18,601 matches
-
care l-a absorbit efectiv pe Dinu Pillat a fost aceea a lui G. Călinescu, admirat încă de când îi fusese asistent în 1946-1947, și adulat până la moarte. îl contemplă acum vorbind cuceritor la catedră, întrupând o superioară sinteză a marilor maeștrii: "... a fost spectaculos, ca de obicei, reeditând, la un potențial mai artist-fantast, tipul de profesor în care Pârvan, Iorga, Nae Ionescu se găsesc conjugați laolaltă". Profesorul, dovedind o mare generozitate, îl angajează la Institut, unde lucrase și înainte de arestare. Din
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
pe loc. Drept răsplată și admirație primii în dar o splendidă păpușă, pe care o botezai la minut Elizabeta. După această memorabilă zi, multe schimbări interveniră în viața mea. La dorința Reginei fui recomandată profesorului pianist. Zd. Lubicz 72(fost maestru de muzică al Reginei), care foarte entuziasmat de mica lui viitoare elevă, mă primi cu brațele deschise. Era însă prea bun, prea răbdător, prea încrezător în talentele mele. Lecțiunile erau un fel de distracție, profesorul având deaceea pentru mine buzunarele
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
săptămână eram eleva silitoare a acestui eminent pedagog, căruia am să-i mulțumesc toată viața mea pentru îndrumarea minunată și solidă de care mi-a făcut parte. Progresele erau sistematice, fiind silită să încep aproape de la început. Corect până la exagerare, maestrul știu să-mi dezvolte o tehnică precisă și brillantă, și o muzicalitate subtilă; mai ales lui Bach i-am închinat tot sufletul. Fugi și toccate, totul fu studiat, analizat cu o minuțiozitate adâncă. Când eram în stare a cânta minunatele
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
program destul de greu, însă, care nu trecea peste puterile mele tinere, fu anunțat primul meu recital în Ateneul Român și sub patronajul Augustei mele protectoare Carmen Sylva. Ca să nu fie prea obositor pentru mine programul, fu rugat excelentul violonist și maestru concertator al concertelor simfonice, Al. Hartzer, ca sa-mi dea concursul său. Succesul a fost neașteptat de mare, iar în pauză fui chemată în loja regală, spre a fi îmbrățișată de Regină, care asistă până la sfârșitul concertului. Coborând scările lojei regale
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
obținui un succes răsunător, atât în București cât și la Sibiu, unde mult timp după aceea se vorbea în cercurile muzicale de acolo despre interpretarea artistică a Kinderscenen de Schumann. Printre entuziaștii mei admiratori din acest oraș al muzicii era maestrul Victor v. Hendelberg, muzician distins și prieten intim al lui Brahms și marele nostru Gheorghe Dima. De acest oraș ardelenesc mă leagă cele mai frumoase amintiri și pot să spun că-i este al doilea loc natal, tatăl meu nevrând
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
primită cu salve de aplauze. Pianul era împodobit cu flori și cu culorile italiene și române. Cântai din parafrazele lui Liszt asupra unor opere italiene. Erau însă compoziții care eu personal nu le iubeam prea mult, însă fură alese de maestrul meu, ca lucrări potrivite circumstanțelor. În timpul acesta se agita mult chestiunea trimiterii mele în străinătate pentru desăvârșirea studiilor mele muzicale. Într-o bună zi și Regina promise tatălui meu că va ruga pe Regele Carol ca să-mi acorde o bursă
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
regelui Carol, care hotărî ca educația micului principe Carol să-i fie cu totul încredințată. Principelui Carol, principeselor Elisabeta și Mărioara-Mignon, precum și micului prinț Nicolae și mai târziu chiar principesei moștenitoare, le fu pe rând un destoinic și mult apreciat maestru al limbii române. Într-o seară am fost invitată să cânt la Dimitrie Sturdza pe atunci ministru, care era un mare înțelegător și iubitor al lui Bach. Venerabila sa soție, D-na Zoe Sturdza mi-a fost până la urmă o
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
îmi spuse el, însă eu mă și apucai de lucru, iar după câtva timp am fost în stare să-l cânt în fața Reginei. Am avut atunci de înregistrat unul din cele mai mari succese ale mele. Bucuria Reginei și a maestrului meu era fără margini. Acum se hotărâse plecarea mea în străinătate. Lipsca era locul de destinație, ca maestru Regina hotărî să mă trimită la marele pianist Alfred Reisenauer, pe care îl socotea ca pe cel mai genial dintre toți. La
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
să-l cânt în fața Reginei. Am avut atunci de înregistrat unul din cele mai mari succese ale mele. Bucuria Reginei și a maestrului meu era fără margini. Acum se hotărâse plecarea mea în străinătate. Lipsca era locul de destinație, ca maestru Regina hotărî să mă trimită la marele pianist Alfred Reisenauer, pe care îl socotea ca pe cel mai genial dintre toți. La vârsta fragedă de 7 ani îmi fu dat să-l ascult la Ateneu pe acest artistfără seamăn și
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
de un träger, care ne ducea bagajele și care ne făcu tot timpul teoriile luiNietzsche și Schopenhauer, spre uimirea tatălui meu care nu se așteptase la așa ceva. Primul nostru drum adoua zi fu la Conservator, spre a ne interesa despre maestrul Reisenauer, pe care însă nu-l puturăm afla acoloci acasă la locuința sa. Locuia într-o casă somptuoasăîn Waldstrasse, însă vizita noastră pică într-un ceas rău, tocmai atunci mama celebrului artist se îmbolnăvise greu și fără speranțe de vindecare
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
prea cordial. După ce citi însă scrisoarea Carmen Sylvei, trăsăturile feței i se luminară și începu să mă întrebe despre studiile mele. Nici de astă dată n-am ajuns să-i cânt și examenul meu se hotărî pe ziua următoare, când maestrul avea clasa sa la Conservator. „Ce vrei să-mi cânți?” mă întrebă Reisenauer, după ce fui introdusă împreună cu tatăl meu într-o mare cameră în care se afla un pian de concert Blüthner. „Ce doriți, Bach, Beethoven, Schumann, Chopin”. „Die genze
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Conservator. „Ce vrei să-mi cânți?” mă întrebă Reisenauer, după ce fui introdusă împreună cu tatăl meu într-o mare cameră în care se afla un pian de concert Blüthner. „Ce doriți, Bach, Beethoven, Schumann, Chopin”. „Die genze Literattur spielt Sie!” exclamă maestrul mirat. Atunci cântă Bach! Începui cu Marea Fantasie și Fugă în sol de Bach-Liszt. Maestrul era fericit, încântat, surprins, mai ales de claritatea interpretării Fugei. „Încă ceva”. Cântai din Schumann și Chopin. Entuziasmat, marele pianist mă primi de-a dreptul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
într-o mare cameră în care se afla un pian de concert Blüthner. „Ce doriți, Bach, Beethoven, Schumann, Chopin”. „Die genze Literattur spielt Sie!” exclamă maestrul mirat. Atunci cântă Bach! Începui cu Marea Fantasie și Fugă în sol de Bach-Liszt. Maestrul era fericit, încântat, surprins, mai ales de claritatea interpretării Fugei. „Încă ceva”. Cântai din Schumann și Chopin. Entuziasmat, marele pianist mă primi de-a dreptul în clasa sa de perfecțiune și totodată, caz unic în analele Conservatorului din Lipsca, fui
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
era de două ori pe săptămână, în clasă având ca și colegi peste 40 de elemente pianistice, din toate continentele. Spre surprinderea mea, primirea mea de către ceilalți colegi de clasă fu cât se poate de caldă. Vestea examenului meu în fața maestrului se răspândise repede. Era un deliciu să asiști la asemenea lecții, cum le făcea marele pianist, pentru care prinsei o admirație și o dragoste care se apropia de idolatrie. Ne cânta din toți compozitorii, așa cum numai „el” știa să cânte
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
memorie minunată. Lecțiile le făceam în sala de concert a Conservatorului, unde pe scenă erau așezate două piane de concert Blüthner și o orgă mare. Rând pe rând elevii se perindau în fața pianelor cu mai multă sau mai puțină emoție, maestrul fiind extrem de sever, le oprea pe loc la cea mai mică greșeală. După primul meu debut în fața clasei, toți colegii mei mă înconjurară felicitându-mă cu entuziasm, spre bucuria maestrului meu, care se și hotărî să mă pună să cânt
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
perindau în fața pianelor cu mai multă sau mai puțină emoție, maestrul fiind extrem de sever, le oprea pe loc la cea mai mică greșeală. După primul meu debut în fața clasei, toți colegii mei mă înconjurară felicitându-mă cu entuziasm, spre bucuria maestrului meu, care se și hotărî să mă pună să cânt la o producție a Conservatorului. Aceste producții aveau loc o dată pe săptămână și erau foarte frecventate de publicul muzical al orașului Lipsca. La o asemenea producție mă auzi și marele
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
voi fi o organistă virtuoasă de seamă, și insistă mult ca să nu părăsesc acest instrument. Nu trecu mult și fui invitată să mă prezint în fața marelui Nikisch, care ținea să mă asculte. Era hotărâtă o dimineață în sala Gewandhaus, unde maestrul avea o repetiție. Bucuria mea era mare, să cânt în minunata sală și în fața acestui „zeu” al muzicii. În afară de membrii orchestrei se aflau în sală mulți tineri dirijori, discipoli ai maestrului, așa că am avut și o asistență selectă în fața căreia
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
asculte. Era hotărâtă o dimineață în sala Gewandhaus, unde maestrul avea o repetiție. Bucuria mea era mare, să cânt în minunata sală și în fața acestui „zeu” al muzicii. În afară de membrii orchestrei se aflau în sală mulți tineri dirijori, discipoli ai maestrului, așa că am avut și o asistență selectă în fața căreia trebuia să cânt. Nikisch tocmai terminase probași îmi veni înainte spunându-mi: „Schon so lange wollte ich Sie hören, mein Merzchen!” mă conduse pe scenă și mă așezai la un Blüthner
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Sie hören, mein Merzchen!” mă conduse pe scenă și mă așezai la un Blüthner de concert. Am cântat Bach și Brahms, și se vede că am fost foarte inspirată de tot anturajul meu și mai ales de demonica personalitate a maestrului. Căci acesta era plin de entuziasm, după audiție. Asemenea și auditorii. Statutele acestei instituții de concert nu permiteau însă ca așa zișii copii minune să cânte în concertele sale, așa că din această cauză, cu toate că Nikisch voia să treacă peste acest
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
frumos. Însă și după aceea, întotdeauna m-am bucurat de atenția lui Nikisch care urmărea cu mare interes dezvoltarea mea artistică. Printre colegii mei de clasă erau elemente de valoare ca: Anatol v. Roessel din Odessa, elev mult simpatizat de maestru. De asemenea A. Eisele, o tânără elvețiană, Walter Pfitsher excelent pianist și muzician de rasă, văr al celebrului compozitor A. Pf. Wily Eisemezer, D-na Prof. Clemens (Pembaun), O. Reller, A. Rheinhold și alții. Urmează un an de studiu intens
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
inventatorul acestui aparat, Popper. Jurnalele scriu în mod elogios despre debutul meu, despre care se interesează toată lumea muzicală din Leipzig. La câteva săptămâni cânt, fiind angajată în două orașe în apropieea Leipzigului. Iar în iunie îmi iau rămas bun de la maestru și școală, plecând spre locul de viligiatură Râșnov unde fac prima cunoștință cu micul frate nou-născut, Ovidiu. Acolo, în urma insistențelor lumii aflată în acea localitate, dau un reușit concert, care stoarce chiar lacrimi de emoție publicului. În vara aceasta lucram
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
senzațional eveniment muzical. După concert, Regina Carmen Sylva îmi înmână un splendid ceas de aur împodobit cu diamante și având un lung lanț de perle cu aur. Plec din nou la Leipzig, unde urmez încă în particular cu iubitul meu maestru Reisenauer, în vederea pregătirii programului concertelor mele. Afară de aceasta, urmez cursul de orgă al Profesorului Homeyer. Locuiam la D-șoara Clara Schmidt (Tante Clara, cum o numeam noi cu dragoste), o ditamai persoana în vârstă mai înaintată, care într-adevăr merita toată
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
în timpul concertului. Presa a fost foarte entuziasmată, așa că acest prim debut în metropola austriacă, a fost cât se poate de promițător. După puțin timp plec la Berlin spre a cunoaște pe celebrul impresar al Firmei Wolf, Fermio [?], care primind din partea maestrului Reisenauer o strălucită scrisoare de recomandație privitor la mine, mă privește foarte bine și îmi promite aranjamentul unui concert pentru viitoarea stagiune la Berlin. Între timp, cânt în unele orașe de provincie, care îmi aduc oarecare venituri materiale. În vacanța
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
un plic cu onorariul, însă dublat, adică 200 de mărci în loc de 100, semn că cântatul meu a mulțumit înaltele fețe. Nu mult după această memorabilă serată a avut loc primul meu concert la Berlin, în sala Bechstein, sala favorită a maestrului Reisenauer. În fața unei săli destul de populate și în fața întregii prese berlineze am cântat în cea mai bună dispoziție și fiind primită în mod excepțional de călduros. După ultimul număr al programului: 3 capricii de Paganini-Liszt (între care și Campanela), publicul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
princiară Sophie de Wied, unde am cunoscut pe marea cântăreață LilyLehmann, pianistul compozitor Xaver Scharwenka, Iassny Barmas, Ossip Gabrilovitsch (celebru pianist rus) și alte persoane marcante ale Berlinului. Regulat în fiecare lună plecam la Lipsca pentru a cânta programele mele maestrului Reisenauer, care mă primea întotdeauna cu bucurie mare. Lecțiile sale le luam în locuința sa, Waldstrasse 3/2 unde se întruneau elevii săi credincioși. Maestrul demisionând din postul său de la Conservator, în urma neînțelegerilor ivite cu prilejul turneelor sale recente în
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]