4,609 matches
-
preocuparea constantă pentru cultura, religia și istoria lui Israel. Buda fusese în acei ani un oraș al convergențelor așa cum fusese Ragusa cu două secole în urmă. Reglementările introduse de Casa de Habsburg sunt rezultatul unor principii derivând din politica despotismului luminat. În Transilvania, nevoiți să trăiască în cetățile indicate prin decretele imperiale, la 1650 limitați de Aprobatae Constitutiones la Alba-Iulia, evreii au solicitat în următoarea sută de ani ca autoritățile să-i admită în toate orașele provinciei (nu numai în sate
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
imperiu și pornește să ia cu asalt clasele mijlocii din întreaga Europă danubiană”, dar „poziția francezei, ce nu avea termen de comparație până la sfârșitul secolului, continuă să impună modelul francez de monarhie administrativă. Una dintre sursele de inspirație ale despotismului luminat este monarhia administrativă franceză, văzută prin mijlocirea unui mit al secolului lui Ludovic al XIV-lea. Acesta se afla la originile unei vaste literaturi; cuvântul, problematica, interesul aparțin istoriografiei germane din secolul al XIX-lea...”. Prin urmare, este vorba de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de europenitate, de o spiritualitate, de o societate care, deși în formare, se pune pe picioare, afirmă, dialoghează, își face simțită prezența, își revendică dreptul la existență. Progresul se înregistrează peste tot, mutațiile se petrec lent, dar se petrec. Despotismul luminat creează noi rețele de pătrundere a cărților și a marilor idei, a cărturarilor și a artiștilor, așa încât mijlocul veacului al XVIII-lea va găsi Europa Centrală într-o ipostază favorabilă deschiderilor, dornică de metamorfoze. Dacă Berlinul acestei epoci devine o
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
superstiții, luminarea omului, instaurarea unei noi ordini politice, sociale, economice, răspândirea ideilor de dreptate și libertate, în fine, tot ceea ce putea conduce la demonstrarea caracterului universal al rațiunii. În limpezirea apelor, a stărilor de conflict e nevoie de mari minți luminate, de gânditori cu o concepție universalistă prin care să fie părăsit acel mod îngust de a privi și categorisi relațiile dintre oameni, dintre categorii sociale. Numai astfel se poate ajunge la abandonarea diverselor procedee de etichetare a popoarelor în funcție de limbă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
adevăratele culoare de afirmare a ideilor. Prin ele, oamenii de cultură ajung să cunoască zonele situate în extremitatea Estică sau Sud-Estică a continentului, după cum, în același mod, societățile parțial rămase în umbră până atunci, intră în contact cu cele mai luminate minți ale Europei, tind să-și înființeze propriile lor școli. Dacă Jean-Jacques Rousseau deschide ochii lumii asupra popoarelor a căror existență fusese ignorată, Voltaire se apropie cu înțelegere de starea de civilizație a Balcanilor, a Imperiului turc, a Imperiului Țarist
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Venturi și cum încearcă s-o facă și Pierre Chaunu, atunci, pentru așa-zisa „Europă periferică”, înțelegerea direcțiilor de recuperare a culturii, la nivelul real de desfășurare, este perfect îndreptățită. Căci gândirea pragmatică, reformistă, alianța dintre filosofia secolului și despotismul luminat redeșteaptă spiritele. În Transilvania de exemplu (dar și în Ungaria și Serbia, în Moldova și Muntenia, în Rusia și Grecia), homo novus se implică, măcar și pentru a schimba aparențele, în viața culturală și politică, fără să țină seama că
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
atrage, cât mai ales măsurile care să contribuie la progresul „luminii”. Idealul: un homo novus de tip apusean, ceea ce în înțelegerea lor nu presupune decât un reformism de pe urma căruia să nu sufere sistemul. Schimbările sunt posibile doar în spiritul despotismului luminat. Revoluționarii de profesie întârzie să apară. Cu toții sunt adepți ai Iluminismului și „Iluminismul nu e revoluționar sau nu preferă metode revoluționare”. Petiționarii români din Transilvania anului 1791, cu toate că anunță metamorfoza pașoptistă, „nici ei nu sunt revoluționari” (D. Prodan). Contele Teleki
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Or, Erasmus este un personaj ce se impusese în dinamica istoriei. El, ca și Galileo, este un pisc între două evuri, un doritor de mutații prin reforme și nu prin război și revoluție. E aici o coincidență cu spiritul despotismului luminat, destul de adânc implementat în mijlocul categoriei de intelectuali ai Transilvaniei. Lucrurile nu stau altfel în Țările Române, în Serbia, Grecia, în Ungaria, Cehia și Croația. Dar să nu denaturăm adevărul! Erasmus se citește nu doar pentru perspectivele larg europene ale gândirii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
erudite asupra numelui fiecăreia, a situației demografice, a așezărilor, cetăților, ocupațiilor. Mai apoi, o privire de ansamblu asupra ținutului bănățean sau asupra aceluia panonic acoperă o parte din necesitatea informațiilor, la rândul ei înscrisă în efortul de recuperare al despotismului luminat. În „Praefatio”, savantul ceh evidențiază prerogativele lui Olahus în regatul maghiar de la mijlocul veacului al XVI-lea; arată eleganța și ingeniozitatea scrierii umanistului, universalitatea concepțiilor, motivând popularizarea cărții intrate decisiv în circuitul istoriografic abia în epoca Luminilor. Contemporanul lui Olahus
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pași spre universalitate, și tot astfel intră în contact cu scrierile cărturarilor contemporani consacrați la acea dată. De aici, șansa apropierii, în faza finală a studiilor colegiale, de reformatorii culturali maghiari: Gyărmătriy - Döbrentei - Kazinczy. Devine protejatul lui Kenderessy Mihăly, om luminat, cu vederi largi, un mecena al cercurilor intelectuale. Acestea sunt de altfel punțile de legătură pe care Körösi Csoma le stabilește între instituțiile continuând să poarte numele principelui Bethlen și celebra universitate a Göttingenului, acolo unde avea să-și desăvârșească
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
populația. În Banat, cartea este achiziționată de pătura cultă, de învățători și preoți, de ofițerii regimentului grăniceresc, de viitorii profesori ai Preparandiei arădene, de cărturarii ce acum intensifică relațiile cu Țările Române; aceeași pătură cultă care avea să-și trimită luminați reprezentanți, scriitori și oameni de idei, la Buda, Viena sau Karlowitz. E o stare de emulație pe care o vom recunoaște urmărind o parte din drumurile străbătute de carte. E drept, mai întâi doar elita se ratașează idealurilor europene, în vreme ce
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
continentului. Cartea este principalul mijlocitor, cel dintâi factor de legătură, așa încât instituțiile menite să răspândească învățătura ei se vor ridica deasupra celorlalte, devenind de avangardă. Ele vor stabili punți peste timp și spații. Nevoia de ordine și eficacitate străbate mințile luminate. Nu întâmplător am vorbit de instituirea criteriilor de selecție. Iată ce aflăm dintr-un document privitor la concursul pentru ocuparea postului de director al școlilor de pe teritoriul Regimentului româno-iliric: Datorințele a schoalnicului acestuia director vor fi Schoalele întru reghimentul român
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
încercat să le cuprindem în această reconstituire sintetică au foarte multe puncte comune: de la structurile sociale în mișcare până la acelea ideatice în plin proces recuperator. Și în Ungaria, elita Secolului Luminilor acordă ajutorul său psihologic recuperării periferice întreprinse de despotismul luminat. La Homona, familia nobilului Csăky Istvăn reușește să înscrie o pagină exemplară în istoria culturii maghiare prin constituirea unei splendide „bibliotheca dominialis”. Soții Csăky, îndrăgostiți de literatura occidentală, achiziționează, încă din perioada studiilor lor vieneze, o sumă considerabilă de volume
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sesizează că în spatele multitudinii de cărți culturale, filosofice, literare, muzicale editate în Occident sau pe teritoriul Transilvaniei se află un complex mecanism interesat în proliferarea unor teze și idei care, la rândul lor, vor pune în mișcare nu doar mințile luminate, ci mentalitatea unor mari colectivități. Cu toată bogăția de date pe care le dă cu sârg din documentele vremii aflate în mari biblioteci și arhive, autorul citat nu are posibilitatea înțelegerii genezei, sensurilor și duratei crizei conștiinței, tocmai pentru că rămâne
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
1981, p. 437. Nicolae Iorga, Études roumaines. Idées et formes littéraires françaises dans le Sud-Est de l’Europe, Paris, 1924, pp. 29-13, 87-100. Ernst Cassirer, La philosophie des Lumières, Fagard Paris, 1970, p. 207. D. Prodan, „Transilvania sub regimul absolutismului luminat”, în Istoria României, vol. III, București, 1964, p. 731, 740. Victor Neumann, „Reflecții proprii și repere apusene în gândirea istorică luministă a centrului și sud-estului european”, în Convergente spirituale, ed. cit., București, 1986, pp. 18-19. Vezi comentariile noastre pe marginea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
conturează mai concret aria interesului său, confirmându-i și posibilitățile expresive. O sensibilitate și o viziune particulare, o deosebită acuitate a percepției relevă poeziile din cartea de debut, Corp transparent (1934), precum și versurile și prozopoemele postume, toate adunate în Vizuina luminată (1971). B. consideră cuvintele realități concrete și invită nu la o lectură, ci la o vizionare din interior a poemelor. Privirea lucidă descompune imaginile lumii; figuri și obiecte, lumini și culori, senzații și stări sunt reordonate liber, după logica visului
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
o apă”. Dar această aspirație este doar efemer împlinită, așa încât cea mai mare suferință este tot criza conștiinței lipsite de repere, bântuită de întrebări, de gânduri și imagini disparate, funcționând în gol, până la pierderea identității, a oricărui sens. În Vizuina luminată (proză publicată postum în volumul din 1971), se revine la relatarea directă, dar pe un ton sensibil schimbat, mai patetic și cu o anume grabă în scriitură. Subintitulată „jurnal de sanatoriu”, narațiunea este o continuare a firului epic din Inimi
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
directă, dar pe un ton sensibil schimbat, mai patetic și cu o anume grabă în scriitură. Subintitulată „jurnal de sanatoriu”, narațiunea este o continuare a firului epic din Inimi..., sub forma rememorării unor evenimente trăite sau visate. Spațiu interior, „vizuina luminată” semnifică ultima realitate a ființei. Aici se produce sinteza dintre real și imaginar. Tensiunile declanșate de incongruențele eu - lume se atenuează, înlocuite fiind cu o stare de halucinație lucidă. Dezlegat de obișnuințe, privitorul are revelația inconsistenței timpului și atotputerniciei morții
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
originală. Întâmplări în irealitatea imediată e o carte mare. OCTAV ȘULUȚIU SCRIERI: Corp transparent, București, 1934; Întâmplări în irealitatea imediată, București, 1936; Inimi cicatrizate, București, 1936; Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate, îngr. și pref. Dinu Pillat, București, 1970; Vizuina luminată, îngr. și introd. Sașa Pană, București, 1971; Inimi cicatrizate. Întâmplări în irealitatea imediată, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1995; Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, îngr. Constantin M. Popa și Nicolae Țone, pref. Radu
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
irealitatea imediată. Inimi cicatrizate, îngr. și pref. Dinu Pillat, București, 1970; Vizuina luminată, îngr. și introd. Sașa Pană, București, 1971; Inimi cicatrizate. Întâmplări în irealitatea imediată, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1995; Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, îngr. Constantin M. Popa și Nicolae Țone, pref. Radu G. Țeposu, București-Craiova, 1999. Repere bibliografice: Sebastian, Jurnal, 250-264; Gh. Nenișor, „Faits de l’irréalité immédiate”, par M.M. Blecher, „L’Indépendance roumaine”, 1936, 18 294; Constantinescu, Scrieri, I
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
1796-1803) și, scurt timp (1803-1804), Facultatea de Filosofie, Litere și Științe, cu o specializare în ingineria civilă și arhitectură, aplicații atestate de planurile făcute unor construcții din Lvov și Iași. Pentru continuarea studiilor, pleacă în 1805 la Viena, capitala despotismului luminat, ocupată atunci de Napoleon. Beneficiază, între 1805 și 1808, de prelegerile de matematică și astronomie ale lui J. T. Burg, dar și de o pregătire polivalentă, în spiritul enciclopedismului vremii, în artă, literatură și limbi străine. Orientarea umanistă îi resuscită
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
se sleiau în gheață, primăvara erau mâlite de viituri. De fiecare dată însă erau din nou puse pe măsele și, în sporul vorbelor cu tâlc, moara uruia iar. Când prăbușiri de trăsnet tunau adânc și fulgerele spintecau cerul cu zarea luminată, porneau ploi ce umflau gârla. Apa firavă creștea prăpăstios, prăvălind creste tulburi și năboind din matcă. De sus se prăbușea potopul. Pe mal arborii erau luați în vârteje. Bulboana îi răsucea, rotindu-i cu rădăcinile către cer. Puhoiul năzuia la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fiului său cel mic. Observase numai că ușa de la intrare era deschisă. În hol, se opri ca să tragă cu urechea. Nu se auzea nimic. Încet, ducând și acum după el trusa medicală, urcă scările. Toate luminile erau aprinse. Sufrageria era luminată ca ziua. Toukhie stătea pe canapea, așteptându-l. Capul Îi căzuse pe spate, parcă de râs, iar rana era atât de căscată, Încât se vedea strălucirea unei secțiuni de trahee. Stepan ședea prăbușit la masa din sufragerie, cu mâna dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
trei scufundări duraseră câtva timp. Apa nu era numai Întunecată; era și caldă. Așadar, când am fost ridicat pentru a treia oară, Într-adevăr renăscusem: ca fântână. Dintre piciorușele mele de heruvim țâșni În aer un fir de lichid cristalin. Luminat cum era de cupola de deasupra, scânteierea sa gălbuie atrase atenția tuturor. Jetul se ridică Într-un arc. Propulsat de o vezică plină, trecu peste marginea cristelniței. Și, Înainte ca nouno al meu să aibă timp să reacționeze, jetul Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
malul oceanului. Sună la ușă. Nu e nimeni acasă. Pentru că-i pare rău de pizza, se așază pe marginea piscinei și Începe s-o mănânce. Filmul era foarte prost relaizat. Când apare, băiatul care are grijă de piscină e slab luminat. Se aude foarte greu ce spune. Dar destul de curând nu mai spune nimic. Annie Începe să-și dea jos hainele. Se așază În genunchi. Îngrijitorul piscinei e dezbrăcat și el, apoi Îi vedeai pe trepte, În piscină, pe trambulină, pompând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]