2,183 matches
-
vopsite îi sunt atât de negre și de groase, încât par două bucăți de cărbune. Fălcile i se mișcă dintr-o parte în alta în timp ce mestecă nuci. Gura dată cu roșu îmi amintește de o curmală japoneză stricată. Privirea ei mătură peste cei aflați în public. În spatele ei se află nurorile imperiale, doamnele Yun, Li, Mei și Hui. Toate splendid îmbrăcate, stau cu fețele împietrite. În spate și pe laterale stau prinții regali, familiile lor și alți invitați. Eunucul-șef Shim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
golit vistieria imperială. Când țara suferea din punct de vedere economic, acești oameni continuau să se îmbogățească. Iar în momentul în care împăratul Hsien Feng și-a dat seama de profunzimea problemei, el l-a promovat pe Su Shun ca să „măture molozul“. Su Shun este eficient și nemilos: s-a concentrat pe un singur caz foarte vizibil de corupție, care are legătură cu examenul imperial pentru funcțiile publice. Examenul se dă anual și influențează viața a mii de oameni din toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lângă mine și mă ține strâns: — Fructele se coc, doamnă, îmi șoptește el. Vor fi gata în curând. Ramurile chiparoșilor se întind în jos ca niște evantaie uriașe, acoperind lumina lunii. În noaptea aceasta va veni furtuna. Aud cum crengile mătură și zgârie pământul. A doua zi dimineață An-te-hai îmi spune că sunt fructe roșii peste tot: — Seamănă cu niște pete de sânge. V-au acoperit grădina, iar unele au rămas între țiglele acoperișului. O primesc pe Norișor, o servitoare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nu aveau nici o șansă să își arate măiestritele deprinderi de luptă din artele marțiale. Cădeau împușcați înainte chiar de a-și zări inamicul. Cavaleria mongolă era celebră pentru invincibilitatea sa. Trei mii au pierit într-o singură zi. Au fost măturați de tunurile și puștile occidentalilor precum frunzele uscate de vântul toamnei târzii. Împăratul Hsien Feng era ud de transpirație. Febra mare îl secătuise atât de mult de energie, încât nici nu mai putea să mănânce. Curtea se temea că va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
arcul Carpaților și pătrunseseră până în Transilvania, iar avangarda lor avea să asedieze după puțin timp Salonicul. Acest val slav care a inundat întreaga regiune sud-dunăreană, în secolul al VII-lea (după 602), "cu o forță de neînvins", părea că va mătura totul și va șterge orice urmă de romanitate de o parte și de alta a Dunării. Cu toate acestea, în epoca când o "cezură" părea inevitabilă, elemente romanice sau romanizate au continuat să traverseze Dunărea și să se amestece cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
drepturi și o patrie a apăra”. Revoluția lui Tudor Vladimirescu a fost opera poporului, un „atlet - spune N. Bălcescu - ce de veacuri se părea adormit, se deșteaptă și se arată în arenă. Poporul se scoală mare, puternic și îngrozitor și mătură țeara de fanarioți”. Pentru prima dată în istoriografia noastră, poporul devine principalul obiect de studiu și-și ocupă locul cuvenit în evoluția societății române. Este un mare merit al lui N. Bălcescu, căruia, și din acest punct de vedere, istoriografia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și de insistent i-a lucrat limba. Vârâtă în gura mea căscată, ca o vietate marină ce se zvârcolește, fu gata-gata să mă scoată din simțiri în timp ce căuta un punct final, de neatins, în apropierea omușorului; șerpuia, pulsa și-mi mătura, răsucindu-se, cerul gurii; sunt absolut sigur că s-a întors cel puțin o dată cu susul în jos. Lunecoasă ca un delfin, nu atât umedă, cât delicios de mucilaginoasă, cu gust de Amontillado, avu în ea destulă putere ca să mă forțeze
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sordidă și plină de noroaie, înseamnă pentru un francez ca Paul Morand prezența Orientului, însă a unui Orient redus aici la starea de negativ al Occidentului: "Mahalaua este regatul ruinelor, este Orientul care nu-și îngroapă cadavrele, care nu-și mătură gunoaiele". Casele din chirpici, colibele stînd să se năruiască; locuitorii lor: țigani, evrei, vagabonzi. Impresia de provizoriu, de trecere a timpului care se repetă fără a însemna că e istorie, se face simțită. În schimb, în centrul orașului, o stradă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tramei sociale, expediați în ghetouri sau la periferii, fără slujbă și fără scop, trăind în afara legilor și-a obiceiurilor. Sau, cel puțin, presupuși a trăi astfel. În acest caz, mulțimea reprezintă un amestec de elemente sociale dezintegrate, de deșeuri umane măturate în afara societății și care, tocmai din acest motiv, îi sînt ostile. Așadar, pentru sociolog, ea nu este nici un fenomen separat, nici un fenomen important, nici un fenomen nou, ci doar un epifenomen. Ea nu reprezintă materie pentru știință. El o tratează doar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dobîndirea puterii și că va sfîrși prin a fi denunțat ca impostor în fața maselor populare. Numai că încăpățînarea și credința lui în aceste idei nefaste au dejucat toate calculele și i-au descumpănit pe toți. Autorii intrigilor savante au fost măturați de mașina simplă pe care ei înșiși o puseseră în funcțiune. Iar cazul lui Hitler nu este deloc singular în istoria recentă. A doua calitate a conducătorului se manifestă în superioritatea curajului asupra inteligenței. Dar cum s-ar putea defini
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
masses et la Culture, Vrin, Paris, 1967). Al treilea timp, care începe cu alegerea lui Ioan-Paul al II-lea, se remarcă o revenire la un imago al papei, tată unic al Bisericii, o reînviere a identificărilor și regulilor care fuseseră măturate de progres. Să adăugăm că Papa este polonez, ales prin ruperea de tradiție și vom înțelege că urcînd, oarecum ca uzurpator, pe tronul papilor, el primește carisma acestora. Masele aleargă spre el, ca pentru a-i dărui toată rezerva de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și rotundă, stătea de vorbă cu un cunoscut tip subversiv din oraș. Mergând domol, am putut să aud câteva cuvinte; spuneau: "Mai devreme sau mai târziu se va sfârși și cu teroarea, ne vom aduna toți laolaltă și vor fi măturați". Apoi, zărindu-mă, au schițat un zâmbet și au schimbat vorba. Dar de unde i-ați adus pe acești smintiți? a strigat Tommaso ajuns la limita răbdării în ce fel i-ați convins să mintă în halul ăsta, fără să știe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ițeau printre crăpăturile acelui loc strâmt mocirlos și puturos se fugăreau în jurul și peste trupul lui zi și noapte. Lumina venea de sus, doar o fărâmă ce străbătea în chip clandestin puțin din curte. Nu i se permitea să-și măture excrementele, iar în timp ce ațipea, cineva intra și îl insulta. De data asta se hotărâseră cu adevărat să-l facă să înnebunească, acum începea să simtă vidul în cap și o deșirare a trupului care-l făcea ușor, ușor, lipsit de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aflată sub mortală rutină, Ea 1 lăsată într-o halucinantă nedumerire și dezamăgire. Finalul piesei intenționează o subtilă și legică dialectică a evenimentelor, puterile necurate își devorează proprii slujitori ultimul pe care rafala "mașinii de vînt", de intensități apocaliptice, îl mătură, ca pe orice alt gunoi, este "El la puterea N" el (prietenul, fratele, tînărul, dînsul, dumnealui, excelența sa, amantul, preotul). Constantin Popa Personajele: El 1: Cea care își caută numele, dar nu reușește Ea 1: Cea care știe unde e numele
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
glasul lui El n: "Nu așa! Nu așa!") El n: De ce? De ce și eu?! Nu! De ce și eu?! (presat de suflu, intră dezorientat, dezechilibrat cu bucăți de gunoaie pe el; se împiedică și, strigînd "Nu așa!", rostogolește împreună cu toate obiectele măturate de vînt pînă în culise; după cîteva clipe de liniște totală, se aude: Parcă era un cîntec pe-aici...") Cavou bar In memoriam Sfîntului Corneliu Coposu IAȘI aprilie-iunie 1995 Constantin Popa: Cavou bar sau numele dezamăgirii. Măștile absurdului În gama
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
apare În Pléiade, pe de o parte. Pe de alta : În Franța, Pierre Jourde scrie o carte, La Littérature sans estomac, În care acuză lipsa de vlagă a minimalismului, exaltă cîțiva scriitori care-i sînt prieteni, rămîne circumspect cu Houellebecq, mătură cu autoficționarele gen Christine Angot. Cartea este continuată de o alta, cu titlu oarecum polemic, dar ai cărei autori nu fac decît să caute literatură franceză “cu sînge” exact acolo unde poți spera să găsești așa ceva după ce te-ai lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în centrul compozițional ca microtemă a poveștii. În mod similar, Manet, în gravura sa Rendez-vous-ul pisicilor (figura 85), a separat prin coșul din centru pe pur tătorul întunecimii de acela al luminozității, dar neutralizând separarea prin coada pisicii albe, care mătură hornul, și capul pisicii negre, care o adulmecă pe cea dintâi. Ce modalitate mai bună s-ar fi putut găsi pentru a prezenta relația ambivalentă dintre suspiciune și atracție și, în ecoul ei simbolic, relația tot atât de ambivalentă dintre viciu și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ridicat în această perioadă (cu sprijinul lui Mircea Cancicov) a fost Palatul Administrației Financiare, terminat spre sfîrșitul anului 1939. După Al Doilea Război Mondial noțiunea de „palat” se estompează, „palatele” amintind de reprezentanții claselor exploatatoare, pe care istoria abia îi „măturase”. Puterea populară construia blocuri pentru cei mulți, nu, cu o excepție, „palate”! O fugă de acasă Poezia „Rar” începe cu următoarea strofă: „Singur, singur, singur,/într-un han, departe - / Doarme și hangiul,/Străzile-s deșarte,/Singur, singur, singur...” 1) Sînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din cuprinsul țării moldovenești! Nici măcar tîrgul Hîrlăului, platitudinea celei mai abjecte murdării edilitare, credem că n-ar risca rușinea unei comparații!”12) De la praf și mizerie se ajungea, inevitabil la problemele de circulație. „Cum praful pe străzile noastre nu se mătură, iar depozitele de murdărie se măresc zilnic, este firesc să cerem reglementarea circulației, vizînd în primul rînd viteza automobilelor în oraș. Cunoaștem proprietari de automobile și sportmeni care circulă prin oraș cu viteză nebunească. Pentru ce nu li se aplică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Norii se adunau din nou, așa cum se petrecuse în 1939, când era falită. De la sfârșitul lui 1984 până la începutul lui 1986 sănătatea lui Jerry s-a deteriorat. Boala lui a fost destul de timpuriu diagnosticată în cadrul așa-zisei ciume homosexuale care mătura America. Prietenul lui a venit să stea cu el. Au plecat împreună la New York pentru tratament. Când acesta a dat greș s-au mutat la Paris sperând că o clinică experimentală l-ar putea ajuta, și din nou au lăsat
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
neoexpresionist, cu o imagistică în nuanțele întunecate cunoscute. Personajele umane ce se mișcă în acest spațiu al halucinației generalizate sunt reduse ca număr, dar își asumă, deloc teatral, o gestică tulburătoare, care potențează sensurile adânci ale cărții: Ghisela, femeia ce mătură smocuri de păr, le clădește pe câmpuri și apoi le spulberă cu porniri de pruncucigașă (Gânduri); fetița cu fluturi, jucând parcă întreaga soartă a umanului într-un inocent, dar teribil Șotron; maica Fevronia, ce-și pictează pe unghii apostolii, încercând
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care el l-a fabricat cu ingeniozitate și paciență. Imaginarul poetic se ramifică din ce în ce mai mult, probabil și pentru că abilul său constructor începe să aibă tot mai des conștiința propriei captivități în poem: "(poemul mi-a luat-o înainte. mărturisește totul./ mătură totul din calea mea. e un câine devotat./ un bun avangardist. ecoul pașilor se aude nestingherit./ voi fi declarat singurul locuitor./ al acestei vieți. Iar poemul ultimul ei supraviețuitor.)// ...// și totuși. lumea. oglinda din care nu privesc. vina de a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în dorința sa de stabilitate și de permanență, să accepte ca fundament știința, care se află într-o stare de perpetuă fierbere, de schimbare continuă ? Chiar și Lupasco spunea: "Aventura experimentală a științei secolului nostru este ca un taifun care mătură totul în calea lui inclusiv teoriile științifice... ale celor care l-au declanșat și îl alimentează irezistibil "12. Obiecția este impor-tantă și nu trebuie eludată. Această obiecție se spulberă la o analiză detaliată a filosofiei lui Lupasco, care depășește de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ura invidioasă pe care ea o produce, noi manevrăm mulțimile, noi ne servim de mâinile lor pentru a strivi pe aceia care se împotrivesc planurilor noastre. Când va veni timpul pentru ca suveranul nostru universal să fie încoronat, aceleași mâini vor mătura tot ce ar putea să fie o piedică. Creștinii au pierdut obiceiul să gândească în afara sfaturilor noastre științifice. Deaceea ei nu văd nevoia grabnică de a face ceea ce vom face noi când domnia noastră va fi venit, adică de a
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
arabi consideră că a evita privirea este un semn de impolitețe, asiaticii resimt o privire insistentă ca agresivă, amenințătoare). Dintre trăsăturile pertinente pentru semnificația privirii, reținem orientarea (față în față; laterală sau absența privirii), durata, intensitatea (de la privirea neutră care mătură un cîmp la privirea insistentă care acroșează). Normalitatea privirii este perturbată în condiții patologice (nevrozații susțin cu greu privirea interlocutorului) sau în cazul necunoașterii codului (privirea neavînd aceleași semnificații în toate culturile). În cultura europeană "codul manierelor elegante" sau ¨manualele
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]