2,500 matches
-
Daria, de vii să fie îngropați Să piară din astă lume și definitiv uitați !" Dar când a-ncetat prigoana, Sfântul Constantin cel Mare La Salaria-n catacombe, i-a mutat ca pe odoare ! A "nouășpea" zi (de-atuncea), în luna lui Mărțișor Îi cinstim că ei intrat-au în Cer lângă Mântuitor ! Unde Hrisant și Daria (ce mulți păgâni au Creștinat) Cununa Mucenicească, de la IISUS, au câștigat ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U
SF.MC.HRISANT, DARIA ȘI CLAUDIU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374227_a_375556]
-
Soare-Împărat vreun străin să-i tulbure liniștea și fericirea fiicei sale. De aceea pusese pază strașnică la ziduri pe fioroșii căpcăuni . - Sosește... Majestatea-Sa... Soare-Împărat! trâmbițară străjerii palatului și toată lumea se trezi buimacă din vraja dragostei aprinsă de inima lui Mărțișor. Se dezmetici și Primăvara când alaiul împăratului se apropie de palatul său. Din trăsura de aur sclipitor, trasă de 12 cai înaripați, coborî luminosul împărat îmbrăcat într-o armură din aur scânteietor, pe umeri o mantie purpurie cu reflexe liliachii
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
orice muritor fiind nevoit să plece fruntea la trecerea lui. Numai Primăvara putea să-l privească și să-i zâmbească. De astă dată prințesa se zăpăcise cu totul și nu-și dădu seama că tot mai ținea de mână pe Mărțișor. Soare-Împărat se încruntă când o văzu de mână cu flăcăul, care zâmbea și el. Atitudinea lui Mărțișor l-a înfuriat cumplit și vru să-l trăsnească cu paloșul, dar își dădu seama că nu se cuvine să facă el asta
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
să-i zâmbească. De astă dată prințesa se zăpăcise cu totul și nu-și dădu seama că tot mai ținea de mână pe Mărțișor. Soare-Împărat se încruntă când o văzu de mână cu flăcăul, care zâmbea și el. Atitudinea lui Mărțișor l-a înfuriat cumplit și vru să-l trăsnească cu paloșul, dar își dădu seama că nu se cuvine să facă el asta. Slujitorii așteptau porunca: - Cine-i nemernicul pe care-l ții de mână? zise împăratul mânios. Amândoi căzură
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
să facă el asta. Slujitorii așteptau porunca: - Cine-i nemernicul pe care-l ții de mână? zise împăratul mânios. Amândoi căzură în genunchi, plecând fruntea. Primăvara ridică ochii și spuse cu glas rugător: - Iartă-mă, tată! El este prietenul meu, Mărțișor, care mi-a dăruit o inimă de foc cu puterea miraculoasă a Iubirii. Iartă-l și lasă-mă cu el! - Iubire? Dar eu ți-am dăruit fericirea veșnică! tună împăratul. - Însă mi-ai ascuns taina Dragostei! îi replică Primăvara. Pentru
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
al Soarelui s-a întunecat. Întunericul se lăsă în jur și se stârni o furtună devastatoare, care smulse copacii și acoperișul palatului. Toți fugeau ca disperații cât mai departe de mânia împăratului. Norocel luă de mână pe prințesă și pe Mărțișor și vru să fugă cu ei, dar slujitorii împăratului aruncară spre ei jeturi de flăcări și toți trei fură înlănțuiți cu cercuri de foc. Căzură leșinați în nesimțire sub strânsoarea acestor cercuri. În câteva clipe toată grădina era un câmp
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
s-o ducă pe prințesă în iatacul ei din palat, cu trăsura sa trasă de cei doisprezece porumbei, acolo s-o dezlege, dar să încuie ușa și s-o păzească. Apoi, împreună cu căpitanul Foc Nestins și gardienii săi, luară pe Mărțișor și Norocel pe care-i duse la palat, în sala cuptoarelor solare. Aceste cuptoare, celebrele cuptoare ale lui Soare-Împărat, foloseau, probabil, la reîncărcarea cu energie a globului său de foc. Spun “probabil” pentru că nu mă pricep la energia solară. Ce
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
a avut un scop umanitar, fondurile strânse fiind direcționate spre două cazuri sociale deosebite aflate în supravegherea organizației de femei și de tineret a PNL Salonta. Festivalul salontan a continuat cu mai multe concerte de muzică populară în interpretarea ansamblurilor „Mărțișorul” din Avram Iancu, „Cununița” din Mădăras, „Ardeleanca” din Tulca, „Zestrea Buduresei” și „Nuntașii Bihorului”. Pe scenă au mai urcat solistul de muzică populară Ciprian Zopota și finalista concursului X-Factor, Natalia Selegean. Ramona Buz, Sorin Petrache Referință Bibliografică: FESTIVALUL TRADIȚIEI CULINARE
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
susținută de către Părintele Daniel Barâcă - Parohul Bisericii „Bunavestire” din Șoseaua Giurgiului, sector 4, București. 24 Februarie - seară duhovnicească, intitulată „Despre demnitate, curaj, martiriu și libertate, pornind de la exemplul mucenicesc al întemnițaților politici” 08 Martie - organizarea campaniei umanitare cu titlul „un mărțișor din suflet, dăruit unui suflet” și deplasarea uni grup din cadrul parohiei noastre la Parohia Valea Plopului și la tabăra de copii de la Valea Screzii, județul Prahova, unde ne-am întâlnit cu copii și angajații taberei precum și cu Părintele Nicolae Tănase
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE/ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE ÎN CADRUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN [Corola-blog/BlogPost/378696_a_380025]
-
cu tema “Sf. Ioan Gură de Aur - Dascălul virtuților și al faptelor celor bune”, susținută de către Părintele Profesor Dumitru Pintea - Slujitor la Biserica “Izvorul Tămăduirii” - Mavrogheni din București. 07 Martie - organizarea ediției a doua a campaniei umanitare cu titlul „un mărțișor din suflet, dăruit unui suflet” și deplasarea uni grup din cadrul parohiei noastre la Parohia Valea Plopului și la tabăra de copii de la Valea Screzii, județul Prahova, unde ne-am întâlnit cu copiii și angajații taberei precum și cu Părintele Nicolae Tănase
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE/ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE ÎN CADRUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN [Corola-blog/BlogPost/378696_a_380025]
-
Adrian Georgescu din București. 26 - 27 Februarie - un grup de optsprezece bărbați am fost într-un pelerinaj de suflet la Mănăstirea Frăsinei, județul Vâlcea, unde am participat la Sfintele Slujbe. 05 Martie - s-a derulat/desfășurat/realizat Campania Umanitară "Un mărțișor din suflet, oferit unui suflet", ediția a treia - o campanie umanitară, dedicată, de această dată, Așezământului Social și Caritativ - Filantropic din localitatea Bisoca, județul Buzău, din cadrul Fundației pentru copii "Sfântul Sava - Savaliada" din municipiul Buzău, județul Buzău, toate conduse de către
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE/ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE ÎN CADRUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN [Corola-blog/BlogPost/378696_a_380025]
-
cu floare, Cu tine aici ne-au înghețat Speranțele în buzunare. − De ce-aș pleca? Nu-i încă timpul Să cearnă cerul munți de floare Și-n suflete stă anotimpul Ce-adânc îndeamnă la visare. Mai stau un pic, când mărțișorul Se-agață-n piept la mândre fete, Dar până atunci sunt cerșetorul Ce se visează dragobete! Citește mai mult Of, iarnă, cât mai stai la noi?Te uită! Plictiseala-i mare!Ai început să te despoiîn stări prea lungi, apăsătoare.Te rog
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
susținută de către Părintele Daniel Barâcă - Parohul Bisericii „Bunavestire” din Șoseaua Giurgiului, sector 4, București. 24 Februarie - seară duhovnicească, intitulată „Despre demnitate, curaj, martiriu și libertate, pornind de la exemplul mucenicesc al întemnițaților politici” 08 Martie - organizarea campaniei umanitare cu titlul „un mărțișor din suflet, dăruit unui suflet” și deplasarea uni grup din cadrul parohiei noastre la Parohia Valea Plopului și la tabăra de copii de la Valea Screzii, județul Prahova, unde ne-am întâlnit cu copii și angajații taberei precum și cu Părintele Nicolae Tănase
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE ŞI ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE, PRECUM ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE DE CĂTRE, ÎN CADRUL ŞI LA NIVELUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/377754_a_379083]
-
creștini, ca să le treacă de urât, să aibă ce judeca și să câștige bani de ciubote (precum se numeau pe atunci taxele judecătorești) adecă plată pentru alergătură. În mod febril ne caută pricină de vorbă. Astfel în revista de la 21 mărțișor (2 prierel) "romînul" vorbind de strălucirile cu care a fost primit d. Brătianu de către împărați și de cătră colegii săi, cancelarii ăialalți, ne insinuă nouă sau opoziției întregi, nu mai știm, că am fi zis despre d. Brătianu ba că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sovieticele etichete ale cluburilor lor de glorie, tot așa vajnicele femei, la Internaționalele nu știu căror Rose Luxemburg sau Clare... Știau domnițele, reginele, doamnele și domnișoarele Regatului României de acest prostesc-segregaționist 8, atît de străin ființei lor? Doar ziua de Mărțișor, doar acest unic 1 al primăverii exista. Și pentru femei, și pentru bărbați, deopotrivă. Craiu nu ținea cont de anotimpuri. Ieșea "la peisaj" pe soare, pe ploaie, pe ninsoare, și-și compunea tabloul pe loc. În atelier urmînd doar să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și Elixirul tinereții. SCRIERI: În țara moților se face ziuă, București, 1953; Dragoste și ură, București, 1957; Porțile de aur, București, 1958; Deceniul primăverii, București, 1958; Cartea de lângă inimă, București, 1959; File de cronică, București, 1962; Constelația lirei, București, 1963; Mărțișor, București, 1964; Vârful cu dor, București, 1964; Versuri, București, 1968; Simetrii, București, 1970; Euritmii, București, 1972; Aur, București, 1974; Pe drumul meu, București, 1974; Poeme noi, București, 1984; Constelația lirei, pref. Eugen Simion, București, 1985; Curcubeu peste Carpați, București, 1987
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
Maicii Domnului (1934). Primește Premiul Național pentru poezie (1934, ex aequo cu G. Bacovia), în pofida faptului că Istoria literaturii contemporane a lui N. Iorga îl prezintă drept o emblemă a artei decadente și pornografice. Retras în casa familiei, ridicată la Mărțișor între 1929 și 1933, „ca un schit”, cu grădină și stupi în livadă, lângă copiii Domnica (Mitzura) și Iosif (Baruțu), A. face să apară Cărticică de seară (1935), Cimitirul Buna-Vestire (1936), o ediție definitivă la Versuri (1936; îmbogățită în 1940
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Poeme noi (1963), Cadențe (1964), Silabe (1965), Ritmuri (1966), Noaptea (1967) cuprind inedite, unele venind din alte etape de creație. La un an după moartea soției sale, poetul se stinge și este înmormântat, după dorință, în grădina casei lor, la Mărțișor. I se fac funeralii naționale. Postum, apar culegerile de versuri Frunzele tale (1968), Crengi și XC (1970). A. a fost un om de mari contraste, cu toxine și excesiv în totul. Stăpân ca nici un alt scriitor român pe posibilitățile nelimitate
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
astfel de acorduri titaniene, el are, însă, o dragoste și o tandrețe franciscană pentru ceea ce, cu simplitate, cu inocență, poartă semnul unei vitalități primordiale și al temeiniciei (Plugule, Chemarea, Lumină lină). Sunt sentimente ce vor domina în Cărticică de seară, Mărțișoare, în ciclul Buruieni din Hore. După Cuvinte potrivite, și rupt de aspirația înaltului de care ele erau pătrunse, cu volumul Flori de mucigai, rod al închisorii, A. dă (într-o suită de portrete și de scene de gen crude și
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
cu vedete ale ecranului, bucăți muzicale de succes însoțite de partitură și text, reguli din codul bunelor maniere etc. Literatura găzduită este, de asemenea, relevantă pentru gustul publicului interbelic. Cu proză scurtă, de o remarcabilă valoare, e prezent Tudor Arghezi („mărțișoare” și tablete satirice), alături de Scarlat Callimachi, Șt. Roll, F. Aderca, Victor Eftimiu, Tudor Mușatescu, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide. Tot proză scriu și Gh. Vlădescu, Otilia Ghibu-Silviu, Ad. Byck, Dimitrie Lesnea, Ion Pribeagu, Vasile Găină ș.a. Apar nuvele fanteziste
MAGAZINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
Iar aici tocmai despre asta este vorba, despre construirea în România a unei civilizații de tip occidental, în condițiile în care România își menține, desigur, specificul cultural - și asta nu doar în lingvistică, arte sau sărbători tradiționale, precum cea a mărțișorului, ci, în limite negociate, în configurarea unor instituții sociale fundamentale. Că acest lucru este pe deplin posibil o dovedește diversitatea nu doar cultural-artistică și a tradițiilor din multele societăți care aparțin civilizației occidentale, ci a instituțiilor lor politice, a modului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lui Ion Ploaie. A absolvit cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1964). A fost profesoară la o școală de cultură generală, redactor la revistele „Nistru” și „Femeia Moldovei”. Volumele Povestiri (1960), Cântecul unei viori (1962), Mărțișoare (1964), Pana albastră (1972), Zări albe (1974) se impun prin finețea analizei psihologice și prin sobrietate. Ele configurează un moment aparte în proza feminină datorită unor texte cu dimensiune dramatică, în care personajele „se prăbușesc în golurile dintre iluzia bovarică
LUNGU-PLOAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287924_a_289253]
-
o viață (1982) evocă momente din viața plină de dăruire și sacrificiu a medicilor. A tradus din Daniel Defoe (Robinson Crusoe), Konstantin Paustovski (Trandafirul de aur), Cinghiz Aitmatov (Adio, gulsar) ș.a. SCRIERI: Povestiri, Chișinău, 1960; Cântecul unei viori, Chișinău, 1962; Mărțișoare, Chișinău, 1964; Culorile fermecate, Chișinău, 1966; Poiana de argint, Chișinău, 1966; Floarea cerului, Chișinău, 1968; Aventurile lui Licurici, Chișinău, 1971; Pana albastră, Chișinău, 1972; Știi tu cum râde soarele?, Chișinău, 1973; Casa poveștilor, Chișinău, 1974; Zări albe, Chișinău, 1974; Dragostea
LUNGU-PLOAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287924_a_289253]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > DIN CINCI ÎN CINCI (II) - CATRENE EPIGRAMISTICE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului De Mărțișor, unor epigramiști Eu ce să vă doresc, de Mărțișor? Ceva ce-n iarnă v-a lipsit mai tare: S-aveți vigoarea pomilor în floare Și-un zvâc primăvăratic... la umor! *** Unui holtei dedat la “crudități” Cruditățile-s deliciul, Dacă știi
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381310_a_382639]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > DIN CINCI ÎN CINCI (II) - CATRENE EPIGRAMISTICE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului De Mărțișor, unor epigramiști Eu ce să vă doresc, de Mărțișor? Ceva ce-n iarnă v-a lipsit mai tare: S-aveți vigoarea pomilor în floare Și-un zvâc primăvăratic... la umor! *** Unui holtei dedat la “crudități” Cruditățile-s deliciul, Dacă știi să ții măsura. De n-o ții, suporți supliciul
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381310_a_382639]