3,421 matches
-
care fiecare a creat-o ad hoc, pornind de la ideea că trupul trebuie să ne fie liber și mișcările lejere, pentru a putea păși mai lesne pe acest alt tărâm. Ba există chiar o "vocație a jerpelelii" care ne-a mânat pe amândoi în alegerea echipamentului ce pare adecvat pentru isprava noastră. În fiecare dimineață, când ne așezăm la masa de lucru, eu port bermude, un T-shirt negru lălâu și, în picioare, o pereche de pantofi mocasin, însă cu o singură
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care urmează să fii. Revenirea obsesivă în trecut și întîrzierea acolo este un mod de a rămâne în urma ta, de a-ți batjocori ― ar spune Heidegger ― "putința-de-a-fi". În felul acesta însăși moartea poate să devină o iubită: iubita care te mână din spate către ceea ce nu ești încă și pentru care trebuie să te bați ca să fii. Iată cam cum se pot spune lucrurile acestea în limbajul lui Heidegger dintr-una din paginile din Sein u. Zeit pe care le-am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-o și, astfel, "să devină prea vârstnic pentru victoriile sale" (Nietzsche)." 25 septembrie Multă vreme nu am înțeles vorba lui Cioran despre scris, despre scrisul confesional ca terapie. De când scriu aceste pagini ― și de fapt am început să le scriu mânat de nevoia tămăduirii ― simt atât de bine ce a vrut el să spună ("Dacă nu aș fi scris, pesemne că m-aș fi sinucis"). Scriu, tratîndu-mă. Sau: scriind, sânt sub tratament. Când n-ai reușit să-ți pui viața în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din cenzuri repetate și din această sufocare asumată în adâncurile muțeniei a răbufnit într-un scris torențial. Ca și cum cuvintele trebuiau împiedicate să se piardă în aer, urmând, dimpotrivă, ca, înnebunite de propria lor acumulare în matca tăcerii, să poată fi mânate pe trasee discrete către coala de hârtie și să explodeze, eliberator, acolo. Am primit, în două rânduri, scrisori de la el. Rareori am întîlnit o asemenea patimă a scrisului, un asemenea mod de a te lăsa devorat prin cuvânt. Scrisorile, șerpuind
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu un superb jeu de mots: Je vois que c'est le Festival de Cannes! (canne = "baston"; iar festivalul cu pricina e în plină desfășurare). Le povestesc de discuția cu Marie-France, care primise vizita noii traducătoare engleze a lui Ionesco. Mânată de exigențele "corectitudinii politice", doamna Kate Sinclair îi propunea lui Marie-France ca pentru personajul "servanta", la bonne (the Maid) din Lecția să accepte varianta "corectă politic" the woman who does, un soi de "femeia care face treabă". "Aveți soluție, a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
căci spiritul - zice Jean Paul - este raționamentul femeii. Cât despre aceea că Foaia ar fi desfigurat ortografia autorului, se esplică dintr-aceea că Foaia, ca organul și espresiunea unei sisteme limbistice oarecare, trebuia să-și rămână pre cât i da mâna consecință cu principiul ce și-l statuase - și subliniem: pe cîtu-i da mâna, pentru ca suntem siguri că, la pretențiunea expresă a autorului de-a i se respecta ortografia, redacțiunea Foii ar fi ces desigur, dupre cum am văzut d. e. în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vor fi isprăvit trebile și ne vor lăsa pre noi în voia sorții și a neenergiei noastre. Să ne grăbim dar de a ne declara solidari cu națiunile nemulțumite ale Austriei; să pășim la o activitate comună cu ele, căci mâni chiar va fi prea târziu, mâni chiar se vor bucura numai aceia de fructele răsturnărei constituțiunei cari vor fi ajutat a o răsturna, mâni nu va mai vrea nimene să primească mâna de înfrățire a unui popor fără energie, spre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vor lăsa pre noi în voia sorții și a neenergiei noastre. Să ne grăbim dar de a ne declara solidari cu națiunile nemulțumite ale Austriei; să pășim la o activitate comună cu ele, căci mâni chiar va fi prea târziu, mâni chiar se vor bucura numai aceia de fructele răsturnărei constituțiunei cari vor fi ajutat a o răsturna, mâni nu va mai vrea nimene să primească mâna de înfrățire a unui popor fără energie, spre a căpăta în schimb o nouă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cercetarea aspră și pedepsirea răzvrătitorilor. Știrile despre turburări din partea creștinilor Tesaliei și Candiei nu sunt adevărate. Într-un mod mai naiv și mai simplu stilizat nu se poate spune o poveste decât cum o spun turcii din Țarigrad prin telegrame mânate în cîteși patru părțile lumei. Adevărul va fi însă cel împărtășit de Correspondance Orientale sub titlul Turburările în Bulgaria. Acel organ spune: Dacă mișcarea bulgară pare a se fi liniștit, cum pretind unele ziare, sub pretest că noutățile sunt mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mare artist - care nu va rămânea ascuns". Astfel Rosenthal are acum toiagul cu care își poate urma înainte cariera sa artistică. {EminescuOpIX 315} Împlinindu-ne plăcuta datorie de a întemeia cunoștința între publicul iașan și talentatul său oaspe, credem că mâni în ziua concertului salonul d-nei Mavrocordat va încăpea în el un număr însemnat de iubitori de muzică. [19 ianuarie 1877] ["ÎN PRIVINȚA "CRIZEI"... "] În privința "crizei" Românul se esprimă într-un mod tot atât de evaziv și incert ca și în trecut. Pe când domnea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nepomenită, uneltire mișelească, afacere dintre o muiere desfrânată și între pașii din Bizanț, vânzarea Bucovinei va fi o vecinică pată pentru împărăția vecină, deapururea o durere pentru noi. Dar nu vom lăsa să se închidă această rană. Cu a noastre mâni o vom deschide deapururea, cu a noastre mâni vom zugrăvi icoana Moldovei de pe acea vreme și șirurile vechi, câte ne-au rămas, le vom împrospăta în aducere aminte, pentru ca sufletele noastre să nu uite Ierusalimul. Căci acolo e sfânta cetate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
serviciile cu sânge murdar din culorile peisajului PIANISTA (cochetă către compozitor): Dar friptura, Bucata cu variații de friptură Nici măcar jumătate nu spune friptura despre ea Foarfecele friptură mușcă o mână friptură Doar suntem suficient de roșii pentru următorul pas Punem mâna pe toate mâinile ce pot fi apucate Și mâinile apucă ca lumea la loc Toate conceptele trebuie să se prăbușească TREBUIE găurite cu degetul Un nou punct de vedere respiră Imagine solidă Punct solid Cristal de zahăr (îl sărută pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cu realismul dezbaterilor franceze din anii '70 și '80. Poate că astăzi nu ar trebui să mai asistăm nici la propuneri ,,pompieristice" ale clasei politice în căutare de senzații mediatice facile, nici la inițiative politice (mai mult sau mai puțin mânate de un neonaționalism) fără lansarea unor dezbateri publice și negocierea unor alianțe politice strategice. Ca și în cazul celorlalte autorități locale, noile regiuni vor fi guvernate în Franța de consilii alese în mod direct, câștigându-și astfel legitimitatea politică, până
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
această categorie și, prin urmare, interesele lor nu sunt reprezentate. Problemele grupurilor sociale ale femeilor sunt analizate și rezolvate de către bărbați. Capacitatea de realizare a acțiunii colective Teoria olsoniană a acțiunii colective 1 pornește de la ideea conform căreia „indivizii raționali mânați de interese personale nu vor acționa voluntar în așa fel încât să slujească interesele lor comune, de grup” (Olson, 1965, p. 2). Acțiunea colectivă în vederea atingerii interesului general, a apariției unor rezultate de care pot beneficia toți membrii unui grup
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură în țară să domnească.”1015 Femeia rea devine supusă și unealtă a spiritelor rele: „Oh, Belzebute, duhule pizmaș,/ De când pierduși cereasca moștenire,/ știi spre femeie vechiul tău făgaș!/ Tu ne-ai mânat prin Eva la robire!.../ și-această creștinească însoțire/ Voind s-o spulberi, sculă să-ți slujească/ Făcut-ai tot din parte femeiască.”1016 Aceeași situație o întâlnim și în descrierea Donegildei, mama lui Alla, tot o femeie malefică: „nu știu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de altă parte, când este vorba de dificultăți de ordin intelectual, tocmai Zeul este acela care le provoacă și ni le propune sprerezolvare, mai cu seamă celor din fire Înclinați spre filosofie. Lor le inspiră o dispoziție aparte care Îi mână să caute adevărul, așa cum (385) o vădesc nenumărate exemple și mai cu seamă ofranda șanathemaț lui E. Căci fără Îndoială nu Întâmplător sau prin simpla tragere la sorți Între litere acest E ocupă un loc de cinste În preajma Zeului și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Afirma că, atât aici, cât și În cazul lui Python nu-i vorba dealtceva decât de suferințele șpatheț prin care au trecut daimonii. După părerea lui, exilul ucigașului lui Python 2 nu a durat nouă ani și nu l-a mânat tocmai În valea Tempe; o dată alungat, a ajuns În altă lume. Aici a petrecut un răstimp de nouă ani mari șeniautoi megaloiț 3 la sfârșitul cărora Phoibos 4, o dată purificat și strălucitor, s-a Întors pentru a prelua În stăpânire
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
menit să zdrobească spicele. Cu o seară înainte, după ce se stropea și se mătura bine, se încărca aria cu grâu, ovăz sau mazăre. A doua zi, după ce soarele usca încărcătura ariei, începea treieratul. Cât era ziua de mare, copiii mânau animalele în jurul steajărului (parul central), frânghia răsucindu-se și desfăcându-se de sute și sute de ori, până când spicele se scuturau bine. Din când în când, se întorceau spicele pentru a asigura o scuturare uniformă. Fig. 2 Treieratul prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură în țară să domnească.”1015 Femeia rea devine supusă și unealtă a spiritelor rele: „Oh, Belzebute, duhule pizmaș,/ De când pierduși cereasca moștenire,/ știi spre femeie vechiul tău făgaș!/ Tu ne-ai mânat prin Eva la robire!.../ și-această creștinească însoțire/ Voind s-o spulberi, sculă să-ți slujească/ Făcut-ai tot din parte femeiască.”1016 Aceeași situație o întâlnim și în descrierea Donegildei, mama lui Alla, tot o femeie malefică: „nu știu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
erotic e Danton, în varianta Camil Petrescu. Într-un final de act el smulge rochia unei prostituate și o privește goală. Montările puține ale vastei drame ne-au privat deocamdată de această scenă inedită în teatrul românesc. Gelu Ruscanu e mânat probabil de Jocul ielelor să facă amor cu o actriță care a provocat sinuciderea tatălui său. Ca să vadă „ce au găsit” bărbații între șoldurile ei. Cum de la episodul nefericit al morții tatălui au trecut peste 20 de ani, ce relevanță
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
trei și își vinde darul proprietarului inițial. În orașe, în secolul XIX, sania cu cai și trăsura devin mijloace de transport public, dar nu și comun. Roțile încep să aibă cauciuc. Vizitiul e de regulă muscal. O doamnă din Caragiale mână muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitii nu sunt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale, au de regulă trăsură proprie
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
scurt. Compune el însuși marșuri și respinge ideea unui recrut că adunarea ar fi și o operație matematică: „Adunarea se cântă, boule!” Sergenții și locotenenții lui Bacalbașa fredonează marșuri care glorifică frumusețea vieții ostășești. Locotenenet de rezervă, învățătorul Toderici își mână trupa de „premilitari” la instrucție pe un marș cu versuri optimiste în metru popular: Vesel timpul primăverii/ vesel sunt și eu. Uneori însă, chiar militarii, care cunosc în materie de muzică, precum Moș Teacă, aproape doar semnalele codificate ale gorniștilor
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și pentru tovarășul ce sfredelește pământul în dogoarea soarelui din zori până-n seară am scos acest ziar." De altfel, în articolul „De vorbă cu cititorii", din primul număr, redacția zice: „Nu urmărim scopuri personale, nu urmărim pricopsirea noastră, nu suntem mânați nici de ambițiunea de a ne vedea numele scris la tipar, ci pur și simplu, ne punem în slujba poporului, contribuind, bineînțeles, după puterile noastre, la alungarea întunericului ce predomină satele noastre, totodată luptând pentru apărarea cauzei învațătorești. Nu suntem
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trecut prin această Ioan Baban adevărată înstituție a presei locale. (Meridianul, VIII, nr. 48 (674), 30.11.2006) 118 " TVV - 15 în explozia cultural - informaț ională" din județul Vaslui CARTEA - O PERMANENȚ| Scrisă direct, parcă dintr-un fotoliu de reporter mânat de gândul să nu uite nimic din evenimentele trăite, multe emoționante, cu bucurii și amărăciuni, autorul, deși profesor de limbă și literatură română, ba și doctor în specialitate, detaliază grăbit dar sfătos, despre fapte și oameni, ținându-ne mereu ancorați
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
bune sau poziție socială din ce în ce mai vizibilă. Averea (chiar mai mică), salriul (potrivițel), slujba (cât mai spre vârful sistemului) îl fac pe individ: necesar, respectat, temut sau... un oarecare. Prin urmare tot ce mișcă (uman) trebuie să se zbată pentru ceva mânat de "al lumiintregul sâmbur: dorința și mărirea", adică dragostea (sexul) și poziț ia socială (mărirea). Chiar și încercările de a atrage atenția (coafură, picioare, gesturi aiuristice) fac parte din mărirea de care are fiecare nevoie, chiar cu nesăbuințe. în orice
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]