2,579 matches
-
în elementele de peisaj. Artistul a reușit astfel să evite precizia tăioasă și rigiditatea ca‑ racteristice portretisticii anterioare lui: tonurile se amestecă, iar peisajele se identifică cu figura umană, cosmosul cu omul. Ce ne frapează privind această operă? Zâmbetul Mona Lisei care este unul dintre cele mai celebre din lume. Dar oare ea zâmbește, sau nu? Leonardo a obținut acest efect folosind o tehnică de mare maestru: a lăsat expresia Mona Lisei în mod deliberat echi‑ vocă; o umbră fină deasupra
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
omul. Ce ne frapează privind această operă? Zâmbetul Mona Lisei care este unul dintre cele mai celebre din lume. Dar oare ea zâmbește, sau nu? Leonardo a obținut acest efect folosind o tehnică de mare maestru: a lăsat expresia Mona Lisei în mod deliberat echi‑ vocă; o umbră fină deasupra colțurilor gurii și a ochilor întreține nesiguranța celui ce privește, de aici rezultă și grandoarea lucrării. 4.4. Raffaelo Sanzio - sensibilitate și strălucire Raffaelo Sanzio (1483‑1520), cunoscut ca ucenicul lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în elementele de peisaj. Artistul a reușit astfel să evite precizia tăioasă și rigiditatea ca‑ racteristice portretisticii anterioare lui: tonurile se amestecă, iar peisajele se identifică cu figura umană, cosmosul cu omul. Ce ne frapează privind această operă? Zâmbetul Mona Lisei care este unul dintre cele mai celebre din lume. Dar oare ea zâmbește, sau nu? Leonardo a obținut acest efect folosind o tehnică de mare maestru: a lăsat expresia Mona Lisei în mod deliberat echi‑ vocă; o umbră fină deasupra
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
omul. Ce ne frapează privind această operă? Zâmbetul Mona Lisei care este unul dintre cele mai celebre din lume. Dar oare ea zâmbește, sau nu? Leonardo a obținut acest efect folosind o tehnică de mare maestru: a lăsat expresia Mona Lisei în mod deliberat echi‑ vocă; o umbră fină deasupra colțurilor gurii și a ochilor întreține nesiguranța celui ce privește, de aici rezultă și grandoarea lucrării. 4.4. Raffaelo Sanzio - sensibilitate și strălucire Raffaelo Sanzio (1483‑1520), cunoscut ca ucenicul lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și instrumente. Ghid practic pentru abordarea integratoare a egalității de gen, CPE, 2004 Bogathy Zoltan (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași, 2004; Boonstra J. Jaap (editor), Dynamics of Organizational Change and Learning, 2004; Borisoff, Deborah, Merril, Lisa, Gender and Nonverbal Communication, în Intercultural Communication. A Reader, Thomson Wasdworth, 2003 Borțun, Dumitru, Relațiile publice și noua societate, Editura Tritonic, 2012; Bühl, W. Kulturwandel. Für eine dynamische Kultursoziologie. Darmstadt: Wissenschafliche Buchgesellschaft, 1987; Cargile, Castelan, Aaron, Discriminating Attitudes Toward Speech
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și cele peste 21 de localități, pe raza cărora se găsesc Înregistrate ruine ce amintesc de unele obiective de rezonanță În viața poporului nostru. Amintim aici pe cele de la: Săsciori (Alba), DÎmbovicioara și Rucăr (ruinele unei cetăți) (Argeș); Codlea, Cristian, Lisa (ruinele unei cetăți atribuite lui Negru Vodă sec XIII) și Voila (ruinele castelului lui Constantin Brîncoveanu) (Brașov); Domașnea, Mehadia și Turnu Ruieni (Turnu lui Ovidiu 1467) (Caraș Severin); SÎntămăria Orlea (ruinele podului vechi sec.II-III e.n.) În satul Ciopeia; RÎu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Tismana - Baia de Aramă - Drobeta Turnu-Severin, Orșova sunt două magistrale oarecum paralele ce șerpuiesc aproape de poalele masivelor. Din prima magistrală se desprind perpendicular spre sud, pătrunzînd În munți numeroase tronsoane, cum ar fi: Codlea - Vulcan - RÎșnov; Perșani - Sinca Veche; Făgăraș - Recea; Voila - Lisa și Victoria; Ucea - Victoria; Sibiu - Păltiniș; Aurel Vlaicu - Cugir; Orăștie - Costești; Hațeg - Nucșoara - Petrele; CÎrnești - Gura Zlatna; Zăvoi - Poiana Mărului și Caransebeș - Muntele Mic, iar din cea dea a doua magistrală, respectiv din sud, se desprind spre nord numeroase artere
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe care îl are cultura vizuală asupra reconsiderării experienței și cunoștințelor în viața cotidiană și profesională a multiplicat consistent pozițiile și atitudinile critice cu privire la consecințele întrebuințării semiotice și ideologice a imaginilor. În cartea lor despre "practicile privirii", Maria Sturken și Lisa Cartwright analizează cultura vizuală din perspectiva fascinației produsă de complexitatea înlănțuirii imaginilor și a îngrijorării stârnite de potențialul puterii imaginilor, facilitat de evoluția tehnologiei.106 Prezentând o serie de teorii despre felul în care sunt înțelese mediile vizuale și modul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
al studiilor artei pentru a include artefactele tuturor perioadelor și culturilor istorice (James Herbert), concentrarea asupra procesului vederii (W.J.T. Mitchell), dezvoltarea mediilor non-tradiționale, a televiziunii și mediilor digitale (Nicholas Mirzoeff) și a discursurilor instituționale ale științei, medicinei și dreptului (Lisa Cartwright). În accepția lui Elkins, studiile vizuale ar desemna studiul metadisciplinar al practicilor vizuale, considerând că ar putea depăși înțelesul culturii vizuale ca noțiune antropologică a vederii, construită cultural, așa cum o gândește W.J.T. Mitchell. James Elkins identifică trei încercări
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
filosofică a vederii și vizualității (prin antologia editată de Ian Heywood și Barry Sandywell) și cea de-a treia către o critică socială a practicilor curente de creare a imaginii (prin introducerea în cultura vizuală realizată de Marita Sturken și Lisa Cartwright)110. Definindu-se prin diferență, studiile vizuale sunt astfel concepute ca un set de preocupări suprapuse, unite prin lipsa lor de interes pentru vechile culturi, formalism și operele de artă canonice. La rândul lui, chestionarul revistei October, publicat în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
New York, 1999, p. x. 104 Jennifer Webb și Tony Schirato, Understanding the Visual, Sage Publications Inc, Londra, 2004. 105 Kevin Robins, Into the Image: Culture and Politics in the Field of Vision, Routledge, Londra și New York, 1996. 106 Marita Sturken, Lisa Cartwright, Practices of Looking. An Introduction to Visual Culture, Oxford University Press, New York, 2001. 107 Stuart Hall, "Encoding, Decoding" în Simon During (ed.), The Cultural Studies Reader, Routledge, Londra și New York, 1993, pp. 90-103. 108 Chris Jenks (ed.), Visual Culture
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Visual Culture, Routledge, Londra și New York, 1995, pp. 1-16. 109 James Elkins, Visual Studies: A Skeptical Introduction, Routledge, Londra și NewYork, 2003. 110 Nicholas Mirzoeff, Introduction to Visual Culture, 1999; Ian Heywood, Barry Sandywell, Interpreting Visual Culture, 1999; Marita Sturken, Lisa Cartwright, Practices of Looking. An Introduction in Visual Culture, 2001. 111 Svetlana Alpers; Emily Apter; Carol Armstrong; Susan Buck-Morss; Tom Conley; Jonathan Crary; Thomas Crow; Tom Gunning; Michael Ann Holly; Martin Jay; Thomas Dacosta; Kaufmann; Silvia Kolbowski; Sylvia Lavin; Stephen
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
momente de geniu. Unde mai pui că a cântat și două hituri, dintre care primul, You Got The Silver, mi l-a adus parcă în fața urechilor și pe Bob Dylan. Un alt moment memorabil l-au realizat Mick Jagger și Lisa Fischer, a cărei voce, pur și simplu, i-a uluit pe toți cei 68.000 de spectatori. Ceva atât de puternic, de melodios și de pur n-am auzit în viața mea. Play back, Mrs. Fischer! Nu uita unde te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
poate spune și despre capodopera „GIOCONDA”. Experții afirmă că tabloul redă chipul unei femei de o vârstă cam de 30÷35 ani, adică redă timpul, însă, spre deosebire de fotografia din documentul de identitate, acest portret mai redă ceva. Pe chipul Monei Lisa se întrevede enigma, - gândul ascuns. Autorul a avut de rezolvat problema, de a reda întipărirea unui proces îndelungat de pe parcursul vieții a unei persoane mature cu retrăirile ei sufletești. DA VINCI a lucrat asupra portretului aproape patru ani. Pentru a
Revela?ia Eminescu ?ienigma "DA VINCI - CIURLIONIS" by Zaharia Don?u () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83666_a_84991]
-
Villazon, Bryn Terfel, Joyce DiDonato și Natalie Dessay, violoncelistul Steven Isserlis. În bună tradiție, comentatorii observă numărul mare de violoniști, cel puțin zece, de clasă internațională, mulți dintre ei sub 30 de ani (Hilary Hahn, Janine Jansen, Sergei Khachatrian și Lisa Batiashvili fiind cei mai populari în clipa de fațăă. Nu este de mirare că premiul la categoria „Artist al anului“ i-a revenit tinerei violoniste germane Julia Fischer, a cărei serii de discuri la casa Pentatone s-a bucurat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
l-au sporit ca om, nu l-au înjosit, așa cum ar fi vrut-o torționarii săi. Dincolo de schimbările firești, petrecute cu dumneavoastră de la o vârstă la alta, ce anume nu s-a modificat deloc în desenul interior al băiatului din Lisa devenit un faimos scriitor român? Ce a rămas ferit de toxicitatea mediului socio-politic, ce trăsături le considerați nu numai reprezentative, dar și imposibil de șters? - Din copilăria mea, nu regret nimic. A fost o copilărie de băiat sărac, care n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
oameni. Mă întrebați „cu ce am rămas“. Cred că am rămas cu o stângăcie specifică introvertiților. Chiar și în copilărie, trebuia să fac un efort pentru a fi spontan în relațiile cu alții. V-am mai spus, cred, că în Lisa sentimentele nu prea aveau mare valoare. Eu fiind încă de pe atunci un sentimental, eram un mic complexat. Oamenii pe care îi admiram și îi invidiam erau realiști și duri. Zdrobeau mesele cu pumnul la cârciumă ori erau în stare să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
admiram și îi invidiam erau realiști și duri. Zdrobeau mesele cu pumnul la cârciumă ori erau în stare să se lupte cu urșii, dacă n-aveau încotro. De aceea nu cred că aș fi avut un viitor mai bun în Lisa decât acela pe care mi l-a rezervat „istoria“ de după mitologie. Adică, viața în București. Oricum, ceva e sigur. „Băiatul din Lisa“ aparținea, categoric, unui anumit univers, chiar dacă unele defecte îl împiedicau să se comporte, mereu, natural. Urmașul lui e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
urșii, dacă n-aveau încotro. De aceea nu cred că aș fi avut un viitor mai bun în Lisa decât acela pe care mi l-a rezervat „istoria“ de după mitologie. Adică, viața în București. Oricum, ceva e sigur. „Băiatul din Lisa“ aparținea, categoric, unui anumit univers, chiar dacă unele defecte îl împiedicau să se comporte, mereu, natural. Urmașul lui e un bătrân ursuz și - îmi place s-o repet - cam reacționar. Bravez, credeți? Deloc. Faptul că mă simt străin de lumea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
ursuz și - îmi place s-o repet - cam reacționar. Bravez, credeți? Deloc. Faptul că mă simt străin de lumea de azi îmi dovedește cât de profunde sunt legăturile mele cu lumea de ieri. Cea care a dispărut, azi, și în Lisa. Cea în care am învățat că viața parcurge drumul de la biserică la cârciumă fără să le confunde, însă. Dacă aș fi sănătos, bănuiesc că nu m-ar deranja prea tare condiția de strigoi. Cea de „faimos scriitor român“ vă propun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
de la Sf�ntul Carol de la cele Patru F�nt�ni, la Romă (m?n?știre, 1635; biseric?, 1638; fă?ad?, 1664), denot? singularitatea geniului s?u ne�ncre-z?tor. Pe un plan, �n esen??, eliptic, o articulare riguroas? a coloanelor lise, cu secven?e murale concave altern�nd cu drepte, imprim? �nveli?ului intern o pulsa?ie inefabil?. Aceast? dilatare virtual? a spa?iului atinge culmea �n acoperi?ul ale c?rei structuri curbe tangente se �nl?n?uie p�n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
maiestate�. �ntr-adev?r, ?i la Paris, ?i �n provincie, edificiile monumentale din aceast? a doua faz? a neoclasicismului � ale c?ror volume elementare s�nt accentuate de o ornamen-ta?ie bine plasat? ?i s�nt precedate de portice sau colonade lise � s�nt �nso?ițe de amenaj?ri urbane a?a cum le pre-conizeaz? Voltaire �n Des embellissements de Paris (1750) sau, �ntre 1783-1796, �n Plan des artistes, f?cut de E. Verniquet. La Bordeaux, V. Louis (1731-1800) construie?te �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
acești copii își dau seama de prăbușirea condițiilor securității vieții lor de familie,ceea ce-I face să devină blazați și neîncrezători în oameni. În cazul copiilor orfani sau abandonați, care se află în grija asistenței publice, cu toată atenția care lise acordă aici le lipsește tocmai mediul afectiv familial.De aceea din rîndul acestora se detașează, uneori, copilul depresiv, descurajat, aflat în continuă căutare de afectivitate, de încredere și înțelegere din partea celor din jur.Familiile reconstituite din persoane divorțate, cu copii
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
de atributele pe care Koolhaas le atribuie Bigness-ului: „reclădește Întregul, reînvie Realul, reinventează Colectivul― (n.tr, Koolhaas: 1995), Stadler arată că acest peisaj fără formă are potențialul de a da naștere unui nou model. Acesteidei sunt reflectate și de poemele Lisei Robertson (precum și de alte scrieri de la Începutul anilor 1990), care evocă interesante viziuni asupra peisajelor dispersiei urbane, din care reiese faptul că În ele există o estetică aurâtului, sau mai mult decât atât, că au o capacitate de transformare, iar
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
6/1973 pentru modificarea Codului penal al Republicii Socialiste România", Buletinul Oficial al RSR, nr. 49, 6 aprilie 1973, art. 1, al. 29. 2. Surse secundare: Anton, Lorena, "Abortion and the making of the socialist mother during Communist Romania", în Lisa Bernstein and Pamela Monaco (eds.), (M)Othering the Nation: Constructing and Resisting Regional and National Allegories Through the Maternal Body, Cambridge Scholars Press, Cambridge, 2009. Anton, Lorena, "'The fetus is the socialist property of the whole society': Abortion and Pronatalist
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]