2,168 matches
-
cei În slujba proprietarului, care erau mai Înstăriți. Obișnuită era masa joasă, cu scaunele sprijinite pe trei sau patru picioare, ce nu lipseau din nici o casă. MÎncarea era constituită de multe ori dintr- un singur fel, la care nu lipsea mămăliga. Zahăr, dulcețuri, erau ca și inexistente, fiind procurate cu greutate În cazuri de boală În familie. Nu mai vorbim de pîine care se făcea numai la zile mari sau la diferite prăznuiri legate de ceremonii religioase ca: hramul bisericii, nunți
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sintactică-tip de predicat verbal, fie funcția de marcă de tip categorial. Verbele din limba română se diferențiază 108 în funcție de: * formă/ structură: verbe sintetice (a împlini, a vrea, a iubi etc.) vs. verbe perifrastice/ locuțiuni verbale (a o pune de mămăligă, a face pe niznaiul, a-și lua picioarele la spinare etc.); în cadrul clasei verbelor sintetice, se diferențiază verbe de conjugarea I (terminate în -a: a spera, a comunica etc.) vs. verbe de conjugarea a II-a (terminate în -ea: a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
viteză amețitoare: " - Hei, hei! dragul tatei, cu vorba aceasta mi-ai adus aminte de cântecul cela: Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum..." * "- Ei apoi, zi că nu-i lumea de-apoi. Să te ferească Dumnezeu, când prinde mămăliga coajă. Vorba ceea: Dă-mi, Doamne, ce n-am avut, Să mă mir ce m-a găsit." O dată priceput mecanismul povestitorului, suntem luați de veselia lui și enunțarea goalei formule: vorba ceea trezește râsul. Mai este și o erudiție strict
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-i asta, Ioane? - întreabă femeia lui. - Dă, nevastă, vezi și tu ce-i... socoteala boierului, nu l-ar mai răbda Cel-de-sus!" În altă parte vedem grozavele condiții sanitare în care moare țăranul, după ce am aflat și felul lui de hrană (mămăligă rece și mojdei). Țăranul e urmărit apoi la oraș, ca recrut, în puterea sergentului de la cazarmă. Prin asta Vlahuță atingea punctul cel mai scump socialiștilor, chestiunea bătăii în armată, pe care unii voiau s-o dezvolte, nu din umanitarism, ci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
râmătorii. Mijlocul de a dezlega limba iscoadelor este vinul roș fiert într-o oală nouă, "adaos cu miere, cu scorțișoară și cuișoare". Un cerșetor povestește că i s-au dat de către cazaci să mănânce "pană de somn cu usturoi și mămăligă de hrișcă îngrășată cu unt", "căprioară friptă" scăldată în "zama fripturii îmbunătățită cu piper", "clătite cu smântână îndulcită", însă, spre canonire, fără vin, ceea ce i s-a părut cerșetorului o tragedie grozavă acoperind toate evenimentele politice. Frații Jderi și Izvorul-Alb
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cutie de sardele alterate, o piesă arheologică, purtând "toate semnele caracteristice și distinctive ale unei adânci antichități". Jegul ciobanilor ia proporții mitice. Un băietan de crâșmă e vârât "în niște ciobote unse cu dohot și croite dintr-o vacă întreagă", mămăliga e mestecată cu piciorul unui scăuieș, într-o odaie e atâta goliciune că "ai fi putut prea bine învîrti o mâță de coadă și n-ar fi avut de ce se prinde". Ochiul scriitorului mărește și diformează în sensul enormului și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Toate simțurile dealtfel sunt iritate. Pantagruelismul lui Hogaș e înrudit cu flămînzeala lui Creangă și cu gastronomia primitivă a lui Sadoveanu. Foamea e sălbatecă, cinele sunt uriașe. Scrobul e făcut dintr-un număr infinit de ouă, borșul e un ocean, mămăliga apare ca mâncarea sacră, care neînghițită la vreme pricinuiește căderea individului în lumea umbrelor. D. D. PĂTRĂȘCANU Comicul lui D. D. Pătrășcanu (1872-1937) e mai mult de ordinul bufoneriei, trăind din situații caricate și din mecanizări. Un inspector vizitează o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
modul de viață ce nu mai era caracterizat atât de mult prin sărăcie. În cronicile lui Giordano și Toma sunt prezentate începuturile eroice, pe vremea când frații provinciei engleze beau o bere ce avea gust și aspect oribil, mâncau uneori mămăligă de orz din lipsă de pâine, nu aveau adăposturi și erau găzduiți de frații predicatori; parcurgeau mulți kilometri desculți pentru a participa la lecții (prin urmare, studiul nu reprezenta o problemă pentru primii frați englezi, deși erau foarte săraci). Iar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
țărănesc: femeia să fie vrednică și sănătoasă: „Că ei țăranii, n.n. nu caut avere, Ci nevastă cu putere, Ceva de ani măricică, Ca pe „nu poci” să nu-l zică, Să fie coaptă la oase Și cu brațe sănătoase, Ca mămăliga cea mare S-o poată-nvîrti-n căldare, Să poată ridica sapa Și vadra În cap cu apa, Cum ș-n mîini orce apucă Să fie-n stare să-l ducă.” Nu este un dispreț În acest portret, ci o mentalitate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
floarea-soarelui sunt cea mai buna hrană pentru pițigoi și celelalte păsări insectivore, uleiul din semințe fiind foarte hrănitor. Păsările mai pot fi hrănite si cu pâine mărunțită (sau înmuiată in apă, dacă nu e ger), faină de porumb măcinată mare, mămăliga, orez si ovăz (de preferință fierte), cartofi, morcovi fierți, alte zarzavaturi fierte, bucăți de măr, chiar parțial stricate, pufuleți, floricele de porumb. Unele produse de origine animală sunt foarte hrănitoare si apreciate de păsări: slănină (cât mai puțin sărată și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
persoana lui V. Mancaș, a cărui proprietate se afla în imediata apropiere a depozitului de la care s-a declanșat catastrofa. După declarațiile mai multor locuitori, în ziua de 16 mai servitoarea acestuia ar fi lăsat nesupravegheat focul „de la ceaunul pentru mămăligă”, aprins în curtea casei. La auzul acestor depoziții, mai mulți proprietari au pornit în căutarea lui Mancaș. Nici nu mai conta dacă declarațiile erau adevărate sau nu. De frica vecinilor, Mancaș a cerut singur să fie arestat. Totuși, autorul moral
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
loc, (...) nici măcar în restaurantul gării”. La scurt timp, pentru susținerea efortului de război, a fost „sacrificat” și debitul de pâine. Astfel, prin ordonanța din 21 decembrie 1916, locuitorii Bacăului au primit următorul anunț: „(...) pentru a echilibra consumul de pâine și mămăligă, toată populația civilă, părțile sedentare ale armatei, restaurantele și birturile să consume obligatoriu, în zilele de Marți și Joi, mămăligă”. Orice încălcare a prevederilor ordonanței - ce se aplica inclusiv pentru bolnavii internați în spital - aducea pe contravenient în fața judecății Consiliului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Astfel, prin ordonanța din 21 decembrie 1916, locuitorii Bacăului au primit următorul anunț: „(...) pentru a echilibra consumul de pâine și mămăligă, toată populația civilă, părțile sedentare ale armatei, restaurantele și birturile să consume obligatoriu, în zilele de Marți și Joi, mămăligă”. Orice încălcare a prevederilor ordonanței - ce se aplica inclusiv pentru bolnavii internați în spital - aducea pe contravenient în fața judecății Consiliului de Război al Armatei. Decizia a fost menținută până pe data de 24 ianuarie 1919, când, printr-o altă ordonanță a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de carne și un fel de bucate de carne, cu excepția zilelor de post". Exista chiar sistemul unei alimentații după preferințele bolnavilor: "parte din bolnavi, Miercurea și Vinerea, în număr aproape 20, preferă a mânca de post, parte din bolnavi primesc mămăligă (la cerere)". Era foarte curată și spălătoria, "precum și întregul edeficiu unde se află bucătăria, spălătoria și Feredeul", dar lăsa de dorit inventarul "de garderobă" (inventar moale) pentru care, spun inspectorii, "suntem de avis ca: Onorabila Epitropie Generală să trimită de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
exprimau bucuria de nedescris. În zilele ce-au urmat - 29, 30.6 și 1, 2.7 - trupele frontului au ieșit consecutiv : spre sfârșitul zilei de 29.6 primul eșalon a ajuns la r. PRUT și a ocupat - Br. 5 tancuri MĂMĂLIGA, LIPCANI ; Br. 23 tancuri - CAMENCA ; C 4 cav. - D 34 cav. - STOROJINEȚ ; D 16 cav. - CUCIURUL MARE, având un detașament înaintat pe aliniamentul CRASNA-ILSCHI, TIRABLEȘTI. C 2 cav. - D 5 cav. - HOTIN ; D 3 cav. - NOUA SULIȚĂ. Un batalion de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
începere de la sfârșitul zilei de 1.7 unitățile se mențin ferm pe frontieră. Armata 12-D 192 inf., înaintând pichete la SELETIN, STREZA, aveau forțele principale la USPERICHI ; D 58 inf. - R 170 inf. - NOUA SULIȚĂ, COSTICENI, COTEALA ; R 279 inf. - MĂMĂLIGA, LIPCANI, STĂNILEȘTI ; R 335 inf. cu R 258 artilerie obuziere - DINĂUȚI, BERESTIE ; Br. 23 tancuri - CERNĂUȚI ; Br. 5 tancuri - în raionul STĂUCENI ; batalionul de tancuri din Br. 24 tancuri a revenit în raionul brigăzii proprii ; C 4 cav. și C
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
R.S.S. Ucrainene și a Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Moldovenești privind stabilirea graniței între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (în direcția de la est spre vest): de la râul Prut granița trece pe teritoriul județului Hotin între localitățile Mămăliga și Criva, lăsând localitatea Mămăliga în componența R.S.S. Ucrainene, iar localitatea Criva în componența R.S.S. Moldovenești; în continuare granița înaintează pe direcția spre localitatea Lipcani și Chișla Zamjieva, lăsând localitatea Lipcani în componența R.S.S. Moldovenești, iar Chișla Zamjieva în componența
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Sovietului Suprem al R.S.S. Moldovenești privind stabilirea graniței între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (în direcția de la est spre vest): de la râul Prut granița trece pe teritoriul județului Hotin între localitățile Mămăliga și Criva, lăsând localitatea Mămăliga în componența R.S.S. Ucrainene, iar localitatea Criva în componența R.S.S. Moldovenești; în continuare granița înaintează pe direcția spre localitatea Lipcani și Chișla Zamjieva, lăsând localitatea Lipcani în componența R.S.S. Moldovenești, iar Chișla Zamjieva în componența R.S.S. Ucrainene; în continuare, ocolind
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
În cosițe. Ele se Îngrijeau de casă: torceau, țeseau, creșteau copiii. Barbații, când nu erau În război, duceau la pășune hergheliile de cai, cirezile de vite și turmele de oi, semănau grâu pentru negoț și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă. În poienile pădurii creșteau albinele pentru miere, iar cei din munți scoteau aur. Toamna plecau În cărăușie: scoborau la Mare belșugul holdelor, aurul munților, cai, lână, miere, ceară și aduceau de la negustorii greci: arme, stofe alese, vase de bronz, scule
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Academiei Române în anul 1916, după mai bine de două decenii de cercetare pe teren), iar această imagine contrastează puternic, din nefericire, cu tonul idilic al lui Radu Anton Roman. „Bucătăria“ țărănească era caracterizată, în primul rând, prin extrema sa sărăcie. Mămăliga, afirmă Mihai Lupescu, „e temelia hranei țărănești [...]. Mâncarea țăranului se alcătuiește din mămăligă ori pâne, malai și din udătură, care cuprinde toate felurile de mâncări, și sorbitura, sorghitură, care cuprinde toate borșurile, ciorbele ș.a. La plăcinte, învârtite, alivenci ș.a. li
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
teren), iar această imagine contrastează puternic, din nefericire, cu tonul idilic al lui Radu Anton Roman. „Bucătăria“ țărănească era caracterizată, în primul rând, prin extrema sa sărăcie. Mămăliga, afirmă Mihai Lupescu, „e temelia hranei țărănești [...]. Mâncarea țăranului se alcătuiește din mămăligă ori pâne, malai și din udătură, care cuprinde toate felurile de mâncări, și sorbitura, sorghitură, care cuprinde toate borșurile, ciorbele ș.a. La plăcinte, învârtite, alivenci ș.a. li se mai zice și «cocături».“ Preeminența mămăligii este indiscutabilă; o afirmă și Elena
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
țărănești [...]. Mâncarea țăranului se alcătuiește din mămăligă ori pâne, malai și din udătură, care cuprinde toate felurile de mâncări, și sorbitura, sorghitură, care cuprinde toate borșurile, ciorbele ș.a. La plăcinte, învârtite, alivenci ș.a. li se mai zice și «cocături».“ Preeminența mămăligii este indiscutabilă; o afirmă și Elena Niculiță-Voronca, în Datinele și credințele poporului român (1903): „La țăran, hrana cea mai de căpitenie e păpușoiul, din acesta face malaiul sau pânea de păpușoi coaptă în cuptor și mămăliga pe care o fierbe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
zice și «cocături».“ Preeminența mămăligii este indiscutabilă; o afirmă și Elena Niculiță-Voronca, în Datinele și credințele poporului român (1903): „La țăran, hrana cea mai de căpitenie e păpușoiul, din acesta face malaiul sau pânea de păpușoi coaptă în cuptor și mămăliga pe care o fierbe în toate zilele ...“ În popor, grâul era numit „cinstea mesei“, în timp ce porumbului i se zicea „hrana casei“. Primul era mult mai rar folosit de către țărani: „... târgovățul mănâncă pâne de grâu. Doară când nu erau păpușoi pe la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tristă, bolnăvicioasă.“ Revenind la mâncărurile țărănești pomenite de Mihai Lupescu, straniu pentru urechile noastre moderne este cuvântul „udătură“; cu sens dispărut astăzi, el este însă definit de Lazăr Șăineanu, în Dicționarul universal al limbii române, ca element auxiliar al aceleiași mămăligi: „Tot ce servea țăranului spre a face mămăliga să lunece pe gât (ceapă, borș, varză, castraveți, cartofi, terciu)“. Un cuvânt cu exact același sens era folosit în franceza medievală: le companage, adică toate alimentele care însoțeau pâinea țăranului francez (grecii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Mihai Lupescu, straniu pentru urechile noastre moderne este cuvântul „udătură“; cu sens dispărut astăzi, el este însă definit de Lazăr Șăineanu, în Dicționarul universal al limbii române, ca element auxiliar al aceleiași mămăligi: „Tot ce servea țăranului spre a face mămăliga să lunece pe gât (ceapă, borș, varză, castraveți, cartofi, terciu)“. Un cuvânt cu exact același sens era folosit în franceza medievală: le companage, adică toate alimentele care însoțeau pâinea țăranului francez (grecii Antichității aveau și ei un cuvânt cu acest
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]