2,156 matches
-
fost de asemenea vicepreședintele Asociației Scriitorilor din România între 1974 și 1982. În anii 1950 proza și dramaturgia lui Sütő respectă obedient canoanele ideologiei proletcultiste tipice epocii care sunt reflectate în titlurile fățiș populiste ale volumelor sale, cum ar fi: „Mămăligă cu brânză" (publicat în 1954, în colecția „Ogoare noi"), „Soldatul necunoscut" (publicat tot în 1954, în aceeași colecție). Aceste scrieri, care au ca personaje țărani ardeleni de etnie maghiară, nu arareori având impulsuri piromanice și posedați de „ura de clasă
András Sütő () [Corola-website/Science/302089_a_303418]
-
orchestrei, sorbindu-i cântările. Asculta cu atenție, urmărea mișcările dirijorului și se minuna cum treceau melodiile pe la diferite instrumente. Acasă punea pe o măsuță din curte o măturică, pe care Virginia o folosea la periatul covoarelor și, alături, făcălețul de mămăligă, apoi se așeza pe scăunelul lui și începea concertul. Era un fel de om-orchestră." Cei care îl vedeau se minunau de talentul copilului și-i spuneau mamei sale că micuțul va ajunge probabil dirijor, bun instrumentist sau un mare cântăreț
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
cerealele (mei, grâu, orz și mai târziu porumb), legumele și verdețurile (fasole, mazăre, varză, castraveți, ștevie, pătrunjel, ceapă, usturoi), carne și slănină de porc și pește, ouă și carne de oaie sau de vită.Produsele lactate, terciul de mei și mămăliga au fost hrana de bază a păstorilor. Odată cu schimbarea condițiilor economice s-a diversificat și alimentația, iar în prezent consumul de pâine, ouă, zahar, lactate și fructe nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific național sunt renumite sarmalele
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
consumul de pâine, ouă, zahar, lactate și fructe nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific național sunt renumite sarmalele în foi de viță sau de varză, ciorba de pește, fasole bătută, ardei umpluți cu carne și orez, perișoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borș moldovenesc, piftiile de porc, mititeii și ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, plăcinta dar și prăjiturile "ardelenești". Bucătăria românească a suferit în timp multe modificări,în perioada fanariotă spre exemplu,au fost
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
Mămăliga este denumirea în limba română a unui fel de mâncare preparat din făină de porumb (mălai). Este mai bine cunoscută în restul lumii după denumirea italiană, ("polenta"), dar se întâlnește și în multe alte țări ca Ungaria ("puliszka") Savoia, Elveția
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
întâlnește și în multe alte țări ca Ungaria ("puliszka") Savoia, Elveția, Austria, Croația ("palenta, žganci, pura"), Slovenia ("polenta , žganci") , Serbia ("palenta"), Bulgaria, Corsica ("pulenta"), Brazilia ("polenta"), Argentina, Ucraina ("culeșa"), Uruguay, Venezuela și Mexic sau la sașii din Transilvania ("Palukes", "Pålix"). Mămăliga este un preparat tradițional de mâncare din România. Considerată mâncare a țăranilor, este des folosită ca substitut pentru pâine sau ca aliment de bază în perioadele de vară când munca grea efectuată la câmp nu mai permite prepararea pâinii de
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
casă și în zonele rurale sărace. Era preponderent folosită în perioada premergătoare industrializării dată fiind ușurința cu care se prepară, comparativ cu pâinea. În perioada modernă, preocuparea pentru alimentația diversă și sănătoasă făcând obiectul a numeroase cercetări, știința alimentației consideră mămăliga ca având un aport bogat de vitamine, aceasta fiind recomandată mai ales persoanelor suferinde de boli de plămâni, afecțiuni ale căilor respiratorii, anemicilor, etc. La ora actuală mămăliga și alte preparate pe baza ei, au devenit feluri de mâncare disponibile
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
alimentația diversă și sănătoasă făcând obiectul a numeroase cercetări, știința alimentației consideră mămăliga ca având un aport bogat de vitamine, aceasta fiind recomandată mai ales persoanelor suferinde de boli de plămâni, afecțiuni ale căilor respiratorii, anemicilor, etc. La ora actuală mămăliga și alte preparate pe baza ei, au devenit feluri de mâncare disponibile și în restaurantele selecte, fiind apreciate de gurmanzi. În mod tradițional, mămăliga este gătită din apă fiartă, sare și făină de porumb într-un vas de fontă cu
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
ales persoanelor suferinde de boli de plămâni, afecțiuni ale căilor respiratorii, anemicilor, etc. La ora actuală mămăliga și alte preparate pe baza ei, au devenit feluri de mâncare disponibile și în restaurantele selecte, fiind apreciate de gurmanzi. În mod tradițional, mămăliga este gătită din apă fiartă, sare și făină de porumb într-un vas de fontă cu o formă specială denumit "ceaun". Preparată în stilul țărănesc și folosită în loc de pâine, mămăliga este mai densă decât polenta italiană până la a putea fi
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
în restaurantele selecte, fiind apreciate de gurmanzi. În mod tradițional, mămăliga este gătită din apă fiartă, sare și făină de porumb într-un vas de fontă cu o formă specială denumit "ceaun". Preparată în stilul țărănesc și folosită în loc de pâine, mămăliga este mai densă decât polenta italiană până la a putea fi tăiată în bucăți asemenea pâinii. Când este gătită în alte scopuri, mămăliga poate fi mai moale, câteodată aproape de consistența terciului. Motivul pentru care mămăliga este atât de populară în România
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
un vas de fontă cu o formă specială denumit "ceaun". Preparată în stilul țărănesc și folosită în loc de pâine, mămăliga este mai densă decât polenta italiană până la a putea fi tăiată în bucăți asemenea pâinii. Când este gătită în alte scopuri, mămăliga poate fi mai moale, câteodată aproape de consistența terciului. Motivul pentru care mămăliga este atât de populară în România este faptul că otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul rămânând alternativa cea mai hrănitoare. Mămăliga se mănâncă fie ca atare fie
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
stilul țărănesc și folosită în loc de pâine, mămăliga este mai densă decât polenta italiană până la a putea fi tăiată în bucăți asemenea pâinii. Când este gătită în alte scopuri, mămăliga poate fi mai moale, câteodată aproape de consistența terciului. Motivul pentru care mămăliga este atât de populară în România este faptul că otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul rămânând alternativa cea mai hrănitoare. Mămăliga se mănâncă fie ca atare fie tăiată în felii și prăjită în untură lângă tocănițe, ciorbe de verdețuri
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
Când este gătită în alte scopuri, mămăliga poate fi mai moale, câteodată aproape de consistența terciului. Motivul pentru care mămăliga este atât de populară în România este faptul că otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul rămânând alternativa cea mai hrănitoare. Mămăliga se mănâncă fie ca atare fie tăiată în felii și prăjită în untură lângă tocănițe, ciorbe de verdețuri. La stâne, unde legumele și fructele ajung cu greu, s-a format o tradiție culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
mai hrănitoare. Mămăliga se mănâncă fie ca atare fie tăiată în felii și prăjită în untură lângă tocănițe, ciorbe de verdețuri. La stâne, unde legumele și fructele ajung cu greu, s-a format o tradiție culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din lapte și slănină. Denumirea de „mămăligă” și-a modificat în timp înțelesul. Inițial, înainte de aducerea porumbului din America, în ținuturile României de astăzi „mămăligă” era denumirea unei fierturi de boabe de mei: (va rugam sa clarificati si expandatii
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
fie tăiată în felii și prăjită în untură lângă tocănițe, ciorbe de verdețuri. La stâne, unde legumele și fructele ajung cu greu, s-a format o tradiție culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din lapte și slănină. Denumirea de „mămăligă” și-a modificat în timp înțelesul. Inițial, înainte de aducerea porumbului din America, în ținuturile României de astăzi „mămăligă” era denumirea unei fierturi de boabe de mei: (va rugam sa clarificati si expandatii acest paragraf, momentan nu are logica) Ele vedeau
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
fructele ajung cu greu, s-a format o tradiție culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din lapte și slănină. Denumirea de „mămăligă” și-a modificat în timp înțelesul. Inițial, înainte de aducerea porumbului din America, în ținuturile României de astăzi „mămăligă” era denumirea unei fierturi de boabe de mei: (va rugam sa clarificati si expandatii acest paragraf, momentan nu are logica) Ele vedeau de casă, torceau, țeseau, creșteau copiii; bărbații, când nu erau în război, duceau la pășune hergheliile, cirezile de
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
vedeau de casă, torceau, țeseau, creșteau copiii; bărbații, când nu erau în război, duceau la pășune hergheliile, cirezile de vite și turmele de oi, semănau în câmpiile roditoare de la poalele Carpaților grâu pentru negoț, și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă."
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
De aici a cam pornit totul.(...) Seva vieții mele urcă din modelele pe care le-am avut, din faptul că trei sferturi din viață am băut apă din fântână, din pământ, iar nu din țeavă, că am mâncat pâine și mămăligă făcute de bunica și de mama mea, că am băut lapte de la vaca din grajd și că am mâncat mere abia culese din pom. Seva vine din faptul că am întâlnit oameni care au trăit meditând, încercând, nu spunând. Mai
Marcel Iureș () [Corola-website/Science/303785_a_305114]
-
iar fructele uscate nu cedau în calitate celor străine. Principala „pâine” în gubernie, cu excepția ținutului Akkerman, era porumbul, o parte din el fiind exportat în afara guberniei și în străinătate, însă cea mai mare parte era folosită în alimentație pentru producerea mămăligii. Porumbul din cele mai vechi timpuri alterna cu grâul. În valea Prutului puternic „domina” porumbul. Grâul era elementul principal de export al guberniei, de asemenea, se mai exportau orz și semințe de in. Pentru desfășurarea muncilor sezoniere erau folosite vitele
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
Maramureș. Șopronul adăpostește o masă de lemn veche de 200 de ani, trei lăzi de zestre sculptate, scaune țărănești, ustensile de uz casnic, linguri, ploscă, pecetare, căuce, ceramică veche de Săcel, un război de țesut, fuse pentru tors, fund pentru mămăligă, bărbanță și multe alte obiecte. Anual, comuna serbează ziua scriitorului Taras Sevcenko și Zilele poeziei și cântecului ucrainean. Nu lipsesc nici obiceiurile maramureșene sau ansamblurile de dansuri și cântece din Maramureș.
Comuna Bocicoiu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/310635_a_311964]
-
păstrat într-un vas închis. Peste toate aceste ingrediente se toarnă apa clocotită și se acoperă cu un capac. Se lasă încă zece minute să se liniștească și să se completeze aromele, după care preparatul se poate servi, neapărat cu mămăligă și ardei iute. Se folosește din cele mai vechi timpuri, se poate aplica fructelor și legumelor, dar este în principal folosită pentru păstrarea carnurilor și a peștelui. Primii în a folosi această metodă au fost egiptenii.
Saramură () [Corola-website/Science/310427_a_311756]
-
bondițe, căciuli. Din lînă toarsă femeile, fetele, împleteau broboade, îmbrăcăminte pentru iarnă. Încălțămintea o confecționau din piele, bunăoară opincile. Boierii purtau cizme și ghete. Din mîncărurile preferate erau: răciturile, sarmalele, plăcintele, zama, sosul, friptura, copturile cu nucă, dulciurile, jambolul, brînza, mămăliga, ș.a. Casele se făceau din nuiele lipite cu lut, acoperișul era din stuf ori șindrilă. Casele boierilor băcioieni se deosebeau de cele țărănești. Erau construite din piatră, acoperite cu oale, cu foișor, pridvor, cîteva odăi. Dupa întemeiere, satul și-a
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
agrară înfăptuită de Instituția "Casa Noastră" i-a împroprietărit și pe cei cu puțin pământ din s. Buzdugeni, repartizându-le 238 ha. N-a fost prea mult acest pământ, dar un gospodar bun poate să-și asig¬ure familia cu mămăligă, cartofi, legume cu un singur hectar de pământ. De aceea buzdugenenii i-au purtat recunoștință pentru această înavuțire pământeanului lor, Ion Buzdugan, care a luptat cu înflăcărare pentru unirea Basarabiei cu România. Destinul de mai departe al s Buzdugeni e
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului și înaintea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
la Alcedar erau: borș gros sau borș scăzut (borș des cu varză și crupe de porumb, cu untdelemn sau untură), serbușcă (din zer de oaie), fasole făcăluite, cartofi înăbușiți, varză scăzută (varză înăbușită cu carne), tocană de urzici, cartofi copți, mămăligă, mălai, nălăvancă și multe altele. La felul doi serveau: balabuște cu usturoi și învîrtită. Învîrtita se prepara cu brînză, varză sau bostan. Se mai cocea învîrtită cu ceapă, mărar, nucă cu zahăr, cartofi și diferite dulcețuri. În ceea ce privește alimentația de astăzi
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]