber, cu titlul “La Pertinence. Communication et cognition”. Nu avem cunoștință dacă aceste lucrări au fost traduse În limba română . Există Însă traduceri ale altor lucrări din domeniul lingvisticii (În sens larg) care fac referire la această teorie. Amintim doar “Dictionnaire encyclopédique de pragmatique”, avându-i ca autori pe Jacques Moeschler și Anne Reboul, tradus În limba română de Carmen Vlad și Liana Pop și “Nouveau dictionnaire encyclopédique des
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
central, non modular, universal, nespecializat, loc al proceselor raționale, deductive, inferențiale - aici se produce tratamentul pragmatic al enunțului. Cei doi autori au fost, inevitabil, influențaȚi și de alte idei si teorii mult dezbătute În epocă, În domenii ca filosofia limbajului, lingvistica, semiotica, pragmatica, psiholingvistica, sociologia, logica ș.a. Dintre acestea menționăm: 1) gramatica generativă chomskiană, care introduce conceptele de competență și performanță lingvistică (competența trimite oarecum la ideea de modularitate a intelectului) și pe cele de structură de adâncime și structură de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ERLBAUM ASSOCIATES, PUBLISHERS Barthes, R., Baudry, J.L., Derrida, J., s.a. (1980): Pentru o teorie a textului, traducere Adriana Babeți și Delia Șepețean-Vasiliu, București, Editura Univers Black, M. (1962): Models and Metaphors, Ithaca, Cornell University Press Benveniste, E. (2000): Probleme de lingvistică generală, vol. I. Traducere de Lucia Magdalena Dumitru, București, Editura Universitas Bonta, E. (2004): Conersația - ipostază a interacțiunii verbale, Bacău, Alma Mater Bonta, E. (2004): Interpersonal Cmmunication, Bacău, Alma Mater Butterworth, G. (1993): Context and Cognition. Ways of Learning and Knowing, London
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Lawrence Erlbaum Associates, Publishers. Clarke, D.S., jr. (1990): Sources of Semiotic. Reading with Commentary from Antiquity to the Present, Southern Illinois University Cornea, P. (2006): Interpretare și raționalitate, Iași, POLIROM. Croce, B. (1971): Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistică generală. Teorie și istorie, traducere Dumitru Trancă, București, Ed. Univers Davis, W.A. (2007): Implicature, Intention, Convention and Principle in the Failure of Gricean Theory, Cambridge University Press Deely, J. (2000): The Beginning of Postmodern Times or Charles Saunders Peirce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
W. (1938): Foundation of the Theory of Signs, in O. Neurath, R. Carnap & C. Morris, International Encyclopedia of United Science, Chicago, University of Chicago Press Morris, C.W. (1947): Signs, Language and Behavior, New York, PRENTICE HALL, INC Neț, M. (2005): Lingvistică generală, Semiotică, Mentalități, Iași, Editura Institutului European Ogden, C. K., Richards, I.A. (1936/1923): Meaning of Meaning. A Study of the Influence of Language and Thought and of Science of Symbolism, with Supplementary Essay by B. Malinovsky and F.G.
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Bologna Ricoeur, P. (1995): Eseuri de hermeneutică, traducere de Vasile Tonoiu, București, Humanitas Ruef. H. (1981): Augustin über Semiotik und Sprache. Sprachtheoretische Analysen zu Augustins Schrift “De Dialectica” mit einer deutchen Übersetzung, Bern Saussure, F. de, ([1916] 1998): Curs de lingvistică generală, traducere de Irina Izverna Tarabac, Iași, POLIROM. Schleiermacher, F., D., E. (2001): Hermeneutica, traducere N. Râmbu, Iași, POLIROM. Searle, J. R. (1969): Speech acts, Cambridge, Cambridge UP Sebeok, T., (2002): Semnele. O introducere În semiotică, traducere de Sorin Mărculescu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Presses Universitaires de France. Croitor, B., 2002, "Variantele verbale literare libere: tendințe în limba română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 57-76. Croitor, B., 2007, Dinamica flexiunii substantivale. Cu privire la substantivele nou introduse în DOOM, comunicare prezentată la Simpozionul național de lingvistică, 13-14 noiembrie 2007, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Cvasnîi Cătănescu, M., 2002, " Discursul publicitar actual, I, ÎI", în: Până Dindelegan (coord.), p. 299-321. Cvasnîi Cătănescu, M., 2007, "Titlul jurnalistic", în: I. Râd (coord.), Stil și limbaj
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
2002, "Variantele verbale literare libere: tendințe în limba română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 57-76. Croitor, B., 2007, Dinamica flexiunii substantivale. Cu privire la substantivele nou introduse în DOOM, comunicare prezentată la Simpozionul național de lingvistică, 13-14 noiembrie 2007, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Cvasnîi Cătănescu, M., 2002, " Discursul publicitar actual, I, ÎI", în: Până Dindelegan (coord.), p. 299-321. Cvasnîi Cătănescu, M., 2007, "Titlul jurnalistic", în: I. Râd (coord.), Stil și limbaj în mass-media din România, Iași, Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
social românesc", în: L. Dascălu Jinga, L. Pop (coord.), Dialogul în română vorbită, București, Oscar Prinț, p. 73-94. Manu Magda, M., 2004, "Suporturi verbale ale "tipului vocativ" în limba română actuala" în: G. Duda, D. Tomescu (eds.), Direcții în cercetarea lingvistică actuala. În memoriam Magdalena Vulpe, Ploiești, Editura Universității din Ploiești, p. 101-116. Manu Magda, M., 2005, "Considerații referitoare la limba română actuala vorbită" în: Până Dindelegan (coord.), p. 575-584. Manu Magda, M., 2007, "Le roumain à l'époque de "l
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Universității din Ploiești, p. 101-116. Manu Magda, M., 2005, "Considerații referitoare la limba română actuala vorbită" în: Până Dindelegan (coord.), p. 575-584. Manu Magda, M., 2007, "Le roumain à l'époque de "l'intégration européenne"", comunicare prezentată la Congresul de Lingvistică Romanica, Innsbruck. Matushansky, O., 2002, DP-Internal degree QR în non-adjectival modification, Amsterdam, GLOW25 (www.meertens.knaw.nl/glow2002/matushansky.pdf). Măcriș, C.-M., 2002, Numeralul. Valori logico-gramaticale și stilistice, Târgoviște, Editura Bibliotecă. Mărgărit, I., 2001, "Construcții cu alde în graiurile
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Până Dindelegan (coord.), p. 143−153. Mîrzea Vasile, C., sub tipar, " Câteva aspecte privind adverbializarea adjectivelor categoriale în limba română", în Până Dindelegan (coord.). Mîrzea Vasile, C., sub tipar, "O posibilă reinterpretare a clasei semiadverbului", comunicare la Simpozionul național de lingvistică, 13-14 noiembrie 2007, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Moeschler, J., A. Reboul, 1999, Dicționar enciclopedic de pragmatică, trad. rom., Cluj, Echinox. Nedelcu, I., 2002, "Utilizarea substantivelor defective de număr în limba română actuala", în: Până Dindelegan
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Mîrzea Vasile, C., sub tipar, " Câteva aspecte privind adverbializarea adjectivelor categoriale în limba română", în Până Dindelegan (coord.). Mîrzea Vasile, C., sub tipar, "O posibilă reinterpretare a clasei semiadverbului", comunicare la Simpozionul național de lingvistică, 13-14 noiembrie 2007, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Moeschler, J., A. Reboul, 1999, Dicționar enciclopedic de pragmatică, trad. rom., Cluj, Echinox. Nedelcu, I., 2002, "Utilizarea substantivelor defective de număr în limba română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 105-116. Nedelcu, I., 2005
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
a gândirii). Dacă țineam seama că între apariția limbii și a societății există raporturi de interdependenta, păstrate de-a lungul istoriei Ier. funcțiunea principala'a limbii este de a realiza comunicarea, schimbul de informații, idei, sentimente, între membrii societății umane. Lingvistică modernă cercetează relația dintre limba și gândire "ca pe o unitate între cele două categorii". Aceasta înseamnă că: a) nu poate exista limba care nu ce sprijină pe gândire; b) gândirea, la rândul ei, nu se poate dezvolta în afara formelor
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
conștiinței, nu conștiința în totalitate. Limba oglindește nu numai gândirea (noțiuni/ judecați, raționamente), ci și realitatea simțăminte lor și voinței omului, exprimând conștiința practică, reală. Foarte important este să distingem aspectul limba ("langue") de aspectul vorbire ("parole"); În "Tratat de lingvistică generală", Ed. Academiei, București, 1971, p. 25; 31-32, limba este definită ca fiind "un aspect abstract. general, este, aproximând, o sumă de deprinderi și principii de organizare, este sistemul care guverneaza orice act concret de comunicare". iar limbaiul ca fiind
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
din puncte de vedere deosebite. Nivelele limbii. corespunzând părților componente ale limbii. dacă le "judecăm că mulțimi de elemente de formare a mesaiului lingvistic, sunt: Fonetica domeniu în care se studiază sunetele vorbirii, accentul și intonația vorbirii. Fonologia ramură a lingvisticii care studiază sistemul fonemelor limbii române, ca unități distincte, deosebite ele sunete; Gramatică în care se cuprind morfologia (studiul formelor cuvintelor și al elementelor de formare a acestora și sintaxa (studiul funcțiilor cuvintelor în propoziție și în frază); Vocabularul în
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
în natură. Elevii știu din clasele anterioare despre "nume". Degajați, despovărați de monotonie și răceală, elevii descoperă entuziasmați atâtea "nume" pe care le spun sau le notează. Citind aceste cuvinte în clasă, copiii realizează diferența dintre realitatea directă și cea lingvistică, abstractizând, sintetizând și generalizând mai usor noțiunea de substantiv. ÎI. STRATEGII DIDACTICE DE TIP ALGORITMIZAT " Particularitatea acestor strategii constă în asigurarea unei succesiuni rigide de operații între activitatea de predare și cea de învățare"<footnote I. Nicola, Pedagogia, p. 322
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
lucrările sale. Numeroasele sale recunoașteri externe (concretizate în premii și în primirea ca membru sau membru onorific în foruri prestigioase precum Academia Imperială de Științe din Sankt Petersburg, Societatea Imperială Arheologică din Sankt Petersburg, Societatea Jagellonică din Cracovia, Societatea de Lingvistică din Paris, Academia Regală din Belgrad, Societatea Academică din Sofia, Academia din New York, Societatea Neolingvistică Americană din Baltimore, Syllogul Filologic Elenic din Constantinopol etc.), ca și cristalizarea, în timp, a unei întregi pleiade de discipoli care se raportează la noile
HASDEEANA. SECȚIUNE TEMATICĂ BOGDAN PETRICEICU HASDEU. REPERE ALE UNEI BIOGRAFII ILUSTRE. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
toate acestea Hașdeu poate fi considerat părintele filologiei românești moderne. El este cel care formulează teoria substratului dacic, proiectează și realizează primele trei volume din Etymologicum Magnum Romaniae (dicționar al limbii române rămas la cuvântul bărbat). În lucrarea Principii de lingvistică B.P. Hașdeu include teoria privitoare la circulația cuvintelor, criteriu de apreciere a individualității unei limbi. Din vastă culegere de studii asupra limbii și culturii populare vechi intitulată Cuvente den bătrâni au apărut doar două volume și introducerea la cel de-
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
demers, prin elaborarea și publicarea mai întâi fragmentar, în Revista Columna lui Traian, iar apoi autonom, în anii 1878-1879 și 1881 a trilogiei Cuvente den bătrâni. Limba română vorbită între 1550-1600, rămasă, până azi, o adevărată capodoperă a filologiei și lingvisticii comparate românești. Primul volum al lucrării conține texte vechi originale, reproduse în grafie chirilică și în transcriere cu litere latine, urmate de ample comentarii lingvistice. Volumul al doilea este dedicat cărților populare (..textele măhăcene, Legenda Duminicei, Legenda lui Avram, Texte
EDITAREA TEXTELOR VECHI ROMÂNEŞTI – O PREOCUPARE CONSTANTĂ A ACTIVITĂȚII ŞTIINȚIFICE A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1727]
-
două volume stau la baza gramaticii istorice românești (inclusiv fonetica și vocabularul, cu nume comune, nume proprii și derivate), a literaturii populare comparate sau a arheografiei, cel de al treilea tom este o sinteză laborioasă a problemelor de bază ale lingvisticii teoretice, construită pe eșafodajul a tot ceea ce se publicase mai valoros în lingvistica europeană a vremii. Alte scrieri arhaice românești sunt editate de Hasdeu și autonom sau în presa timpului său. Dintre acestea, unele (cuprinse și în culegerile menționate) fuseseră
EDITAREA TEXTELOR VECHI ROMÂNEŞTI – O PREOCUPARE CONSTANTĂ A ACTIVITĂȚII ŞTIINȚIFICE A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1727]
-
nume comune, nume proprii și derivate), a literaturii populare comparate sau a arheografiei, cel de al treilea tom este o sinteză laborioasă a problemelor de bază ale lingvisticii teoretice, construită pe eșafodajul a tot ceea ce se publicase mai valoros în lingvistica europeană a vremii. Alte scrieri arhaice românești sunt editate de Hasdeu și autonom sau în presa timpului său. Dintre acestea, unele (cuprinse și în culegerile menționate) fuseseră, până atunci, inedite, mai cunoscute fiind Psaltirea lui Coresi din 1577, Rugăciunea domnească
EDITAREA TEXTELOR VECHI ROMÂNEŞTI – O PREOCUPARE CONSTANTĂ A ACTIVITĂȚII ŞTIINȚIFICE A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1727]
-
vorbirii, a unui nivel social și altul individual, sau ca „limbă vorbită”, „limbă concretizată în vorbire”, „limba actualizată ca discurs”. O astfel de înțelegere a limbajului este de inspirație saussuriană, Saussure fiind inițiatorul distincției limbaj - limbă - vorbire. În Curs de lingvistică generală, Saussure va afirma că „limbajul are o latură individuală și o latură socială care nu pot fi concepute una fără cealaltă.[...]. Separând limba de vorbire vom separa în același timp: ceea ce este social de ceea ce este individual” (Fr. De
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
va afirma că „limbajul are o latură individuală și o latură socială care nu pot fi concepute una fără cealaltă.[...]. Separând limba de vorbire vom separa în același timp: ceea ce este social de ceea ce este individual” (Fr. De Saussure, Obiectul lingvisticii, în Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:39,42). Rezultă că limbajul este o entitate sintetică, ce înglobează limba și vorbirea, fenomene pe care autorul le va defini astfel: „limba este un sistem de semne care exprimă idei [...]; vorbirea este
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
alt rol decât acesta. Ideea limbajului ca reflectare, reprezentare sau exprimare a gândirii, e regăsită la Saussure, care va afirma că vorbirea presupune „combinațiile prin care vorbitorul utilizează codul limbii pentru a-și exprima propriile gânduri.” (Fr. De Saussure, Obiectul lingvisticii, în Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:42). Se va impune, în literatura de specialitate, sub forma raportului semnificant / semnificat. Aceeași idee se impune în Gramatica de la Port- Royal, „cuvintele sunt sunete distincte și articulate din care oamenii au făcut
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]