4,285 matches
-
atâtea cărări. Îl simțea pe Zet de departe și simțea zăpada, în cer, cu trei-patru ore înainte să ningă. Recunoștea vântul și izul de ploaie și motoarele, după mers. Regăsise viață în muțenii crispate și în frica ce altădată îl măcinase. Și mai câștigase ceva: erau amintiri care îi înviaseră și pe care le revizita, ca pe niște camere redecorate, dintr-un cartier încă nelocuit. Orbirea lui era o îmblânzire a ceea ce fusese grăbit și o evadare din bătrânețe. Devenise un
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
îi coboare în minte alesul cu care se măritase, Omar, se făcuse ziuă. — Hai, că te ducem în Lavasan, târfă! îi strigaseră gardienii, iar ei îi sunase ca o nădejde. „Fă-mă, Doamne, puternică, orice ar fi!“, se ruga neîncetat, măcinând din măsele, dar, când o coborâră din dubă, văzu lume adunată și groapa. Se gândise la bici și la glonț, și aproape că auzise urletele mulțimii, însă ocolise în cap că o să fie ucisă sub o ploaie de pietre. „Doamne
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nu a lucrat bine C-un pruncaș strein ca mine! 273 Du-mă, Doamne, de aicea Cu cară, cu cocia, Măcar de-a fi țigănească Numai cât să zuruiască; Du-mă, Doamne, la Abrud Unde îmblă moara-n vânt, Unde macină argint Și fetele gura-și vând, Nevestele nu-și dau rând. 274 Mândrele m-or cumpătat De mi-s negru și uscat, Mândrele m-or cumpenit De mi-s negru și pălit; Dar și eu le-oi cumpăta Toată noapte
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
aproape toată ziua, iar seara ieșea cu nevastă-sa, amândoi ciudat de eleganți față de existența precară pe care o duceau acasă. Mâncau pe apucate, prin expresuri sau din pachețele mici de băcănie. Plângea de frică, din cauza emoțiilor și a nervilor măcinați în insomnii ucigătoare, doborâtă de tensiunea ultimelor evenimente. Sculptorul se așeză călare pe un scaun. Aruncă spre ceilalți o privire înveninată: ― Care din voi e șmecherul? În ochi i se aprinse un licăr sarcastic. Se adresă lui Popa: Cred că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Te asigur! ― Luați loc, domnule Matei, șopti bătrâna. Situația s-a agravat. Trebuie să discutăm... ― N-am nimic de discutat! Eu unul m-am săturat până în gît! își reteză grumazul cu degetul: Sânt obosit, vreau să dorm! Grigore Popa își măcina neputincios mânia, fălcile îi tremurau, abia reuși să articuleze. ― Ce porcărie! Nici cel mai josnic calomniator n-ar fi insinuat... ― Vreau să dorm! urlă pe neașteptate Matei. Gata! Recreație!! ― Nu! Ai să mă asculți, băiete! Bătrânul își plimbă privirea de la
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
discipoli. Personal, l-am cunoscut în perioada când eram șef alș serviciilor judiciare și apoi loc iitor al șșefului Regionalei Galaț a M.I, o unitate a cărei competen ă teritorială începea de laț Sulina, includea toată zona Mun ilor Macin, o parte din Câmpia Bărăganului, Brăila, cu imprejurimile ei, Ticuci-ul și mare parteș din județ ul Vrancea de azi. Din confeșiunile sale am aflat că își începuse activitatea la compartimentul „furturi” din cadrul miliției Capitalei, perioadă în care a și trecut
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
cel care ar fi dorit să fie un erou al familiei și patriei sale și lagună se naște o stranie relație, în care moartea apropiată este drapată în faldurile mătăsoase ale imaginației sale eliberate. Rând pe rând, trupul descărnat și măcinat de boală este vizitat de spectrele vieții sale trecute. Aristocrate sau camarazi, toți sunt alături de ofițerul care refuză salvarea și medicamentele oferite de Corto, ca o formă deliberată de suicid hipnotic. Visele din lagună se nasc și mor sub semnul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
răzbunării familiei masacrate de indieni. Există, la Lew Wetzel, o urmă de trufie și cruzime byroniană. Solitar, însoțit de arma sa care nu greșește niciodată, cu chipul desfigurat de variolă, urmărind pe indieni cu tenacitatea unui ogar, omul frontierei este măcinat de durerea pe care victimele sacrificate nu i-o pot alunga. Damnat asemenea olandezului zburător, Lew Wetzel cutreieră oceanul de pământ al Americii fără speranța mântuirii. Dragostea lui Kenton este, la rândul ei, murdărită și strivită de istoria complicată a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Fanfulla din Lodi, personajul care dă numele prozei grafice a lui Hugo Pratt, este strămoșul cel mai îndepărtat și baroc din care descinde întreaga stirpe de aventurieri paradoxali ce populează ficțiunile sale. Între mercenarul de secol XVI, ce cutreieră Italia măcinată de războaie și de invazii, pe de o parte, și luptătorii de pe întinsuri de oceane și de uscat ai veacului XX, Corto ori Koinski, pe de altă parte, legătura este dată de respingerea moralei mediocrității, în numele loialității față de un cod
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care, îmbrăcat cu puloverul peste pijama și cu două pături deasupra, nu izbuteam să mă încălzesc; contactul cu marea avea să mă spele, în sfârșit, de el. Am pornit, deci, pe cărarea care făcea un mic ocol până la niște trepte măcinate de timp și după ce am străbătut o mică râpă salbăticită și o văioagă presărată de cioturi negre, ca de oase carbonizate în lumină, m-am pomenit pe o mică plajă, mușcată de valuri și plină de pietre, situată chiar în dreptul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
izbea în aerul Bătrânului făcîndu-mă să-l bănuiesc nefericit. N-aș putea preciza ce anume, poate ochii, înghețați, fixați ca două bucăți de gheață albăstrie în pleoapele fără gene, sau poate petele suspecte din obraz îmi dădeau impresia că era măcinat de o nefericire fără leac, ca de o boală. Din când în când își mângâia bărbia cu degetele groase, noduroase. ― Nu vă deranjez? am izbutit în cele din urmă să îngaim. ― Eu dorm ziua, domnule sculptor. Doar seara revin la
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
temuseră atâta vreme, se căsca un gol, un abis în care riscau să se prăbușească; rămași fără reținerile de care și râseseră uneori, dar care erau totuși o certitudine!, nu mai știau ce suport să dea atâtor neputințe care îi măcinau. Se simțeau în pericol. Până atunci, umbra neîndurătoare și magică a Bătrânului veghease asupra existenței lor mizerabile, silind-o să rămână în matcă. Acum erau liberi, dar ce puteau face cu libertatea lor? Ea îi speria, lăsîndu-i la cheremul întîmplării
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
talpă masa elastică a unui cadavru încă proaspăt. Ai fi zis că însuși pământul, în care erau înfipte casele noastre, se curăță de încărcătura sa de secreții, că lasă să urce la suprafață buboaiele și coptura care, până atunci, îl măcinau pe dinăuntru. Gândiți-vă numai la uluirea micului nostru oraș, atât de liniștit înainte, răvășit în doar câteva zile, asemenea unui om sănătos al cărui sânge gros ar începe deodată să se răzvrătească! Lucrurile au ajuns atât de departe încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
față. Pornind de la titlu și de la coperta ilustrată, oricine s-ar gândi la o moară obișnuită, pe malul unei ape curgătoare... Trecând la conținut vedem cu totul altceva... Autorul se prezintă ca un iscusit meșter morar, în moara căruia se macină cu totul altă făină... În locul boabelor de grâu sunt cuvintele pe care le supune actului creator pentru a cizela și mai măiestrit valențele cuvintelor care înnobilează limba română literară. La pag. 61, în poemul „în moara mea” care dă și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cuvintele pe care le supune actului creator pentru a cizela și mai măiestrit valențele cuvintelor care înnobilează limba română literară. La pag. 61, în poemul „în moara mea” care dă și titlul volumului, autorul spune răspicat: „în moara mea se macină timpul secundă cu secundă iar eu sunt morarul cel neadormit. Torn în coș cuvinte și cuvinte și aștept cu răbdare să curgă făina cea caldă... Sunt măcinător de cuvinte și din pulberea lor zidesc cetate de apărare limbii și neamului
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
morarul cel neadormit. Torn în coș cuvinte și cuvinte și aștept cu răbdare să curgă făina cea caldă... Sunt măcinător de cuvinte și din pulberea lor zidesc cetate de apărare limbii și neamului meu drept măritor. în moara mea se macină dureri și nădejdi”. Care sunt durerile și nădejdile autorului? Vom vedea urmărind doar o parte din cele 78 de titluri pe care le conține volumul. În „Nemuritori” afirmă clar că zeii lumii s-au născut și au murit, dar „noi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
doar câteva, urmând ca restul să fie apreciat de cititorii volumului respectiv. La primirea volumului am mulțumit telefonic și l-am rugat pe Maestrul Morar să mă primească drept calfă de morar, pentru ca și eu, sub îndrumarea atentă, să pot măcina acea făină caldă, ce ar rezulta din măcinatul cuvintelor pe care le întrebuințez în vorbire și scris. Am mulțumit stăruitor că m-a admis la această nobilă calificare și sper ca în viitor să mă apropii cât mai mult de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pe care am cunoscut-o cu mulți ani în urmă, i-am cunoscut soțul, coleg de breaslă cu mine, că ne-am prețuit și vizitat în anumite ocazii oferite de viața reală și astfel am aflat că o mare neîmplinire măcina această familie: Nu aveau copii și nici nu puteau spera în vreo minune, ca în basmele cu împărați, Feți-Frumoși și IleneCosânzene. Trăiau drama dispariției fără urmaș direct, sentiment pe care l-am trăit și eu din plin, în război, până când
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de trupă”, el care cunoștea și aprecia și cu sufletul nevoile subalternilor săi, el care se simțea militar cu vocație, tocmai el să sufere un asemenea afront, o asemenea nedreptate prin pensionarea anticipată? Acest fapt l-a doborât, l-a măcinat, obligându-l să se retragă la Valea Teancului-Buzău, unde înjghebase o gospodărie cu câteva hectare de teren, după o viață închinată crezului militar. Declarația mea nu a fost în măsură să-l disculpe și a ispășit o vină de care
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
P.C., cu voința expresă de a suspenda președintele și a căderii guvernului Boc, fără să fie o platformă, fără un program anume; numai vorbe goale, fără acoperire faptică. E o opoziție de dragul de a fi opoziție. Marii moguli ai presei macină la moara lor doar vorbe, cu scop vădit de manipulare a maselor. Se afirmă că cele mai fericite țări ar fi Norvegia, Finlanda și Danemarca. La Moscova se semnalează un grav atentat pe unul din marile aeroporturi soldat cu 35
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
bătrâni bolnavi (pag. 137). Doar pentru a fi exterminați au fost ridicați din tihna căminelor lor, în care prin muncă și-au făurit bunăstarea. Oamenii erau exploatați ca niște robi, silindu-i să muncească până la epuizare, flămânzi, înghețați, sumar îmbrăcați, măcinați de boli, fără nici cel mai elementar tratament medical chiar și pentru cei care lucrau în mediu toxic, și conchide autoarea: „Ieftină era viața deportaților în surghiun”. Unii recurgeau la sinucidere, pentru a pune capăt chinurilor insuportabile, dar nimic nu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ale lui Boss Tweed, separate între ele de alei atât de înguste încât un băț de un metru putea aproape să le unească și înconjurate cu garduri din țăruși de fier sau ziduri joase din cărămidă ce începuseră să se macine. Casele cele mai mari fuseseră împărțite în apartamente improvizate, cu verandele transformate în camere adiționale. Unele aveau în curtea din față garaje metalice și una sau două dintre ele aveau instalate marchize strălucitoare din aluminiu. Era un cartier ce degenerase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Oamenii aceștia au fost lipsiți de o figură reprezentativă mult prea mult timp. Situația lor este o rușine națională, mondială.) Acești degenerați în loc să dea semnalul prăbușirii unei societăți, cum s-a întâmplat cândva, vor da semnalul păcii pentru o lume măcinată de necazuri. Trebuie să avem soluții noi pentru probleme noi. Eu voi acționa ca un fel de mentor și călăuză a mișcării, iar cunoștințele mele considerabile despre istoria universală, economie, religie și strategie politică vor fi sursa, ca să zicem așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ocupăm noi de el, spuse Frieda. — Foarte bine, spuse de sus Ignatius, în timp ce fetele îl apucaseră de halat cu mâinile lor butucănoase și îl împingeau spre ușă. Ți-ai ales singur destinul. N-ai decât să trăiești într-o lume măcinată de războaie și vărsări de sânge. Când va cădea bomba, să nu mă cauți. Voi fi la mine în adăpost. — Mai ține-ți gura! spuse Betty. Cele trei fete îi făcură vânt spre ușă. — Mulțumescu-ți ție, Fortuna, că m-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de către soare, precum și datorită rotației pământului și a suprafeței inegale a planetei. Timp de mii de ani, omenirea a prețuit puterea vântului și a exploatat-o pentru a asigura înaintarea vaselor pe mare și a asigura puterea mecanică pentru a măcina cerealele, pompa apa și realiza alte sarcini. Cu toate acestea, viitorul energiei eoliene constă în producția la scară mare a electricității prin turbinele de vânt. Forța vântului suflă în lamele turbinei, care sunt conectate la un ax care se rotește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]