2,229 matches
-
2. Cele 12 stații de pe tronsonul Drumul Taberei - Universitate vor fi: Râul Doamnei, Brâncuși, Valea Ialomiței, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Tudor Vladimirescu, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor 2, Hașdeu, Cișmigiu, Universitate 2. Prin punerea în funcțiune a acestui tronson al Magistralei 5 și dotarea cu trenuri noi de metrou (cu interval de circulație de 3 minute), locuitorii cartierului vor ajunge în zona centrală a orașului în 15 minute, iar în 30 minute în 80% din zonele capitalei. Lucrările au început în
Linia M5 a metroului din București () [Corola-website/Science/317529_a_318858]
-
mai târziu, pe 6 februarie 1892, s-a decis crearea unei legi de instituire a unei rețele de metrou usor cu o lungime de rețea de mai mult de 40 de kilometri. Această rețea a fost inițial planificată ca o magistrală pentru locomotive cu abur. Ceremonia de inaugurare pentru muncă a avut loc la 7 decembrie 1892, prezentată de către Căile Ferate Imperiale de Stat. Construirea sistemelor feroviare a început doar în 1894. În calitate de consultant pentru designul artistic este arhitectul Otto Wagner
Metroul din Viena () [Corola-website/Science/317674_a_319003]
-
ocolitoarea mică la km 2+100 printr-o intersecție in T, intesectează Drumul Județean 103A cu un sens giratoriu, traversează zona Timiș Triaj cu un pasaj superior și intersectează Tronsonul II al variantei de ocolire cu un pasaj superior peste Magistrala CFR 400 și Drumul Național 11, spre Bacău. Lungimea tronsonului este de 7,3 km. Costul total al lucrărilor de pe acest tronson este de 129,6 milioane lei. Tronsonul a fost atribuit spre construire companiei austriece Alpine Bau la data
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]
-
ce leagă Drumul Național 11 de Drumul Național 13, spre Sighișoara, a fost recepționat în data de 30 octombrie 2009. Acesta are o lungime de 6,43 km, o lățime a carosabilului de 7 metri, și include un pasaj peste Magistrala CFR 300 și două poduri, peste râurile Durbav și Timișul Sec. Lucrările la acest tronson au început în luna martie 2008 și au fost executate de asocierea dintre firmele Concefa și UMB Spedition. Costul proiectului a fost de 81,8
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]
-
ieșirea din oraș spre Sibiu. Lucrările de artă de pe acest tronson includ un pasaj peste Drumul Național 13, două pasaje peste varianta de ocolire pe Drumul Județean 103C, respectiv pe Strada Institutului, și un pasaj peste Drumul Național 1 și Magistrala CFR 200. Costul total al lucrărilor însumează 97,5 milioane lei, din care 85% reprezintă contribuția nerambursabilă a Uniunii Europeane prin Fondul European de Dezvoltare Regională, iar restul de 15% reprezintă finanțare de la bugetul de stat. Platforma drumului are câte
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]
-
este principala stație feroviară care deservește orașul Buzău, fiind administrată de Regionala de Căi Ferate Galați. Deschisă în 1873, la un an după darea în folosință a căii ferate București-Galați, ea se află la kilometrul 128 pe Magistrala CFR 500 și reprezintă nodul feroviar în care această magistrală se leagă de cea ce duce spre Făurei și mai departe spre Galați și Constanța. De asemenea, gara Buzău este punct terminus pentru linia de interes local Buzău-Nehoiașu. Aflată în
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
Buzău, fiind administrată de Regionala de Căi Ferate Galați. Deschisă în 1873, la un an după darea în folosință a căii ferate București-Galați, ea se află la kilometrul 128 pe Magistrala CFR 500 și reprezintă nodul feroviar în care această magistrală se leagă de cea ce duce spre Făurei și mai departe spre Galați și Constanța. De asemenea, gara Buzău este punct terminus pentru linia de interes local Buzău-Nehoiașu. Aflată în apropiere de centrul orașului, ușor spre sud, gara a fost
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
o linie terminus, denumită linia 20 și care este folosită drept capăt al liniei de cale ferată Buzău-Nehoiașu. De la acea linie pleacă și sosesc zilnic cinci perechi de trenuri care fac legătura cu localitățile de pe valea Buzăului. se află pe magistrala CFR 500, cele mai importante noduri feroviare apropiate pe această magistrală fiind gările Focșani și Mărășești spre nord și Ploiești Sud spre sud-vest. Linia de cale ferată Buzău-Făurei, parte a vechii linii București- Galați deschisă în 1873 și astăzi electrificată
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
capăt al liniei de cale ferată Buzău-Nehoiașu. De la acea linie pleacă și sosesc zilnic cinci perechi de trenuri care fac legătura cu localitățile de pe valea Buzăului. se află pe magistrala CFR 500, cele mai importante noduri feroviare apropiate pe această magistrală fiind gările Focșani și Mărășești spre nord și Ploiești Sud spre sud-vest. Linia de cale ferată Buzău-Făurei, parte a vechii linii București- Galați deschisă în 1873 și astăzi electrificată și dublată funcționează spre est de la gara Buzău ca Magistrala CFR
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
această magistrală fiind gările Focșani și Mărășești spre nord și Ploiești Sud spre sud-vest. Linia de cale ferată Buzău-Făurei, parte a vechii linii București- Galați deschisă în 1873 și astăzi electrificată și dublată funcționează spre est de la gara Buzău ca Magistrala CFR 702. Din gara Buzău pornește și linia de cale ferată simplă neelectrificată Buzău-Nehoiașu. Principalele trenuri de călători care circulă prin gara Buzău sunt cele InterRegio și InterCity care vin de la gara București Nord aflată la 128 km și duc
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
702. Din gara Buzău pornește și linia de cale ferată simplă neelectrificată Buzău-Nehoiașu. Principalele trenuri de călători care circulă prin gara Buzău sunt cele InterRegio și InterCity care vin de la gara București Nord aflată la 128 km și duc pe magistrala 500 în principalele direcții Mărășești-Roman-Suceava și Mărășești-Tecuci-Iași, precum și pe magistrala 702 spre Galați aflat la o distanță de 131 kilometri. Alte trenuri InterRegio care circulă prin această gară sunt cele sezoniere care circulă vara și vin dinspre Oradea sau Satu Mare
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
simplă neelectrificată Buzău-Nehoiașu. Principalele trenuri de călători care circulă prin gara Buzău sunt cele InterRegio și InterCity care vin de la gara București Nord aflată la 128 km și duc pe magistrala 500 în principalele direcții Mărășești-Roman-Suceava și Mărășești-Tecuci-Iași, precum și pe magistrala 702 spre Galați aflat la o distanță de 131 kilometri. Alte trenuri InterRegio care circulă prin această gară sunt cele sezoniere care circulă vara și vin dinspre Oradea sau Satu Mare prin Ploiești Sud (aflată la 69 km) și duc spre
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
cale ferată principală în România, dată în funcțiune în anul 1870. Ea traversează regiunea Crișana (aflată la vest de Transilvania) prin Munții Apuseni, de-a lungul râurilor Crișul Repede și Nadăș, legând Oradea de Cluj. În prezent face parte din magistrala CFR 300. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din Ungaria. Acest lucru s-a datorat condițiilor dificile de
Calea ferată Oradea–Cluj () [Corola-website/Science/319562_a_320891]
-
recomandabila este continuarea circuitului pe DJ174A dincolo de Bilbor , până la intersecția acestuia cu DN15 la vest de Pasul Creangă . De aici se folosește DN15 în continuare până la Capu Corbului și ulterior. Drumurile transversale sunt nemodernizate: În ordinea gradului de apropiere sunt magistralele: Aeroporturile cele mai apropiate (distanțe calculate de la Vatră Dornei ) sunt la Suceava (110 km), Târgu Mureș (175 km), Bacău (215 km), Iași (227 km). Munții Bistriței sunt situați pe teritoriul a 3 județe, în principal Suceava , mai putin Neamț și
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
linie dublă și electrificată cu curent alternativ (27,5 kV, 50 Hz). Ea este intens frecventată atât de trenuri de călători, cât și de trenuri de marfă. Ea este principala legătură între București și orașele din Transilvania, făcând parte din magistrala CFR 300. Tronsonul Câmpina-Predeal este reabilitat cu fonduri UE. Gara Câmpina a fost extinsă în cadrul acestui proiect cu cel puțin un peron și un pasaj de trecere. <br style="clear:both;">
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
este o cale ferată principală în România, dată în folosință în anul 1873. În prezent face parte din magistrala CFR 300. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din Ungaria. În 1868, statul ungar a început construcția mai
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
de 250 km/h. Trenurile părăsesc Gara Bruxelles-Sud și traversează orașul Bruxelles în subteran până la Gara Bruxelles-Nord. În dreptul localității Schaerbeek linia se bifurcă separându-se de linia spre Louvain, Liège și Germania. Până la Antwerpen trenurile utilizează una din cele două magistrale paralele care leagă capitala belgiană de Antwerpen. Linia a fost modernizată pentru a permite viteze de până la 160 km/h, distanța scurtă dintre aceste orașe precum și zona dens urbanizată a împiedicat construcția unei linii noi ce ar fi permis viteze
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
la temperatura aburului viu de 535 presiunea depășește 125 bar. Dezavantajul soluției este instalația foarte complicată și greu de reglat (coordonat). Dacă la ciclurile simple era posibilă funcționarea mai multor cazane sau turbine în paralel, toate fiind legate la o magistrală de abur comună, iar fiecare instalație putea fi reglată separat, la ciclul cu resupraîncălzire intermediară sistemul de reglaj nu face față decât dacă fiecare turbină este alimentată de generatorul său de abur, formând un "bloc cazan-turbină". Căderea unei componente (cazanul
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
s-a aflat pe teritoriul românesc. Între anii 1972-1975 s-a realizat o dublare a căii ferate pe acest traseu. Întregul traseu este cu cale ferată dublă și electrificată cu curent alternativ (25 kV, 50 Hz). El face parte din Magistrala CFR 500 de la Suceava la București, care traversează România de la nord la sud (pe partea de est a țării) și este intens utilizat atât pentru traficul de persoane, cât și pentru cel de marfă.
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva Mică. Pe acest tronson circulă zilnic între patru și opt trenuri personale și accelerate. Acest traseu de cale ferată are importanță și în transportul de marfă.
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
(Înteprinderea Metalurgică de Utilaje Medgidia) este o companie producătoare de utilaje agricole și de transport din România. Compania deține o suprafață de producție de 36 de hectare și are acces la magistralele feroviare, la drumurile naționale și europene și la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Număr de angajați: Începând cu data de 1 mai 1950, "Înteprinderea Auto-Cotroceni-București" a fost transferată cu toate utilajele și întreg personalul la Medgidia, sub denumirea de "Atelierele Centrale ale
IMUM () [Corola-website/Science/321116_a_322445]
-
erorilor pe 2 sau mai mulți biți, însă va fi incapabil să le corecteze. Cum funcționează? Să considerăm cel mai comun caz de corecție a erorilor pe un singur bit ca exemplu. Pentru fiecare set de 8 biți trimis prin magistrală de memorie, este generat un bit de verificare (check-bit) calculat cu ajutorul unui algoritm logic de tipul SAU Exclusiv. Acest bit de verificare va fi stocat pe un chip de memorie separată. Acesta este motivul pentru care modulele de memorie cu
Memoria ECC () [Corola-website/Science/321132_a_322461]
-
date. Programarea constă în arderea legăturilor nedorite, proces ce realizează practic scrierea de zerouri. Însă microcontrollerele nu folosesc astfel de memorii program datorită dificultății de programare a lor. Pot fi folosite în schimb ca memorii program externe, legate printr-o magistrală externă la un microcontroller. Această memorie (erasable programmable read only memory = ștergibil și programabil ROM) folosește tranzistoare MOS ca element programabil. Aceste tranzistoare conțin câte o poartă flotantă ceea ce înseamnă că poarta nu este conectată. Programarea are loc prin injectarea
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
redus. nOE controlează doar bufferele de ieșire, care sunt inhibate pentru nOE = 1 și validate pentru nOE = 0. Motivația existenței a doua terminale de control este mai subtilă: într-un sistem cu microprocesor, controlul cu două terminale evita conflictele pe magistrală dacă se utilizează mai multe asemenea memorii și un decodoficator pentru selecția lor. Microprocesorul va emite semnalele de adresa, din care o parte (cele mai semnificative) sunt folosite de DCD și semnalul nRD, care va fi conectat la intrările nOE
Circuite de memorie EPROM () [Corola-website/Science/321160_a_322489]
-
a reține imaginea ce urmează a fi afișată, respectiv imprimată. Pasionații preferă de obicei să folosească memorii SRAM pentru ușurința interfațării cu aceasta. Este mult mai ușor de lucrat cu SRAM-ul deoarece nu sunt necesare ciclurile de refresh și magistralele de adrese și de date sunt accesibile direct, nu multiplexat. Pe lângă conexiunile pentru magistrale și pentru alimentare, memoriile SRAM mai au de obicei trei conexiuni: "Chip Enable" (CE), "Write Enable" (WE) și "Output Enable" (OE). În varianta SRAM sincron, mai
SRAM () [Corola-website/Science/321158_a_322487]