5,029 matches
-
grădinăritului pentru ca îndeletnicirea să nu fi fost însușită și practicată din timpuri îndepărtate. Că, cultura zarzavaturilor a devenit o mică componentă a agriculturii pe teritoriul nostru, că grădinăritul a fost o îndeletnicire intensă pe suprafețele din lunca Umbrăreștilor, atât de către localnici, cât și prin lucrători sezonieri alogeni, se demonstrează și prin aceea că, încă în zilele noastre, locul situat între malul estic al Bârladului și terasa care-i corespunde s-a numit În grădinării, urmare a faptului că terenul era destinat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
el succedându-se diferite culturi, dar nu de zarzavaturi. Iar cel cu numele În Grădinării a devenit vatră de sat cu case pe el, numit cu termenul modern intravilan, mai existând încă unele enclave, pe care se practică grădinăritul de către localnici. E demn de menționat că respectiva îndeletnicire a luat acum amploare și ea se practică nu numai pe luncă, ci și pe ambele terase ale apei Bârladului. Este de prisos a mai specifica creșterea suprafeței cultivată în prezent cu zarzavaturi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu îngrijirea și înmulțirea stupilor li se spunea prisăcari, sigur de la prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica sa, Aneta Sandu (Coana moașă îi ziceau localnicii), la Slobozia, Ion Răducanu din Umbrărești etc., cunoscuți crescători și îngrijitori de albine în perioada
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica sa, Aneta Sandu (Coana moașă îi ziceau localnicii), la Slobozia, Ion Răducanu din Umbrărești etc., cunoscuți crescători și îngrijitori de albine în perioada interbelică și postbelică, până la colectivizare. Poate că ar fi suficient să venim cu câteva date din această perioada interbelică, date în legătură cu o stupină comunală înființată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce decurgeau din asemenea câștiguri. În tabăra militară de la Țuțora, veneau „oamenii la urdie de vindea/u/ fără nici o grijă; ialoviță, miere, poame de tot felul”. Iar în altă parte pomenește că un grec, „anumi Sară Eni”, era urmărit de localnici deoarece „a fost bătut stupii lui Gavriliță vornicului și au fost dat știubeilor foc”. Același Neculce critică pe domnitorul Constantin Cantemir întrucât, prin sfetnicul său apropiat, Iordache Ruset, „scotea mulțime de orânduieli pe țară, și pe mazili dăjdii grele, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
subl. n.). Observăm din textele documentare de mai sus cerința ca locul de prisacă să fie astfel ales încât să dispună de o bogată floră ca bază meliferă, respectiv pădurice, pomăt, apă. Denotă aceasta o veche și străveche îndeletnicire a localnicilor în domeniul stupăritului, meserie improprie nomadismului. Dar ceea ce frapează în contextul dat rezidă din noțiunile folosite pentru măsurarea locului destinat ființării prisăcii: „locul iaste în laturi câtu arunci cu răsteul în toate părțile” sau „până unde a da omul cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a predominat forma de comerț ambulant, negustorii fiind, în majoritatea lor, alogeni. Spre o astfel de constatare conduce diversitatea monetară, atât ca loc de emisiune, cât și ca sistem de valori. Cu timpul se vor implica în asemenea activități și localnicii, dar ei nu vor reuși niciodată să aibă un rol de căpetenie în procesul schimbului de mărfuri ca intermediari, nici în evul mediu și nici în epoca modernă, comerțul rămânând în mâini străine. Chiar și crâșmele sătești erau patronate de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
considerau înstrăinați de dreptul lor de a-și comercializa, căci, zic ei, „ni-au și luat marfa ce am avut di spiculă pi părțile noastre cu răpire”, adică cu forța. Anterior, la 8 martie 1855, Sandu Avram cu încă doi localnici, Tănasă Anton și Mihai Bulai, pe de o parte, și răzeșii de pe zece bătrâni de moșie, pe de alta, închipuiesc, în condiții ilegale, „un contract prin care se rostește că orânda acelui sat, pe termen de trei ani, o împosăsuiază
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Casa Rurală în 1911 din moșia Umbrărești avea o cuprindere totală de 2.362,0506 ha. El a fost parcelat și lotizat în două moduri: 1) loturi unitare, de câte 5 ha, într-un singur trup compact, numite de localnici „loturile mari” situate în partea de est a moșiei, până în hotarul loturilor cudălbene, tot din moșia Umbrărești; 2) loturi situate în trei puncte și anume: de 2 ha pe valea Lupei, de 3 ha la nisipuri și micile suprafețe date
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înscrisă prin textul „Alt drum al Galaților”, cel de pe terasa superioară estică a Bârladului este prezentat drept „Drimul mare al Galaților”, însemnându-se aici cu cifra 7: „Crâșmă”, iar puțin mai la sud cu cifra 8: „Fântână”. Deci, între ceea ce localnicii numeau „deasupra dealului” și Herătău, mai aproape de această vale, în plin câmp, pe „Drumul Mare”, iată, în 1841, exista o crâșmă. Temerar crâșmarul, ori oamenii erau mai cumsecade atunci ? Cât privește drumurile din interiorul așezărilor sătești e necesar să se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
epoca modernă, rezultă și dintr-o situație (vidomostie) cu referire la „poduri și podețe din ocolul Bârladului” (plasa Ivești) din 1839, în care găsim menționate poduri peste Bârlad la Liești, Bucești, Drăgănești, dar nu și la Umbrărești. Deducem că ceea ce localnicii noștri au numit o bună bucată de vreme Podul Vechi și despre care am pomenit mai sus, a fost o construcție realizată mai târziu decât data din documentul amintit. Presupunând că posteritatea și contemporanii vor dori să știe ceva despre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la Tămășeni, se afla peste apa Corozelului. Pentru construirea, reconstruirea sau repararea lui, se prevedeau anual în bugetul comunal importante sume de bani, dar care se risipeau și luau alte căi decât acelea destinate inițial. Un caz devenit notoriu pentru localnici, prin frecvență și lipsă de scrupule în administrarea bunului public, era procurarea anuală a unor mari cantități de lemn din stejar, aduse de locuitori din pădurea Fundeanu, sub pretextul reparării podului și a podețelor, dar care dispăreau fără urmă, fără ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu pământ în urma Legii din 1921, și-au vândut loturile de câte 5 ha în totalitatea lor. Este adevărat că nu aveau vite și atelaje cu care să-și lucreze pământul, dar în această situație au fost și unii dintre localnicii români, însă ei și-au păstrat și lucrat pământul primit, reușind să-și amelioreze și chiar să-și îmbunătățească situația economică. De aici și concluzia de rigoare, lipsa dragostei pentru lucrul pământului, pământ față de care nu nutreau nici un fel de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din faptul că nu puteau fi așezați locuitori străini pe o anumită vatră fără aprobarea autoritățiilor domnești, deci fără act. De aici și impresia bogăției documentare și a concluziei existenței satelor goale în mare număr. Or, pentru întoarcerea sau reîntoarcerea localnicilor pe vechile lor vetre, nu era nevoie să se emită acte, iar situațiile de acest gen erau cu mult mai numeroase. Acesta este motivul lipsei informațiilor ori a sărăciei lor cu privire la situația locuitorilor din satele mari (Corod, Cudalbi, Matca, Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se fi păstrat, iar aceasta din 1900 să fie un fel de duplicat: Tablou de locul vetrii satului Torcești cât ari fiecare prinsu si niprinsu (este vorba dacă e îngrădit sau nu); găsim aici toate cele 115 nume, adică toți localnicii împroprietăriți; Listă di locul din țelină a locuitorilor din Torcești cât are fiecare, 94 de nume; Loc în Vălcică; Listă de locul ce au rămas ca spor în Scurtături; Listă de locul dintre drumul de fier, șușa și puțuri; Listă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În spiritul acestei legi s-a procedat cu moșia boierească a Umbrăreștilor între anii 1910-1921, fapt despre care am relatat într-un capitol precedent. În legătura cu cele întâmplate la Umbrărești (și în alte sate) au rămas amintirile povestite de către localnici când se adunau sărbătoarea la taclale, uitate și ele acum, și consemnările documentare păstrate în arhive, acte care ar trebui mai în amănunt cercetate și comentate, pentru ca posteritatea să cunoască fapte și adevăruri peste care „giulgiul rușinei și al uitării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la viața școlară a localității, și-ar găsi fiecare locul potrivit în mod detaliat. Mai sus arătam că Umbrăreștiul a dat un învățător de excepție și despre acesta se cade să vorbim mai pe larg aici. Se consideră de către mulți localnici că, printre oamenii de valoare ai satului, la loc de frunte se înscrie fiul de răzeși, ajuns învățător de elită, prea de timpuriu dispărut, Vasile Teleoacă. Cele mai pertinente informații despre activitatea și scurta sa viață ni le-a oferit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și soțul în fața întregii comunități. Planul urzit de Neculai, în legătură cu eventualitatea unui potop, nu face decât să-l înspăimânte pe credulul teslar, lipsit de discernământ, care acceptă sfârșitul iminent, oferindu-le astfel celor doi îndrăgostiți posibilitatea de a fi împreună. Localnicii, văzând obsesia aberantă a soțului pregătit pentru marea catastrofă, îl declară alienat și dau crezare spuselor femeii. Alison este astfel absolvită de acuzațiile publice de adulter, ba, mai mult, devine o victimă în ochii celor din jur, care-i compătimesc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ca acum, furtuni și vijelii. Una dintre aceste insule, adăugau ei, Îl adăpostea pe Chronos, (420) ca prizonier, dat În paza lui Briareu 3. Se pusese la cale ca Zeul să fie țintuit ca Într-un somn adânc. Așa Încât - explicau localnicii - sumedenie de daimoni Îl Înconjurau, rânduiți pe lângă el ca slujitori. 19. Cleombrotos reluă cuvântul: -„Am și eu, la rândul meu, de povestit lucruri asemănătoare. Dar pentru teza pe care osusținem ajunge să constatăm că nimic nu contravine și nimic nu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
învecinate, a cerceta (fără complexe, cunoscând că odinioară Dimitrie Gusti cu echipe întregi de specialiști explora medii sociale nedesțelenite pentru a pune în pagini asemenea documentare), punând mult suflet reușește să evidențieze în această monografie mărturii importante, autentice, din viața localnicilor cu care se confundă. Face acest demers cu dăruire ca și cum s-ar fi născut pe meleagurile descrise! Prezenta carte degajă iubire de oamenii locurilor, de natura și istoria înconjurătoare! Lecturându-i (cu ani în urmă) manuscrisul împachetat cu timiditate, paginile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a vota îl aveau tinerii care împlineau 24 de ani. Locuitorii comunei votau partidele istorice care își desemnau primarii: țărăniștii pe Vasile Oprișan, Gheorghe Țarălungă, Dumitru Lehănceanu, liberalii pe T. Vasiliu, T. Dimofte, averescanii pe Nicolae Brăescu, iar după 1945, localnicii simpatizau cu blocul partidelor democratice (Ion Bătrânu și Ion Aramă). Legislația de după 1949 a dat drept de vot tuturor cetățenilor care împlineau vârsta de 18 ani. În perioada comunistă, primarii erau desemnați din rândul membrilor Partidului Comunist (Condurache Obreja, Gheorghe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dispensarului veterinar din Gloduri. În prezent, funcționează în satele comunei ca tehnician veterinar Mihai Puțeanu, fiul lui Aurel Puțeanu, din satul Oțelești, comuna Izvorul Berheciului. Aurel Puțeanu a desfășurat activitatea de agent veterinar timp de peste 35 de ani, apreciat de către localnici și astăzi pentru competența profesională. Această activitate prodigioasă i-a determinat pe cei doi copii ai săi, Mihăiță și Nina, să se califice ca tehnicieni veterinari, ambii absolvind Școala agricolă medie de la Secuieni - Roman. Ca agent veterinar a mai activat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pășune. Totodată, a avut loc o accentuată eroziune a solurilor, peisajul schimbându-se radical. Prin reforma agrară din 1921, în comună nefiind moșii boierești, țăranii lipsiți de pământ au fost împroprietăriți. În satul Tarnița, pentru a acoperi lipsa de pământ, localnicii lucrau în dijmă la răzeșii din satele vecine, în special la cei din Antohești, Făgheni și Oțelești. În anul 1928, agricultura acestei zone avea un caracter predominant cerealier, pomicol și viticol, cu un accentuat drum deschis dominațiilor relațiilor capitaliste în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dau în consum nepreparate, ducând la o risipă însemnată de furaje. MUNCA PĂMÂNTULUI Pe dealurile colinare și pe micile platouri s-au cultivat plante și s-au crescut animale din cele mai vechi timpuri. Paralel cu aceste ocupații de bază, localnicii au cules din păduri și de pe islazuri plante pentru tămăduirea bolilor și pentru vopsit, fructe de pădure și ciuperci pentru hrană sau au vânat animale sălbatice pentru carne și blană. Din Condica Livezilor de pe anul 1803, aflăm că în satul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai mică pe locul nearat. La început, cotigarul 2 avea roți cu butuci, spițe și obezi 3 din lemn, pentru ca după primul război mondial acesta să fie înlocuit cu altul de fier. Timpul când începea aratul era tălmăcit de către localnici după cântatul „chițigoiului”. Când pasărea cânta „cârchiți, cârchiți”, nu era vreme de ieșit la câmp, ci de stat în casă și de cârpit hainele. Apoi, când se auzea cântatul „știubei, știubei”, aceasta însemna că trebuiau bătuți păpușoii în știubeie, pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]