2,675 matches
-
pierderea dimensiunii umane inferioare. Șarpele înghite întotdeauna partea posterioară a flăcăului ca sugestie a proveni¬enței subterane a reptilei, și ca gest ce „conservă” simbolic oasele și craniul, depozitare ale vitalității și sursă a refacerii ulterioare. Am văzut din motivul „locuirii în animalul arhetipal” că osul conține secretul vieții în sine, miezul figurat de măduvă. „Pentru anumite popoare sufletul cel mai important își are sălașul în oase”, credința cea mai răspândită în mentalitatea vânătorilor primitivi. Gestul mitic de înapoiere a oaselor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
etapă anterioară stadiului istoric al păstoritului, consubstanțialitatea dintre om și animal după moarte au constituit izvorul din care se trage motivul eroului care pătrunde în corpul animalului sau se coase în pielea lui”. Intrarea în corpul animalului ce se jertfește, locuirea în casa făcută din scheletul lui sau „sacul amniotic” tăbăcit protejează ființa pe parcursul mutației existențiale și o încarcă pozitiv. Mutilarea fetei și rătăcirea ei în spațiul silvestru au, de asemenea, o încărcătură thanatică. Starea incipientă a materiei provoacă germinația puterilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
str. 9 Mai nr. 7, două expoziții permanente, desfășurate pe două nivele, prin care își propune să prezinte publicului vizitator evoluția istorică a comunităților autohtone care s-au succedat de-a lungul timpului în zona centrală a Moldovei, continuitatea de locuire și unitatea culturală a diverselor civilizații, pe de o parte, iar pe de altă parte, să pună în valoare bogatul patrimoniu pe care îl deține muzeul. Este vorba de expozițiile intitulate „Civilizația materială și spirituală din zona central vestică a
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de proprietate, chiar dacă locuiesc de cealaltă parte. În acest mod, între Bucovina și restul Moldovei legăturile nu au fost întrerupte, așa cum a fost cazul cu Basarabia anexată în 1812 de ruși și când boierii au fost siliți să opteze pentru locuirea în dreapta sau în stânga Prutului 62. Pe linia îmbunătățirii modului de funcționare a administrației, autoritățile habsburgice au introdus, pe lângă un control militar strict, ideea remunerării cu o sumă fixă a personalului administrativ moldovenesc folosit în Administrația Bucovinei. Astfel, începând cu anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de vatra natală, topindu se treptat În mediul În care i-a așezat soarta. Astăzi un grup restrâns de istroromâni de pe versanții Monte Maggiore, parțial deznaționalizați atrag atenția lumii civilizate mai mult ca o curiozitate de arheologie lingvistică. Zona de locuire a românilor din Istria este situată În partea central-estică a peninsulei Istria din Republica Croația În două grupuri de sate - la nord de Monte Maggiore cu localitățile Jeiani și Munye iar la sud de masivul muntos se află șapte mici
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
conturează o evoluție istorică interesantă, prezentată cititorului răbdător în paginile următoare. * Frumos dăruită de natură și de oameni, zona Hușilor a fost locuită din timpuri preistorice. Întrebarea frecventă, cu răspuns încă nefinalizat, este: de când datează nivelul cel mai vechi de locuire în zonă ? În acest stadiu de cercetare, s-a ajuns la concluzia că principalele descoperiri de resturi osteologice preistorice, provenite de la Duda-Epureni, constau din coarne de elan, maxilare și mandibule de mamuți (circa 250.000-300.000 ani). În mileniul al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sudul Moldovei, în secolele VII-IV î. Hr., contribuie datele oferite de cercetările efectuate în așezările de la Corni-Huși, Curteni (jud. Vaslui) sau de la Brădicești (jud. Iași). Statornicia și continuitatea populației autohtone în această zonă a Moldovei poate fi demonstrată și de vestigiile locuirii oamenilor din epoca La Tène, descoperite în podgoriile situate la nord de Huși, în locul numit Cerdacul lui Vodă. Arheologii au stabilit că dacii de la Turbata-Huși (secolele IV-III î. Hr.) preferau locuințele de suprafață, cu vetre deschise, și se ocupau cu agricultura
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ustensile din fier, un depozit de obiecte de cult, din lut, numeroase obiecte ceramice și metalice, toate fiind datate în secolele IV-III î. Hr. Lor li se adaugă cele opt fibule La Tène (secolul al III-lea î. Hr.), ce dovedesc prelungirea locuirii de la Bunești până aproape de pătrunderea bastarnilor în acest spațiu. Evoluția toreuticii (arta cizelării și asamblării metalului) la daco-geții din zona Hușilor este dovedită de diadema princiară de aur, o piesă de excepție descoperită în 1984, în cetatea dacică de la Bunești-Averești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai multe așezări din secolele VI-X, din care s-a colectat îndeosebi ceramică lucrată cu mâna și la roată. Dintre acestea, notăm așezările de la Arsura, Cordeni, Albița ș. a. Analizând materialul arheologic descoperit în diverse așezări, istoricii dovedesc continuitatea de locuire în acest spațiu al populației autohtone, care, pe parcursul secolelor, a venit în contact cu diverse alte grupuri etnice, dintre care unele s-au stabilit aici, fiind asimilate. Ultima populație migratoare a fost reprezentată de tătarii, veniți din Asia în mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numește astăzi Cartierul bulgarilor este mai nou și greu de stabilit data fondării lui. El datează, foarte probabil, de la începutul secolului al XVIII-lea. Noii veniți s-au așezat în prima etapă în zona dintre pâraiele Drăslavăț și Turbata, apoi locuirea s-a extins spre nord și est, ca o centură în jurul târgului, formând un nou cartier bulgăresc, vecin cu cartierul Răești. Oameni străini, printre care și bulgari, erau menționați în documentele din 11 mai 1720, în timpul domniei lui Mihai Racoviță
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
le va impune plata dărilor. De pildă, episcopul Ierotei va fixa o dare de doi lei pe fiecare casă a celor de curând așezați. Numele dat zonei locuite de noii veniți arată că, cel puțin într-o primă etapă de locuire, ei nu s-au asimilat localnicilor, trăind separat. Treptat, se constituie cartierul bulgarilor, aproape de centrul orașului, menționat în planul Episcopiei din 1771, realizat de dichiul Iorest Dan. Mențiunea din legenda planului orașului („mestecați poslușnici cu târgoveți”) subliniază stabilirea unor grupuri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aici se află și tărâmul pe care se desfășoară creativitatea lui. Pentru poeți, starea de conștiință artistică de transă astfel intensificată și instituită duce la diverse fenomene de maree de reflux prin care metafora se îndepărtează de creator, lăsând loc locuirilor și bântuirilor oneste, care dau naștere poemelor produse precum niște manevre de resuscitare. După mai multe astfel de renașteri asistate, poetul constată că se zbate ireductibil, în fond, între o hiperluciditate dureroasă derulată în ralenti și o tranchilizare hipnotică accelerată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
individualiza, extinzând în timp, vârsta locuitorilor acestor locuri. Colinele Tutovei, care în îndepărtate timpuri geologice, au „adăpostit” o mare, numită Marea Sarmatică (de la vechii locuitori de stepă, sarmații), în locul căreia s-a format Podișul Sarmatic, ofereau condiții fizicogeografice favorabile pentru locuire încă din paleolitic: păduri bogate în vânat și lemn, terenuri fertile, climă temperat-continentală, cu un regim pluviometric normal și suficient pentru desfășurarea activităților agricole, suplinind lipsa unor râuri cu debit mare care, de regulă, concentrează aglomerările omenești. Cercetările arheologice întreprinse
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cultural spiritual, desăvârșindu-se procesul de formare a poporului și limbii române. Populația locală, românească, este amintită în izvoarele istorice străine, în legătură cu desfășurarea unor evenimente politice care au cuprins și teritoriul Moldovei. Mai numeroase sunt izvoarele arheologice care atestă o locuire neîntreruptă a unei populații românești în legătură directă cu Imperiul bizantin, care dă un caracter romano-bizantin civilizației românești din ultimele secole ale mileniului I d.Hr. Resturile de cultură materială descoperite pe teritoriul Moldovei, inclusiv în zona Colinelor Tutovei, se încadrează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
inferioare și mijlocii și mai rar în zonele inundabile. Asemenea așezări au fost cercetate parțial prin săpături la Văleni, Epureni, Fălciu, Bogdănești în județul Vaslui la Spineni și Roșiești, același județ, la Prodanca Bârlad, unele cu mai multe niveluri de locuire. Așezările întărite, mai rare, apar în secolul al VIII-lea, așezate pe promontorii înalte, cu pante abrupte. Dintre aceste așezări întărite mai bine structurată a fost FunduHerței, județul Botoșani, pe lângă cele cercetate parțial: Baranga-Hudești, Ibănești, Cobâla, Dersca, Horodiștea și Tudora
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arheologice, inclusiv pe teritoriul comunei Filipeni, în 271 de puncte din 108 localități, constând în locuințe, arme, unelte, monede, morminte etc. Până la apariția și formarea satelor, considerate ca formă evoluată de alcătuire și funcționare socială, au existat alte forme de locuire, premergătoare satului. Aceste forme de locuire constând în odăi, câșle, locuințe izolate, conace, stâne au putut evolua, unele dintre ele, spre cătune, un grup de case așezat într-o poiană (prisacă) obținută prin defrișare. Caracteristica principală a societății românești din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 271 de puncte din 108 localități, constând în locuințe, arme, unelte, monede, morminte etc. Până la apariția și formarea satelor, considerate ca formă evoluată de alcătuire și funcționare socială, au existat alte forme de locuire, premergătoare satului. Aceste forme de locuire constând în odăi, câșle, locuințe izolate, conace, stâne au putut evolua, unele dintre ele, spre cătune, un grup de case așezat într-o poiană (prisacă) obținută prin defrișare. Caracteristica principală a societății românești din secolele al IX-XI, ca și pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în harta lui Bawr, tipărită în 1873, în Colinele Tutovei sunt atestate 178 așezări din care au fost identificate 133. Lucrările cartografice care includ și teritoriul Colinelor Tutovei nu puteau cuprinde grupurile de case izolate, locuințele sezoniere, alte forme de locuire premergătoare satului, care, cu siguranță, au existat și pe teritoriul comunei Filipeni. Pe lângă formele de locuire menționate deja, mai amintim că, în decursul timpului, s-ar fi putut întâlni chiar în arealul geografic al fostei moșii a pisarului Oțel, forme
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost identificate 133. Lucrările cartografice care includ și teritoriul Colinelor Tutovei nu puteau cuprinde grupurile de case izolate, locuințele sezoniere, alte forme de locuire premergătoare satului, care, cu siguranță, au existat și pe teritoriul comunei Filipeni. Pe lângă formele de locuire menționate deja, mai amintim că, în decursul timpului, s-ar fi putut întâlni chiar în arealul geografic al fostei moșii a pisarului Oțel, forme de locuire desemnate cu următorii termeni: bordei, argea, casă „ca locuințe permanente și cu funcționalitate bine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului, care, cu siguranță, au existat și pe teritoriul comunei Filipeni. Pe lângă formele de locuire menționate deja, mai amintim că, în decursul timpului, s-ar fi putut întâlni chiar în arealul geografic al fostei moșii a pisarului Oțel, forme de locuire desemnate cu următorii termeni: bordei, argea, casă „ca locuințe permanente și cu funcționalitate bine conturată”, precum și cei de stână, târlă, cramă, colibă, odaie, conac, sălaș, prisacă care desemnau folosințe, de regulă, sezoniere. Dintre locuințele cu caracter permanent care au avut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care, ca prin farmec, s-a lățit și s-a umplut de lume în primele decenii după Descălecare. Admitem numai că populația era rară, trăind în comunități mici, pe care le numim sate, deși satele nu erau singura formă de locuire, și care își schimbau locul în cadrul aceluiași hotar. Or, definitoriu pentru societatea românească prestatală este tocmai existența hotarelor stabilite de comunitățile locale numite obști, care puteau să-și schimbe locul fără să depășească hotarul; altfel ar fi inițiat un conflict
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să se înțeleagă că acolo era un cătun, o așezare care continuă pe cea veche de pe vremea lui Coste Călugărul. O dovadă că acea parte a moșiei Filipeni a fost locuită din vechime, că Runcu a fost o vatră de locuire, este c moștenitorii moșiei Filipeni, Virginia Rosetti, căsătorită Lambrino și-a fixat reședința pe drumul care duce la Ungureni. Curtea Virginiei Lambrino continua, în epoca modernă și contemporană, vechea așezare Runcu, evident, fără să se suprapună spațial. Runcu, ca așezare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Numele i-ar veni de la niște budăie pentru colectat apa, scobite în trunchiuri de copac și folosite la adăpatul vitelor. Pe locul unde a fost cătunul Buduioasa s-au găsit resturi ceramice, cărămizi, vetre de foc, dovezi certe a unei locuiri vechi. Nu știm nimic de soarta acestor oameni, ce soartă au avut după spargerea satului, unde s-au stabilit, dacă au rămas sau nu pe moșia Filipeni. Tot pe moșia Dobreana au fost împroprietărite, la 1864, cu loc de casă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ars, având în compoziție paie și pleava cerealelor. În zona noastră de interes, pe valea Dunavățului și în împrejurimi, au fost descoperite resturi de cultură materială care se încadrează epocii neolitice și de trecere la epoca bronzului, care demonstrează vechimea locuirii pe aceste meleaguri. Complexul cultural „Cucuteni” considerat „un unicat în Europa de acum 5.000 de ani, se remarcă printr-o ceramică artistică pictată în culorile negru, alb și roșu care evidențiază „în unele cazuri, elemente zoomorfe și chiar siluete
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
procesul de romanizare, cu Imperiul Roman, chiar dacă pe teritoriul fostei provincii Dacia și al dacilor liberi au pătruns populațiile migratoare. Ruralizarea populației și a vieții economice, confirmată prin descoperirile arheologice, revenirea la vechile forme de organizare socială - obștile sătești -, continuarea locuirii pe vechile teritorii în forme modeste sunt caracteristici ale procesului de formare a poporului român și a limbii române, autohtonii integrându-se definitiv romanității orientale. Formele modeste de existență a societății protoromânești, supus stăpânitorilor migratori europeni și asiatici, atestate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]