2,766 matches
-
fată, pe care ea îi numește în gând Casimirii, se strâng la căpătâiul ei și așteaptă efectele ceaiului băut cu înghițituri mici. Prietenia Casimirilor, mult mai mult decât ceaiul, o liniștește. Farul începe iar să sclipească la intervale regulate pe deasupra mării fără lună, despicând și închizând iute noaptea la loc, peste un mister de nepătruns. În fine, e considerată suficient de "restabilită" ca să i se dea o "permisie" de 15 zile. I se propune să meargă să se odihnească într-o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
prin Tratat este ratificată. [intrarea triumfală a armatei române în bucurești] în ziua de duminică 8 octombrie armata română își face intrarea triumfală în Capitală. Programul a fost următorul: La ora 8 dimineața, 21 lovituri de tun. La ora 12 Măria-Sa Regală Domnul și Doamna au venit la Băneasa unde, în mijlocul trupelor, erea un altar de câmp. Împrejurul altarului ereau trofeele luate de la inamic. Mitropolitul primat a oficiat. La capul șoselei Kiseleff a fost ridicat un arc de triumf, iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
21 ianuarie 1023, pp. 1-2.) II. documentar constituția româniei din 1866 (cu modificările adoptate în 1879 și 1884) Miercuri 29 iunie Camera a votat Constituțiunea țării. Entuziasmul a fost mare. Ieri la 12 ore [joi 30 iunie/12 iulie 1866] Măria-Sa Domnul a asistat la Te-Deum în sf. biserică a Mitropoliei. Un batalion din garda orășenească, un batalion din oștirea de linie și toate corporațiile cu steagurile lor erau rânduite în curtea Mitropoliei. Celealte trupe din armată erau înșirate d-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sf. biserică a Mitropoliei. Un batalion din garda orășenească, un batalion din oștirea de linie și toate corporațiile cu steagurile lor erau rânduite în curtea Mitropoliei. Celealte trupe din armată erau înșirate d-a lungul stradelor. La intrarea în biserică Măria-Sa a fost primit de Eminența-Sa păr. Mitropolitul primat și de miniștri. La Te-Deum erau prezenți membrii Curții de Casațiune, ai Consiliului de Stat, ai Curții de Conturi, Curțile și Tribunalele. După săvârșirea Te-Deumului, Măria-Sa a intrat în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
La intrarea în biserică Măria-Sa a fost primit de Eminența-Sa păr. Mitropolitul primat și de miniștri. La Te-Deum erau prezenți membrii Curții de Casațiune, ai Consiliului de Stat, ai Curții de Conturi, Curțile și Tribunalele. După săvârșirea Te-Deumului, Măria-Sa a intrat în Cameră, la ușa căreia a fost priimit de întregul biurou al Adunării. Suindu-se pe tron, M.S. a depus jurământul pe noua Constituțiune a țării în fața reprezentanților națiunii și în cele mai entuziaste aclamațiuni. Președintele Adunării
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a da cugetărilor leale și generoase ale Măriei-Tale tot concursul lor cel mai sincer și cel mai devotat. Călcând pe pământul țării noastre, ați spus românilor că ați devenit român; astăzi România constituțională vă răspunde, prin organul reprezentanților ei, că Măria-Ta ai devenit pentru ea simbolul naționalității sale. Să trăiești, Măria-Ta! Să trăiască România! Președintele Adunării, M. Costache jurământul săvârșit de măria-sa domnitorul Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului român, de a manține drepturile lui naționale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cel mai sincer și cel mai devotat. Călcând pe pământul țării noastre, ați spus românilor că ați devenit român; astăzi România constituțională vă răspunde, prin organul reprezentanților ei, că Măria-Ta ai devenit pentru ea simbolul naționalității sale. Să trăiești, Măria-Ta! Să trăiască România! Președintele Adunării, M. Costache jurământul săvârșit de măria-sa domnitorul Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului român, de a manține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului. carol Ministru de Interne și președintele Consiliului Miniștrilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ați spus românilor că ați devenit român; astăzi România constituțională vă răspunde, prin organul reprezentanților ei, că Măria-Ta ai devenit pentru ea simbolul naționalității sale. Să trăiești, Măria-Ta! Să trăiască România! Președintele Adunării, M. Costache jurământul săvârșit de măria-sa domnitorul Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului român, de a manține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului. carol Ministru de Interne și președintele Consiliului Miniștrilor, L. Catargiu Ministrul Finanțelor, I. Brătianu. Ministrul Justiției, I. Cantacuzin Ministrul Cultelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Măria-Ta Corpurile Legiuitoare, ecou fidel al voinței unanime a națiunii, atât de des manifestată, au luat inițiativa și au votat astăzi, în unanimitate și fără nici o deosebire de partid, proiectul de lege prin care România se proclamă Regat și Măria-Ta Regală, ca și moștenitorii Tăi, iei titlu de Rege al României. Miniștrii Măriei-Tale Regale, pătrunși de aceleași simțimânte ca toți românii, au aderat și s-au unit cu acest mare act. România, constituită în Regat, complectează și încoronează opera
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Suveran, luând titlu de Rege, nu face decât să continue a exercita suveranitatea Domnului. Prin noul nume și titlu, mai bine precizate, mai bine definite, se întăresc mai mult stabilitatea și ordinea în România. Nu de lauri, nici de aureoli Măria-Ta ai trebuință; căci acești lauri și această aureolă ai știut să le câștigi, cu vitejii noștri soldați, pe câmpii de bătaie și să Vă păstrați o pagină ilustră in istoria neamului românesc. Ai reînviat gloria străbună a Domniei române
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a Domniei române; și, dacă națiunea voiește astăzi a-Ți da titlu de Rege, este că ai știut a câștiga locul și titlul unui Suveran independinte și a cuceri inimile prin practicarea virtuții și respectarea legalității și libertății. Regatul român, Măria-Ta, este astfel continuarea Domniei române; nu are nici un alt program, nici alte aspirațiuni, nici alte tendințe. Este o consacrare, o întărire mai mult ce românii dau principiului monarhic pe care Măria-Ta ai știut a l planta atât de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
virtuții și respectarea legalității și libertății. Regatul român, Măria-Ta, este astfel continuarea Domniei române; nu are nici un alt program, nici alte aspirațiuni, nici alte tendințe. Este o consacrare, o întărire mai mult ce românii dau principiului monarhic pe care Măria-Ta ai știut a l planta atât de adânc pe pământul României. Forța morală și materială a noului Regat o vom căuta acolo unde ea există; în practicarea cu sânțenie a regimului constituțional; în dezvoltarea resurselor noastre; în complectarea organizării
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
interioară și a se da cu aceasta încă o garanție că monarhia română, fiind în aceleași condițiuni ca alte state ale Europei, va putea inspira mai multă încredere, Adunarea Deputaților, în virtutea dreptului de suveranitate ce-l are Națiunea, Aclamă pe Măria-Sa Regală Domnul Carol I ca Rege al României.“ (Aplauze prelungite.) d. președinte: D. Carp are cuvântul. d. p. carp: D-lor deputați, aplauzele unanime ale onor. Adunării ne dovedesc că mo țiunea d-lui general Lecca nu face decât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
primit o telegramă din partea onor. președinte al Camerei Deputaților. Dați-mi voie să v-o citesc: D-lui președinte al Senatului! Am onoarea și fericirea a-ți comunica următorul fapt, național: Astăzi Camera, în urmă unei interpelări, a proclamat pe Măria-Sa Regală de REGE AL ROMÂNIEI. Îndată după aclamare Camera a trecut în secțiuni pentru a transforma propunerea în proiect de lege, care se va vota îndată. Trăiască România! Trăiască Majestățile Lor Regele și Regina! Președinte, C. A. Rosetti. (Aplauze
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Aplauze unanime prelungite în Senat și în tribune.) D.G. LECCA: D-le președinte și d-lor senatori, ceea ce a făcut Camera suroră este un sentiment general al țării și nu putem decât să punem în lucrare acel sentiment, aclamând pe Măria-Sa Regală Carol I de Rege al României. Să trăiască Măria-Sa Regală Carol I, Rege al României! (Aplauze.) Așteptăm să vină legea de la Cameră ca să o votăm și noi. (Aplauze.) d. președinte dim. ghica: Să trăiască Majestatea-Sa Carol
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
le președinte și d-lor senatori, ceea ce a făcut Camera suroră este un sentiment general al țării și nu putem decât să punem în lucrare acel sentiment, aclamând pe Măria-Sa Regală Carol I de Rege al României. Să trăiască Măria-Sa Regală Carol I, Rege al României! (Aplauze.) Așteptăm să vină legea de la Cameră ca să o votăm și noi. (Aplauze.) d. președinte dim. ghica: Să trăiască Majestatea-Sa Carol I, Regele României! (Aplauze entuziaste și prelungite în Senat și în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
I.P.S.S. Mitropolitul primat împreună cu PP. SS. LL. episcopii eparhioți s-au prezentrat la Palat spre a supune M.S.R. Domnului voturile date de Senat și de Adunarea Deputaților. După ce au fost introduse în Sala Tronului, unde era față, și d-nii miniștri, Măriile Lor Regale Și au făcut intrarea și S-au suit pe Tron, în mijlocul celor mai vii aclamațiuni. D-nii președinți al Senatului și al Adunării Deputaților s-au înfățișat înaintea Măriilor-Lor Regale și președintele Senatului a rostit următoarele cuvinte: Măria Ta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Senatului și al Adunării Deputaților s-au înfățișat înaintea Măriilor-Lor Regale și președintele Senatului a rostit următoarele cuvinte: Măria Ta, Sunt mândru și fericit că soarta m-a desemnat a veni din partea Senatului și Adunării Deputaților spre a da citire Măriei Voastre Regale legii ce s-a votat astăzi de ambele Corpuri Legiuitoare și prin care se încoronează dorințele întregii Românii. Apoi, d. președinte al Senatului a citit următoarele: lege Art. 1. România ia titlul de Regat. Domnul ei, Carol I
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
festivă. După discurs, Mihai are un dialog interesant cu profesorul N. Iorga, descris în memoriile acestuia: ,,«Voievodul» îmi cere să-i explic ce înseamnă cuvântul «lingăi», de care m-am servit. «Așteaptă câțiva ani și-i va vedea destul și Măria Ta”, i-a răspuns primul-ministru. 1 noiembrie. ,,Principesa Elena cu ex-regele Greciei, George (fratele ei - n.n.) au fost la liturghie la paraclisul meu”, relatează patriarhul Miron Cristea. După slujbă am vorbit mult <...>. Elena spune că regele Carol al II-lea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cei prezenți (unii nu ajunseseră - n.n.) asupra modului în care trebuie să se poarte, căci urmau să fie prezentați viitorului lor coleg de clasă, Marele Voievod Mihai. Li s-a recomandat să i se adreseze protocolar cu formula „Să trăiți, Măria Ta !”. Când a venit, Mihai a strâns pe rând mâna viitorilor colegi. Aceștia l-au salutat cu „Să trăiți, Maria Ta!”, apoi și-au spus numele și liceul de unde proveneau. Marele Voievod a plecat, iar viitorilor colegi li s-a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
raporturile dintre Mihai și Yvonica. De aceea, este mai probabilă plasarea povestirii lui Tomescu în 1938. Înaintea vacanței de Paști, Mihai a venit la Mircea Tomescu și i-a spus: « „Știi, Tomescu, ce bucurie mi-a făcut tata ?” „Ce anume, Măria Ta ?” „Mi-a promis o călătorie la Constantinopol împreună cu (hai să-i spunem pe nume) Alice !” „Foarte frumos, Măria Ta, dar ați uitat că de Paști sunteți așteptat de Majestatea Sa Regina ? Este în programul Măriei Tale ca o dată pe
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Paști, Mihai a venit la Mircea Tomescu și i-a spus: « „Știi, Tomescu, ce bucurie mi-a făcut tata ?” „Ce anume, Măria Ta ?” „Mi-a promis o călătorie la Constantinopol împreună cu (hai să-i spunem pe nume) Alice !” „Foarte frumos, Măria Ta, dar ați uitat că de Paști sunteți așteptat de Majestatea Sa Regina ? Este în programul Măriei Tale ca o dată pe an, de Paști, să mergeți la mama.” Descumpănit prințul spune: „Bine, dar mă duc altădată !” „Măria Ta, eu vreau
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
făcut tata ?” „Ce anume, Măria Ta ?” „Mi-a promis o călătorie la Constantinopol împreună cu (hai să-i spunem pe nume) Alice !” „Foarte frumos, Măria Ta, dar ați uitat că de Paști sunteți așteptat de Majestatea Sa Regina ? Este în programul Măriei Tale ca o dată pe an, de Paști, să mergeți la mama.” Descumpănit prințul spune: „Bine, dar mă duc altădată !” „Măria Ta, eu vreau să vă pun o întrebare: oare așa de puțin stă în cumpănă dragostea față de mama și dragostea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Alice !” „Foarte frumos, Măria Ta, dar ați uitat că de Paști sunteți așteptat de Majestatea Sa Regina ? Este în programul Măriei Tale ca o dată pe an, de Paști, să mergeți la mama.” Descumpănit prințul spune: „Bine, dar mă duc altădată !” „Măria Ta, eu vreau să vă pun o întrebare: oare așa de puțin stă în cumpănă dragostea față de mama și dragostea față de o fetișcană, care azi este, și mâine nu este, iar ca ea sunt sute care se pot oferi? O
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
duce dorul. Pe Alice o vedeți în fiecare zi !” În timpul acesta, spunea Mircea, el observa pe fața prințului o încruntare. „Dar - a continuat profesorul - să vă pun o altă întrebare: Ce se va petrece în mintea Majestății Sale Regelui, tatăl Măriei Tale, când va vedea că preferați să rămâneți lângă Alice și să renunțați la vizita cuvenită mamei ? Se prea poate ca, la început, Majestatea Sa să privească cu indiferență sau chiar să fie mulțumit, dar nu este deloc exclus ca să
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]