5,446 matches
-
de artilerie. Singura victorie a zilei era cucerirea de către români cu jertfe grele după patru atacuri succesive a redutei Grivița I. Au murit eroic sacrificându-se pentru patrie în „Valea Plângerii” sau „Valea Sângelui”, în luptele pentru luarea Griviței II, maiorul George Șonțu și căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu. 49 Eșuarea apoi a altor atacuri româno-ruse împotriva Plevnei au impus o nouă tactică de luptă - asediul. Au fost aduse pe front noi unități ruse printre care și garda imperială. S-a trecut
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
disproporționate, semănând cu deturnarea de fonduri (o parte dedicată pentru mese de "condiționare", pentru băuturi la terasele unde se așezau Obiectivele). Practic, aceste informări vor avea ca urmare un raport care pornește de la gradul de locotenent, trece la nivel de maior pentru a fi aprobat de deținătorul unui grad de colonel. Propunerea de "realizare a unui moment operativ" în vederea dovedirii faptului că "numitul Luca Pițu" "folosește lucrări literare care vin în contradicție cu normele morale ale societății noastre, lucrări pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
recepții, Șefu'. Victorioasa" ți-a trimis raportul anual? Vool-Food: Întârzie puțin, mai era lucruri noi (la universitate se redactează publicațiile numite "anale", și se screme să vadă proba de tipar, ascunsă de bandiți, tu... mama lor). Tsop-Ir-Land: Ce ciumpalaci, tov maior, să dai la o revistă nume de parte anatomică... Low-Choir: Așa-i pre limba lor, mai păsărească. Dar știi că fiecare păsărică... Tsop-Ir-Land: Lasă-te de prostii. Low-Choir: Voiam să spun că piere pre puțina ei limbuță dar noi îi
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de artilerie. Singura victorie a zilei era cucerirea de către români cu jertfe grele după patru atacuri succesive a redutei Grivița I. Au murit eroic sacrificându-se pentru patrie în „Valea Plângerii” sau „Valea Sângelui”, în luptele pentru luarea Griviței II, maiorul George Șonțu și căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu. 49 Eșuarea apoi a altor atacuri româno-ruse împotriva Plevnei au impus o nouă tactică de luptă - asediul. Au fost aduse pe front noi unități ruse printre care și garda imperială. S-a trecut
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
se așezau de fiecare parte a sălii și președintele le cerea părerea pe rând; fiecare își motiva votul. La sfârșit președintele judeca dintr-o privire de ce parte era cel mai mare număr și proclama hotărârea prin formula sacră: haec pars maior videtur, ceea ce amintește frapant expresia speakerului Camerei comunelor engleze sau a Lordului-cancelar în Camera Lorzilor: "I think that the not contents are more". În Anglia, deja de la primul Parlament (1264) era în vigoare un decret care stabilea alături de regele Henric
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
că autoritatea părții celei mai numeroase depinde nu numai de cantitatea, ci și de calitatea sa: "de vreme ce majoritatea o formează poporul, iar suveran este ceea ce decide majoritatea, cu necesitate aceasta este democrație"133. Ca urmare începe să se ceară ca maior pars să fie totodată și sanior pars (mai înțeleaptă, virtuoasă și echitabilă). Reformulată, ideea transpare și în textele lui Locke care, deși recunoaște că toți oamenii "sunt egali de la natură... vârsta și virtutea pot conferi unor oameni o dreaptă întâietate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
p. 77. 132 Ibidem, pp. 132, 136. 133 Aristotel, op. cit., IV, 4, 1291b (23). 134 J. Locke, Al doilea tratat despre cârmuire, p. 84. 135 Nici efortul scolasticilor nu ar fi putut găsi o rezolvare problemei de a ști dacă maior pars este în același timp sanior pars sau dacă trebuie să fondeze principiul majorității pe alte argumente. S-ar putea explica "vocea poporului", adică a majorității, ca fiind vocea lui Dumnezeu sau, altfel spus, să exalteze organizarea exemplară a Bisericii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
singurul care-mi spunea pe numele de botez la școală, Ion, Ionică, mă mai alinta și-mi ardea una după ceafă. S-a dat cu poporul la Revoluție, era după un chef, cam mahmur, norocul lui, și l-au făcut maior la excepțional. Știe că o să moară maior, atât îl duce mintea, iar altă revoluție nu se mai anunță prea curând. Și-a dat băiatul și fata tot la școala de ofițeri, că e mai multă nevoie în patrie de polițiști
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
botez la școală, Ion, Ionică, mă mai alinta și-mi ardea una după ceafă. S-a dat cu poporul la Revoluție, era după un chef, cam mahmur, norocul lui, și l-au făcut maior la excepțional. Știe că o să moară maior, atât îl duce mintea, iar altă revoluție nu se mai anunță prea curând. Și-a dat băiatul și fata tot la școala de ofițeri, că e mai multă nevoie în patrie de polițiști ca niciodată, și-a făcut vilă la
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, cîștigînd repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de burghezi la 1900 e să devină maior de roșiori, cavalerist deci, și își anticipează cariera șarjînd asupra slujnicei care prepară cafeaua. La balurile garnizoanelor, roșiorii sînt vînați cu deosebire de infatigabilele silfide, măritate sau feciorelnice. Un ofițer de roșiori al lui Bacalbașa epatează societatea "țivilă" cu versuri
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
închisoare Văcărești unde, se spune, a fost supus la numeroase torturi și bătăi care, adăugate unui organism slăbit de boală, au dus la decesul liderului socialist pe data de 6/19 februarie 1919, la vârsta de numai 48 de ani. Maiorul V. D. Chiru, comisarul regal, a subliniat în rechizitoriul său că: „...manifestația de la 13 decembrie se dorea a fi semnalul declanșării revoluției bolșevice în R pretext ce urma să fie speculat de comuniști. Un manifest descoperit de polițiști la Casa
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
General Comandant (probabil comandantul diviziei, n.n.) a aprobat ca Brutăria din str. Lascăr Catargiu, nr.20. Huși, proprietatea dlui Haim Sneer, să rămână rechiziționată la dispoziția Brutăriei de Campanie nr.15, pentru a fabrica pâinea necesară nevoilor unităților militare”. Atât maiorul Negrea, cât și slt. Nicolae Pârvu, administratorul-șef al Biroului 2 Subzistențe (care semnaseră acest document), subliniau și motivele luării acestei decizii de forță majoră: „...a) Nu este absolut indispensabilă pentru satisfacerea nevoilor de pâine a populației civile din Huși
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Huși și Administrația Financiară Fălciu. La prima instituție, problema era ca și rezolvată dacă ne gândim că unul din membrii comisiei era chiar primarul urbei. Pe 17 ianuarie, Divizionul 1 din Regimentul 30 Artilerie reprezentat chiar de comandantul acestei subunități, maiorul Nicolae Trestioreanu, cerea primăriei „...un bon pentru ca Societatea de Petrol <<Distribuția>> să ne elibereze cantitatea de 600 kgr. gaz (petrol lampant, n.n.) necesar armatei”. De aici se poate constata că se impuseseră reguli stricte privind aprovizionarea cu produse petroliere, de vreme ce
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Stalin, gene n a de carieră. Mandatul avocatului Constantin Onu a fost foarte scurt dar foarte dificil datorită sinistrului ce se abătuse peste oraș. La o dată pe care, din păcate, nu o putem preciza, locul său a fost luat de către maiorul în rezervă Vasile V. Andrian, foarte probabil rudă cu colonelul Gheorghe Andrian, comandantul Garnizoanei Huși. Oricum, pe 23 ianuarie 1941 era cu certitudine la post, de vreme ce semnase de luare la cunoștință pe dreapta unui document important venit de la Poliția Huși
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu certitudine legile și de aceea, conform documentului din care cităm, „...tranzacțiunile se fac prin locuri îndosite, adică în afară de piața orașului, având diferiți agenți de legătură (subl.ns.)”, sau, astfel spus, se dezvoltase o adevărată mafie a speculanților gen „caracatiță”. Maiorul în rezervă Vasile V. Andrian, primarul urbei, dădea comandantului poliției unele soluții de stăvilire a fenomenului: „...pentru a se opri acestea (...), rog a dispune a se da ordin organelor Dvs. pentru un control mai riguros, totodată a se da ordin
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de adrese, România începuse încă din iunie războiul antisovietic, de eliberare a provinciilor răpite hoțește în vara anului 1940. a.III. Chiar și țârii fuseseră puși „la indexul” mercurialului! recute cu aproape șapte decenii în urmă la Huși, vom ataca maiorul Andrian acuza organele de ordine de legături periculoase cu comercianții. Cu numărul 3605/3 aprilie 1941, primarul trimitea o adresă poliției, ce avea, în mare, următorul conținut: „Controlorul Pieței ne relatează că eri 2 aprilie a.c. au intrat în Piață
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a Basarabiei și Bucovinei de Nord încă nu începuse dar era pe aproape, tot era ceva să șterpelești burduful nou al trăsurii Domnului Primar al Orașului Huși fără să fii prins! Dar, iată cum s-a petrecut tărășenia scrisă de maiorul Vasile V. Andrian, șefului Poliției locale, în adresa nr.3712/7 aprilie 1941: „(...) Această Primărie are pentru nevoile sale 3 trăsuri. Toate cele 3 trăsuri stau în adăpostul de lângă peretele Poliției acestui oraș (subl.în orig, și, n.n., primarul a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
le am cercetat. Astfel, căpitanul-intendent Ioan V. Bujor, comandantul Brutăriei de campanie nr. 15 (de care am amintit în episodul trecut), trimitea primăriei pe data de 24 aprilie 1941 adresa „f.f.f. urgentă” nr.436, în care îi solicita edilului șef, maior(r) Vasile V. Andrian, următoarele: „...Divizia 15 Infanterie, Serviciul Intendenței cu ordinul nr. (...) ne ordonă a tăia vite, necesare la hrana trupelor operative depe zonă”. Fiind bine informat și având oarecare vechime în Huși, căpitanul Bujor îi reamintea primarului că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
operative depe zonă”. Fiind bine informat și având oarecare vechime în Huși, căpitanul Bujor îi reamintea primarului că „...în orașul Huși este un așa zis abator (subl.ns.) care este al comunei”. Probabil necunoscând legile, militarul îi cerea aproape imperativ maiorului Andrian aprobarea de sacrificare a acestor animale FĂRĂ NICIO TAXĂ, neuitând să adauge și un final patetic: „Rezultatul ne este necesar cât mai urgent, pentru ca trupele să nu sufere (subl.ns.)”. Putem afirma cu toată certitudinea că înainte de a trimite
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din „...dosul grajdului comunal de la Ocolul Dric”, deoarece, „...suntem puși în imposibilitatea de a ne adăposti materialele și uneltele noastre”. Toate aceste frecușuri aveau, uneori, și o justificare din punctul de vedere al primăriei hușene. Astfel pe 1 aprilie 1941, maiorul (r) Vasile V. Andrian trimitea garnizoanei orașului Huși adresa nr.3523, ce conținea următorul text: „...Primăria Huși lucrează în acest moment la sondaje pentru apă în direcția <<Ochi>>. Cu toate că întrebuințează destui bani, nu are posibilitatea să învingă. În seara zilei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
da cel puțin două căruțe zilnic pentru căratul acestei pietre”. Tot în această speță a intervenit și Prefectura Fălciu însă obtuzitatea militarilor români de la acea dată era foarte mare, de vreme ce într-o adresă de răspuns, comandantul Divizionului 1/25 Artilerie, maiorul Constantin Giurea, îi „lămurea” pe edilii hușeni cam așa: „...vă facem cunoscut că am luat contact cu Regimentul care nu aprobă a se da căruțe, fără ordinul Diviziei”. Opinăm că mai era doar un singur pas până la solicitarea semnăturii aprobatoare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu toate că nu avea niciun drept de a se amesteca în bucătăria primăriei ce era, totuși, o instituție civilă. Datorită modului de abordare „de sus”, cu trimiteri insinuante asupra personalității proaspătului mareșal Antonescu, pe care lt.col. Petrescu îl dădea ca model maiorului V.V. Andrian, ni s-a părut necesară citarea unor pasaje edificatoare: „...cu ocazia Cursului de formare a pregătirii premilitare ce a avut loc în Garnizoana Huși între 25-31 august 1941, premilitarii din jud. Fălciu cari au luat parte la acest
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în anul 1892 băcăuanca Natalia Manoliu se putea căsători cu un sublocotenent de flotilă din Galați având o dotă evaluată la 25.000 lei (bunuri imobiliare), în anul 1927, conform unui ordin al Ministerului de Război, ofițerii - de la sublocotenent la maior - nu se puteau căsători decât cu fete a căror dotă era de minim un milion de lei. Ulterior, prin legea pentru căsătoria militarilor (aprilie 1931), condiționările au devenit mult mai aspre, fiind nevoie de consimțământul scris al autorității militare superioare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vie impresie a făcut „afacerea sentimentală” ce l-a avut drept personaj central pe băcăuanul Constantin Diaconescu, locotenent în cadrul Școlii militare de administrație din localitate. Pe 17 mai 1936, acesta, „surprinzându-și soția pe un loc viran din apropierea casei, cu maiorul Ernest Gheorghiescu, (...) insultat, înșelat și bruscat de maior, a tras câteva gloanțe de revolver asupra lor, rănindu-i grav”. În urma hotărârii Consiliului de Război din Brașov, locotenentul Diaconescu a fost condamnat „la trei luni închisoare pentru lovirea superiorului”. Ulterior, Curtea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a avut drept personaj central pe băcăuanul Constantin Diaconescu, locotenent în cadrul Școlii militare de administrație din localitate. Pe 17 mai 1936, acesta, „surprinzându-și soția pe un loc viran din apropierea casei, cu maiorul Ernest Gheorghiescu, (...) insultat, înșelat și bruscat de maior, a tras câteva gloanțe de revolver asupra lor, rănindu-i grav”. În urma hotărârii Consiliului de Război din Brașov, locotenentul Diaconescu a fost condamnat „la trei luni închisoare pentru lovirea superiorului”. Ulterior, Curtea superioară de justiție militară a casat această sentință
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]