97,392 matches
-
Presa este menită să prezinte lucrurile ieșite din comun, ne-banale, fie ele negative sau pozitive, și nu este vina ziariștilor că primele predomină în România. De altfel, presa n-a ocolit nici un eveniment pozitiv, atîtea cîte au fost acestea, majoritatea în cultură, sport și divertisment (mai rar în economie, politică sau social...) Nu-i înjurați pe ziariști dacă arată realitatea așa cum este.
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
a fost lăsat în libertate, evident în numele libertății de expresie (Primul Amendament...). Nu lipsesc din volumul Războiul împotriva tăcerii studiile literare, cel despre La răscruce de vînturi fiind spectaculos. Cartea e greu de lăsat din mînă și datorită faptului că majoritatea textelor sînt discursuri rostite cîndva, rămase vii datorită stilului percutant și concis și permanentei actualități (mai ales la noi) a problemelor atacate. Andrea Dworkin - Războiul împotriva tăcerii, Editura Polirom, 2001, Colecția "Studii de Gen", 336p., 98.000 lei Accente Este
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
a înregistrat valori pozitive față de anul trecut atât la numărul de spectatori, cât și la cel de filme. Astfel, cei 68.100 de cinefili prezenți în sălile de cinematograf vieneze au urmărit 220 de filme în decurs de douăsprezece zile. Majoritatea acestor filme au fost prezentate în exclusivitate în cadrul festivalului. Programul principal de filme în premieră a fost dedicat anul acesta legendarei actrițe Fay Wray și producătorului german de filme documentare Peter Nestler, bucurându-se de un extraordinar succes la public
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
Muzeul de Film din Austria, s-a bucurat de un succes deosebit atât în contextul actualei ediții, dar și comparativ cu retrospective asemănătoare din anii precedenți. Au fost oferite filme artistice și documentare din Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan, Kirkizia și Tadjikistan, majoritatea dintre ele în premieră în Austria și realizate între 1990-2000. Ele au oferit o perspectivă sociologică, documentară, etnografică și estetică asupra culturii din Asia Centrală, confirmînd o dată în plus faptul că cinematografia este cel mai eficace mod de a descoperi și
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
Reeditarea într-o singură carte a prozelor lui Ioan Groșan este de două ori binevenită. în primul rînd pentru că face accesibile niște texte greu de găsit altfel. Caravana cinematografică și Trenul de noapte sînt astăzi rarități de anticar, așa cum sînt majoritatea cărților de literatură română nouă apărute în anii '80. în al doilea rînd, pentru că ne dă prilejul să recitim un mare scriitor și eventual să vorbim puțin altfel despre el astăzi. Trebuie spus de la bun început că în aproape tot
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
ei în prim-planul vieții culturale din pitorescul oraș al Franconiei de jos: expoziția ,,Sportul în Antichitate", deschisă la complexul muzeal Martin von Wagner în cinstea jocurilor Olimpice din Atena anului 2004, o expoziție găzduită de Biblioteca Municipală, care reunea majoritatea traducerilor în germană din literatura neogreacă (publicate în cea mai mare parte la Editura Romiosyni din Köln, specializată în această direcție), un concert, ,,Variationen der Ägais", susținut de mezzosoprana de renume mondial Alexandra Gravas, care a interpretat piese pe versurile
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
citate din presa actuală; dar mi se pare că e percepută în continuare ca o deviere de la normă, certă cel puțin în cazul româncă/română: "Gimnastele române s-au retras de la Jocurile Bunăvoinței" (Evenimentul zilei = EZ 1847, 1998, 16); în majoritatea exemplelor apare totuși forma în -că: "amanta sa româncă" (România liberă = RL 2064, 1997, 1), "jucătoarea româncă" (RL 2013, 1996, 15) etc. Sînt și alte oscilații - de pildă între formele substantivale americană și americancă: "O americană a fost premiată pentru că
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
lui M. Sebastian în anii din urmă a alimentat din plin o dezbatere care, după părerea mea, suferă de o parțialitate tendențioasă în reconsiderarea trecutului. Unde articolul lui Tony Judt își dovedește cu adevărat însemnătatea și face figură discordantă cu majoritatea unor astfel de intervenții datorate străinilor este în considerațiile din capitolul al treilea, consacrat situației actuale, grevată de moștenirea comunistă, și problemelor integrării. Analiza mi se pare serioasă și corectă. "România va fi o piatră de încercare pentru Bruxelles - scrie
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
grilă. De vreo cincizeci de ani, în societatea românească persistă această frică de normalitate - mai cu seamă la nivelul factorilor politici, dar nu numai acolo. A gîndi normal, a spune ce gîndești, a face așa cum spui, iată lucruri pe care majoritatea românilor le refuză cu îndîrjire, fie că sînt oameni politici, oameni de afaceri, sau oameni de cultură. Mi s-ar fi părut normal ca, în condițiile descrise mai sus, măcar intelectualii să ia atitudine. Sau măcar aceia dintre ei care
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
care i-au plăcut românului, de-a lungul scurtei istorii literare de 150 de ani, să iasă la suprafață. Acolo unde a "ales", Petru Romoșan a greșit. Să încercăm o mică istorie a antologiilor românești din ultima jumătate de secol. Majoritatea au fost alcătuite în scop politic (pur politic sau din motive de politică literară). Mai sînt, bineînțeles, multe antologii tematice (simbolismul, avangarda etc.) care rămîn închise în cîmpul literar, cu un impact nesemnificativ în rîndul cititorilor. O antologie care a
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
șochează nimic. Izbucnirea tăioasă a d-lui Năstase constituie semnalul clar că puterea pesedistă începe să-și piardă încrederea în sine. înafara câtorva guralivi intratabili (gen Iorgovan, Pașcu, Agaton, Cosmâncă și, inevitabil, Păunescu), capabili să peroreze oricând despre orice, marea majoritate a liderilor pesediști nu știu cum să se ascundă mai abitir din fața opiniei publice. "Testul iernii" - cel care marchează diferența fundamentală dintre o țară normală și una sub-normală - începe să facă ravagii în unitatea de cristal de până acum a iliescienilor. Lăsându
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
amărîți la care se dedau tot soiul de neisprăviți care, chipurile, reprezintă autoritățile României mă face să-mi amintesc de spusele citate ale unui fost lider comunist, Lucrețiu Pătrășcanu, " Înainte de a fi comunist, sînt român!". Dacă am înțeles bine, față de majoritatea puterilor comuniste ale vremii, Pătrășcanu a vrut să apere o minoritate reprezentînd un popor. Acum diriguitorii României ar trebui să precizeze că înainte de a fi români, sînt oameni, pentru a-i potoli pe interniștii care se războiesc cu compatrioți ai
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
literare" în cultura românească. D-sa se simte un singularizat, un mal-aimé pe acest fundal al unei insuficiențe naționale: "Ceea ce eu căutam să propag, stilul ideilor, critica de idei nu impunea, nu era cultivată, chiar dacă, evident, era publicată. Fiindcă imensa majoritate a criticii literare românești avea o altă orientare. Deci făceam o figură izolată, puțin bizară, ostentativă. La toate cronicile mele, din Cuvîntul în mod special, am și scris sus "Critică de idei". Poate că va intra în capul unora că
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
decent sînt opuși unei "burghezo-moșierimi", de data asta nefanariotă, ci get beget românească". Adică, precizează Ilie Șerbănescu, la 10 ani de la revoluție, în ceea ce privește nivelul de trai România a ajuns trecutul din urmă, cu aproape 80% din populație trăind în sărăcie. * Majoritatea cotidianelor au publicat știrea că Valentin Ceaușescu a dat în judecată statul pentru a-și revendica bunurile confiscate în 22 decembrie 1989. În proces a intervenit însă Muzeul Național de Artă care cere ca Valentin Ceaușescu să facă dovada că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
de cei din închisori sau lagăre nici de cei din libertate. Era teribil de orgolios și cerea tuturor să fie prețuit ca teoretician. Ceea ce era nu greu, ci efectiv imposibil de obținut într-un minuscul partid alcătuit, în marea lui majoritate, din oameni simpli sau sfertodocși. Nu pregeta să le arate adevărata identitate și, cu timpul, era făcut să înțeleagă că intrusul, într-un partid al clasei muncitoare, era el, Pătrășcanu. Zorile inimiciției care avea să-l piardă, se desenau încă
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
una, alta cetățenilor Republicii Moldova a fost privită de guvernul de la Chișinău drept o formă de expansionism a României. Probabil că această formulă va rămîne în istorie drept o dovadă de nebunie a unui guvern care declară asemenea prostii, conducînd o majoritate românească. Numai că tot istoriei îi rămîne să explice cum de a fost posibil ca această majoritate românească din Republica Moldova să nu sară în sus împotriva unui guvern care a susținut așa ceva. * Seria prostiilor scrise în CRONICA ROMÂNĂ, cu pretenții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
României. Probabil că această formulă va rămîne în istorie drept o dovadă de nebunie a unui guvern care declară asemenea prostii, conducînd o majoritate românească. Numai că tot istoriei îi rămîne să explice cum de a fost posibil ca această majoritate românească din Republica Moldova să nu sară în sus împotriva unui guvern care a susținut așa ceva. * Seria prostiilor scrise în CRONICA ROMÂNĂ, cu pretenții de editorial, continuă, cu seninătatea unui Răzvan Voncu, cel care s-a găsit să vadă cum arată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
în cît mai mare măsură conștiința și respectul de sine ale unei societăți lucide, a conducerii sale prezumptiv responsabile. Pînă și sovieticii - cer iertare pentru acest blasfemic termen de comparație! - își cinsteau scriitorii, artiștii, savanții, e adevărat că, în zdrobitoarea majoritate a cazurilor, în schimbul unei adeziuni ideologice, în-tr-o manieră însă ce proba, fie și într-o zonă distorsionată, alienată, nevoia proprie oricărei civilizații de a-și recunoaște și susține structura intelectuală. Or ce se petrece în proaspăta noastră, atît de prosperă
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
publice. De fapt, ar trebui nu să râdem, ci să fim îngroziți de nivelul argumentării omului numărul doi din republică. Somat de jurnaliști, cel supranumit cândva "Guvernoiu", a hotărât să nu-l invite în călătoria asiatică pe omul definit de majoritatea presei drept un "terorist". Numai că forma - penibilă în conținut și vulgară în expresie - prin care Văcăroiu a explicat eliminarea de pe lista voiajorilor veseli a lui Vadim Tudor pune mari probleme. Sunt mai deștept decât săptămâna trecută!", a exclamat președintele
Fii și alifii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15794_a_17119]
-
ne spune: "Pe ea o cheamă Carolina. în text, păstrez numele ei real, frumusețea ei reală. Tot ce-i frumos în povestirea aceasta este real: este realul acestor ființe. Și invers, tot ce-i trenant sau monoton este imaginarul meu." Majoritatea poveștilor sînt reale, ni se spune și ni se repetă. Mare parte par să fie chiar autobiografice, vorbesc despre experiența unui est-european aflat la Antipozi, în Noua Zeelandă. Un est-european cu preocupări ezoterice, un universitar în domeniul antropologiei, un spiritualist și
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
Viorica Bucur Cu o întârziere de trei ani, și publicul nostru (de fapt o anumită parte a acestuia: cei 400 de cinefili bucureșteni, majoritatea tineri, care au umplut până la refuz sala cinematografului Studio) a putut vedea, grație Festivalului de Film European - ediția a 5-a, filmul belgian Rosetta. La București, ca de altfel pretutindeni unde a rulat, publicul a fost împărțit în două: unii
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
de care s-a făcut atîta caz în Germania (omul foarte înalt, foarte blond și cu craniul dolicocefal) nu reprezintă - dacă ținem seamă de totalitatea locuitorilor Europei care vorbesc limba germană: germani din Germania, austrieci, elvețieni de limbă germană - nici măcar majoritatea". Cît privește limba pe care o vorbesc, potrivit acelorași teorii antropologice infirmate de știință, ele n-au nici o legătură cu așa-zisa rasă. "Popoarele și-au schimbat mereu limbile, de-a lungul veacurilor. De aceea, înrudirile de limbă nu mai
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
sarcina Consiliului în aceea a Conferinței. Asta e tot ce a votat Conferința în materie de statut. Chiar dacă s-ar fi solicitat de către cei care au condus lucrările în partea a doua ca președinte să fie ales, indiferent dacă are majoritate, cel care întrunește cele mai multe sufragii, această solicitare n-avea cum să atragă modificarea statutului. În plus, ea nici n-a fost supusă votului. Dl Uricaru a mai susținut că nu recunoaște comunicatul Consiliului de sîmbătă. Textul ar fi fost semnat
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
vorbesc știe foarte bine cu cine are de-a face. Discursul rațional, perspectiva realistă, vorba cumpătată nu pătrund dincolo de beton-armatul descurajării, neputinței și resemnării românului. De ce la noi triumfă, de zece ani încoace, populiștii, demagogii și sforarii? Simplu: pentru că marea majoritate a populației (indiferent de nivelul intelectual) n-a depășit stadiul infantilității. Loviți de buget, loviți de reproșurile nevestei, loviți de barierele sociale, loviți de goliciunea buzunarului, loviți de insecuritatea locului de muncă, ei merg buluc spre cel care le promite
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
și Marius Theodor Barna. Tot în ordinea unei ambiții de normalitate, la conferința de presă a filmului, invitații au putut intra și în posesia unei cărțulii cochete, incluzînd scenariul, însemnări de regizor, fragmente de interviuri și de comentarii la film (majoritatea elogioase) apărute în presă. Mărturisesc că nu mai țineam minte ce scrisesem în '98. Într-un articol apărut de curînd într-o revistă, regizorul scrie că aș fi făcut "o critică severă". Îmi amintesc doar că, atunci, ca și acum
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]