2,956 matches
-
judicativului. Desigur, a doua cale are, asemenea celei dintâi, sensul de prolegomene la un discurs cu adevărat "filologic", în măsura în care logos-ul vizat evită cele două închideri ale sale care au stăpânit discursul de orice tip în tradiția noastră culturală: formalizarea logos-ului și lingvistizarea sa. Felul în care a fost pusă problema aici nu instituie deja un semn categoric al trecerii dincolo de convențiile filosofiei actuale, covârșite de sarcini "analitice" și "dialectice"; dar acest fapt, al trecerii dincolo de convențiile în cauză, este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a filosofiei. Două fapte filosofice din spațiul creației (gândirii) românești contemporane imi par a fi semnificative, raportat la tema principală a lucrării de față, referitoare la genealogia dictaturii judicativului: a) reconstrucțiile științei logicii, fiindcă ele vizează în mod explicit limitele logos-ului formal, evitând, în măsura în care vizează aceste limite, excesele formaliste și "analitice"; b) antropologiile teologice, fiindcă acestea, deși acceptă, încă din premise, formule "onto-teo-logice" predeterminate, mizează, chiar de la nivelul limbajului, pe șansa de a rosti după logos-ul întreg, evitând, tocmai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în mod explicit limitele logos-ului formal, evitând, în măsura în care vizează aceste limite, excesele formaliste și "analitice"; b) antropologiile teologice, fiindcă acestea, deși acceptă, încă din premise, formule "onto-teo-logice" predeterminate, mizează, chiar de la nivelul limbajului, pe șansa de a rosti după logos-ul întreg, evitând, tocmai în măsura în care rostesc astfel, capcana ideologiei (a celei religioase, în primul rând), dar, filosofic vorbind, chiar unele excese tehnic-"fenomenologice". Pentru primul fapt, ar fi de amintit lucrările de logică și de ontologie ale lui Constantin Noica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
menționate, de altfel, și mai devreme: Scrisori despre logica lui Hermes (1986) a lui Constantin Noica și Actualitatea relației gândire-limbaj (1989; titlul Ediției a doua: Teoria formelor prejudicative) a lui Alexandru Surdu. De lectura celei dintâi, datorită contestării deschise a logos-ului formal și încercării de instituire a unei hermeneutici a culturii, a unui model logic potrivit unui orizont de fapte care semnifică mai degrabă non-formal. De lectura celei de-a doua, datorită ideii de formalizare a pre-judicativului, fapt care indică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de instituire a unei hermeneutici a culturii, a unui model logic potrivit unui orizont de fapte care semnifică mai degrabă non-formal. De lectura celei de-a doua, datorită ideii de formalizare a pre-judicativului, fapt care indică, în mod direct, puterea logos-ului formal de a pune sub ascultarea sa nu doar ceea ce-i aparține de drept în orizontul de-naturării sale, ci și ceea ce se află în afara acestuia; e drept, în imediata sa apropiere (acest orizont aflat în vecinătate fiind pre-judicativul). 4
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cel ce trebuie (iată din nou o predeterminare, de natura dictaturii judicativului) gândit ca ne-fiind, atâta vreme cât el nu se află între limitele celui ce este dat (positum). SECȚIUNEA I Structura judicativă originară S P în perspectivă istoric-fenomenologică Capitolul 1 Logos și logică, formă logică și judecată 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului Unitatea reprezentativă a logos-ului formal este discursul.15 Acesta din urmă adună elementele logos-ului formal: gânduri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândit ca ne-fiind, atâta vreme cât el nu se află între limitele celui ce este dat (positum). SECȚIUNEA I Structura judicativă originară S P în perspectivă istoric-fenomenologică Capitolul 1 Logos și logică, formă logică și judecată 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului Unitatea reprezentativă a logos-ului formal este discursul.15 Acesta din urmă adună elementele logos-ului formal: gânduri, rostiri, fapte, toate acreditate sau în curs de acreditare. Această unitate este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
între limitele celui ce este dat (positum). SECȚIUNEA I Structura judicativă originară S P în perspectivă istoric-fenomenologică Capitolul 1 Logos și logică, formă logică și judecată 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului Unitatea reprezentativă a logos-ului formal este discursul.15 Acesta din urmă adună elementele logos-ului formal: gânduri, rostiri, fapte, toate acreditate sau în curs de acreditare. Această unitate este însă întotdeauna tematică, deoarece constituirea sa devine cu putință
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dat (positum). SECȚIUNEA I Structura judicativă originară S P în perspectivă istoric-fenomenologică Capitolul 1 Logos și logică, formă logică și judecată 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului Unitatea reprezentativă a logos-ului formal este discursul.15 Acesta din urmă adună elementele logos-ului formal: gânduri, rostiri, fapte, toate acreditate sau în curs de acreditare. Această unitate este însă întotdeauna tematică, deoarece constituirea sa devine cu putință pe baza unui "dat" care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
istoric-fenomenologică Capitolul 1 Logos și logică, formă logică și judecată 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului Unitatea reprezentativă a logos-ului formal este discursul.15 Acesta din urmă adună elementele logos-ului formal: gânduri, rostiri, fapte, toate acreditate sau în curs de acreditare. Această unitate este însă întotdeauna tematică, deoarece constituirea sa devine cu putință pe baza unui "dat" care pretinde preluarea și prelucrarea sa "conștientă". Ceea ce înseamnă că discursul apare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Destinul discursului înțeles și ca unitate "logică" îndreptată către adevăr cu scopul de a produce cunoaștere valabilă prin și pentru un "subiect" este legat, originar, de faptul constituirii logicii și de mișcarea istorică a "formelor" acesteia. Discursul, ca moment al logos-ului formal, apare, chiar dintr-o perspectivă istoric-naturală a cunoașterii, drept primul moment al istoriei dictaturii judicativului și ca primă formă a acesteia; formă ce cuprinde deja, cel puțin ca posibilitate, cele două discipline filosofice socotite mai devreme drept instituții
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se retrage în aceea a nimicului. De aici lipsa de semnificație a unei "fenomenalități" pure în privința surprinderii fenomenului (veritabil sau retras) și, în compensație, semnificația totală a unei "fenomenologii" pentru condiția de "fenomen". Aceasta înseamnă, în ultimă instanță, că în afara logos-ului nu putem vorbi despre fenomen. La drept vorbind, regula aceasta este valabilă chiar și atunci când avem în vedere așa-numitele "fenomene naturale", constituite intuitiv, cum arată Husserl, cu statut de "lucru natural", pe baza determinărilor de timp, spațiu și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Husserl, cu statut de "lucru natural", pe baza determinărilor de timp, spațiu și cauzalitate și prin intervenția schemelor senzoriale originate în Trup, el însuși constituit ca un lucru natural.17 Fenomenul, prin urmare, nu este posibil în afara condiționărilor venite dinspre logos. De aici, pe de o parte, preeminența fenomenului față de alte fapte din orizontul umanului, în ciuda prezentării lui unilaterale, ca fapt natural (aparținând unei Naturi din afara conștiinței, a logos-ului), iar pe de alta, semnificația sa ca rezultat al unui travaliu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
natural.17 Fenomenul, prin urmare, nu este posibil în afara condiționărilor venite dinspre logos. De aici, pe de o parte, preeminența fenomenului față de alte fapte din orizontul umanului, în ciuda prezentării lui unilaterale, ca fapt natural (aparținând unei Naturi din afara conștiinței, a logos-ului), iar pe de alta, semnificația sa ca rezultat al unui travaliu conștient, care nu doar îi mediază instituirea, ci îi pune sub condiții identitatea (constituirea). Desigur, logos-ul îi îngăduie să fie; dar aceasta nu înseamnă nicidecum că el
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prezentării lui unilaterale, ca fapt natural (aparținând unei Naturi din afara conștiinței, a logos-ului), iar pe de alta, semnificația sa ca rezultat al unui travaliu conștient, care nu doar îi mediază instituirea, ci îi pune sub condiții identitatea (constituirea). Desigur, logos-ul îi îngăduie să fie; dar aceasta nu înseamnă nicidecum că el depinde totalmente de un travaliu conștient (deși depinde totalmente de o conștiință, constituit fiind printr-o/pentru o conștiință), cum ar fi travaliul prin care, din unghi științific
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
el depinde totalmente de un travaliu conștient (deși depinde totalmente de o conștiință, constituit fiind printr-o/pentru o conștiință), cum ar fi travaliul prin care, din unghi științific, este descris, explicat, experimentat etc. un "fenomen natural". Și aceasta pentru că logos-ul nu este tot una cu "travaliul conștient"; acesta din urmă, chiar din perspectiva dictaturii judicativului, nu reprezintă decât o apariție "logică", un fapt de relație între o conștiință și un "obiect" al ei, în sensul menținerii acestuia din urmă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lumea (interioară) a condiției de fenomen. Totuși, aici se află și pericolul care îl asaltează neîncetat, pentru a-l aduce chiar înspre această condiție: el poate fi ținut astfel tot prin "violența" conștiinței asupră-i; dar o conștiință plină de logos propria sa origine (poate chiar ipostaza sa originară) îl face să fie nimic și, astfel, îl apropie de condiția de fenomen, care poate fi atinsă numai în măsura în care conștiința însăși "se face" pe sine nimic, adică de-o seamă cu "obiectul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este dată de calea bună a cunoașterii; calea adevărului, susținea Parmenide, este aceea care duce către ființă. Numai că nu este vorba aici, la Eleat, despre ființa unui lucru, ci mai degrabă despre ființa ca atare; cum este și cazul logos-ul heraclitic, cel Unul. Or, sofiștii erau interesați de "ființa" unui lucru, eventual de natura acestuia sau de simpla prezență a lucrului ca obiect pentru cunoștință (obiect "ideal", fără vreo referință), ori de efectivitatea reprezentată de lucrul ca ființare dată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se apropie destul de mult de gândul eleat al căutării ființei, aceasta fiind activitatea legitimă a gândirii care este interesată de adevăr, adică se îndeletnicește cu ceea ce pentru ea este firesc, în acord cu propria natură. Abia în momentul în care logos-ul va fi distribuit fără a fi împărțit, deocamdată tuturor lucrurilor, nu doar transcendenței lor întemeietoare în ordine ontică și epistemică, se va ajunge la o poziție filosofică aflată la același nivel cu problema sofiștilor referitoare la natura obiectului cunoașterii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să-l exprime nu întâmplător, ci în mod necesar și universal, adică în orice act de dobândire a unei cunoștințe despre un obiect oarecare). Statutul de eveniment pentru constituirea logicii lui Aristotel constă, înainte de toate, într-o distribuire parțială a logos-ului, în împărțirea lui pe "sfere" de fapte, cunoașterii revenindu-i una dintre părțile logos-ului, anume cea formală. Acesta este evenimentul care capătă aici semnificație: distribuirea prin împărțire a logos-ului către diferite categorii de fapte ale omului. E
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de dobândire a unei cunoștințe despre un obiect oarecare). Statutul de eveniment pentru constituirea logicii lui Aristotel constă, înainte de toate, într-o distribuire parțială a logos-ului, în împărțirea lui pe "sfere" de fapte, cunoașterii revenindu-i una dintre părțile logos-ului, anume cea formală. Acesta este evenimentul care capătă aici semnificație: distribuirea prin împărțire a logos-ului către diferite categorii de fapte ale omului. E drept, este instituit prin acest eveniment un fenomen cu adevărat "memorabil", istoric, anume acela al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Aristotel constă, înainte de toate, într-o distribuire parțială a logos-ului, în împărțirea lui pe "sfere" de fapte, cunoașterii revenindu-i una dintre părțile logos-ului, anume cea formală. Acesta este evenimentul care capătă aici semnificație: distribuirea prin împărțire a logos-ului către diferite categorii de fapte ale omului. E drept, este instituit prin acest eveniment un fenomen cu adevărat "memorabil", istoric, anume acela al umanizării logos-ului. Numai că umanul însuși apare aici ca fiind distribuit prin împărțire: logos-ului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
anume cea formală. Acesta este evenimentul care capătă aici semnificație: distribuirea prin împărțire a logos-ului către diferite categorii de fapte ale omului. E drept, este instituit prin acest eveniment un fenomen cu adevărat "memorabil", istoric, anume acela al umanizării logos-ului. Numai că umanul însuși apare aici ca fiind distribuit prin împărțire: logos-ului formal nu îi corespunde umanul în întregime (cu gândirea, rostirea și făptuirea sa, toate adunate, inițial, în "practici" și reguli elementare ale acestora, într-o unitate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a logos-ului către diferite categorii de fapte ale omului. E drept, este instituit prin acest eveniment un fenomen cu adevărat "memorabil", istoric, anume acela al umanizării logos-ului. Numai că umanul însuși apare aici ca fiind distribuit prin împărțire: logos-ului formal nu îi corespunde umanul în întregime (cu gândirea, rostirea și făptuirea sa, toate adunate, inițial, în "practici" și reguli elementare ale acestora, într-o unitate de viață), ci doar umanul ipostaziat în "subiect al cunoașterii" (disponibil pentru un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în toată această desfășurare "istorică" proprie începutului logicii, o semnificație propriu-zis fenomenologică, dată fiind doar formal, în acest moment însăși calitatea de fenomen spre care trimite această semnificație convențional istorică: este vorba despre coincidența dintre: a) distribuirea prin împărțire a logos-ului și b) distribuirea prin împărțire a umanului. Nici una dintre aceste distribuiri nu poate constitui "cauză" pentru cealaltă; ele sunt concomitente, dar autonome. Din această concomitență rezultă întregul drum istoric al cunoașterii, al problematicii acesteia, al formelor pe care aceasta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]