13,923 matches
-
formalizate pentru locul de muncă la nivelul anului 2004 includeau: drepturile omului, egalitatea de șanse (oportunități), sănătatea și siguranța și preocuparea pentru HIV/SIDA. Implementarea lor a implicat educarea și antrenarea salariaților. Monitorizarea ansamblului lor se face de către un comitet managerial special, firma fiind semnatară a acordului Global Reporting Initiative (GRI), acord mondial focalizat pe standardele de utilizare a resurselor umane. Educarea și antrenarea personalului reprezintă constantă a politicilor de resurse umane. Dacă antrenamentul are o componentă formală clară ce este
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
era mult mai mare. Faptul este semnificativ prin presiunea și rolul simbolic jucat de o firmă mare în mediul salarial românesc. Pentru personalul de management „pachetele salariale” sunt mai sofisticate, în concordanță cu grija firmei pentru cultivarea și păstrarea competențelor manageriale. Interesul pentru dezvoltarea organizațională și în special a carierelor managerilor este reflectat în forme multiple, începând cu elemente structurale ce sunt focalizate pe sarcini aferente subiectului și terminând cu „traiectoriile” ascensionale ale managerilor (vezi caseta dedicată managerilor din România). Salariații
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
motivație competitivă prin raportare la alte firme multifuncționale. Pachetul de recompense este în corelație cu performanțele asociate ariei de responsabilitate. Aceste performanțe luate în considerare pot fi de natură financiară sau nonfinanciară. Ca multe alte elemente de management, abordarea compensațiilor manageriale este explicată detaliat în raportul anual al firmei. Managerii români sunt distribuiți în două zone ale structurii organizaționale: în staffurile regionale și în cel al țării de origine, unde dețin, practic, totalitatea pozițiilor executive. Majoritatea au o experiență multiplă în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
aceste elemente duc organizația spre o birocrație complicată și ineficientă. În realitate, organizația apare ca o birocrație weberiană care se mișcă rapid și se adaptează la semnalele mediului, chiar dacă acestea nu au implicații imediate în performanța financiară. Păstrarea „prospețimii” abordărilor manageriale este exemplificată de numeroasele subiecte care generează concepte și idei noi în practica firmei. Managementul riscului sau managementul talentului sunt, de exemplu, două domenii în care firma are preocupări materializate în elemente de structură organizațională. IV.9. Finanțeletc "IV.9
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în subordinea executivului managing director, ca și o echipă locală în subordinea managerului de țară - country general manager. Problematica domeniului este auditată intern la aceste niveluri, în întruniri periodice și cu o focalizare clară pe anumite elemente transformate în obiective manageriale (de exemplu, reducerea consumului de apă sau obținerea unor certificări pentru facilitățile de producție și distribuție). Pentru un sistem cu prestigiul și valoarea menționate anterior, există un dublu interes în generarea unor standarde mai înalte decât cele acceptate curent. Interesul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acceptate curent. Interesul extern este cel al publicului larg ce monitorizează liderii și e preocupat de distorsiunile de toate tipurile pe care le induc aceștia. Preocuparea externă este justificată de implicațiile majore pe care le poate avea un „accident” economic, managerial, de producție etc. Interesul intern e cel al managementului, interesat de gestiunea unei afaceri cu o componentă culturală principală asociată unei imagini-simbol, dar și cu o componentă tehnică pentru care există necesitatea unei îmbunătățiri continue. Operaționalizarea conceptului de responsabilitate socială
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
8 hectare. La nivel Comunitar, doar Estonia, Letonia, Finlanda și Suedia nu au „datorii ecologice”, iar Întreaga populație UE, Însemnând 7% din populația globală, consumă de două ori mai mult decât valoarea medie la nivel planetar. Din punct de vedere managerial, este foarte important de construit acel spațiu propice de transfer al cunoașterii. Așa cum Îl numește profesorul japonez Nonaka În lucrarea Knowledge Creation, acest loc poartă numele de „ba”<footnote Nonaka, I., Konno, N. (Spring, 1998), „The Concept of „Ba”: Building
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
este funcție de doi factori: Capital și Cunoaștere, Y = F(C, K). Exprimarea productivă a forței de muncă reprezintă materializarea resursei cunoaștere. Aceasta poate să ia forma fizică a muncii operatorului din fluxul de producție, poate lua forma intelectuală a activității manageriale sau poate avea caracterul virtual al unui software. Așa cum aminteam Într-un studiu anterior, o parte din cunoaștere se capitalizează, astfel Încât chiar Capitalul trebuie văzut și În forma sa netangibilă, prin componenta sa Capitalul Intelectual. Cum trebuie privită această exprimare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
s-au aprobat 80% din alocarea financiară totală a programului pe cei șapte ani, dar implementarea proiectelor trenează din cauza Întârzierii rambursărilor, iar rata de absorbție rămâne scăzută. Desele schimbări ale managementului acestui program, reorganizările de departamente și servicii, modificarea strategiilor manageriale și simpatiile pentru diverși agenți de influență au dus la disfuncționalități În sistem, la proceduri absurde de publicare a apelurilor care se deschid la momente diferite de cele anunțate și care se Închid Înainte de a se anunța acest lucru, sesiuni
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
for intrinsic motivation, learning, and creativity, teză de doctorat, Brandeis University, Waltham, MA. Pollak, S. (1992), The effects of motivational orientation and constraint on the creativity of the artist, manuscris nepublicat, Brandeis University, Waltham, MA, Potter, L., Lawler, E.E. (1968), Managerial attitudes and performance, Free Press, Homewood, IL. Roe, A. (1952), „A scientist examines 64 eminent scientists”, Scientific American, 187, pp. 21-25. Rogers, C. (1954), „Towards a theory of creativity”, ETC: A Review of General Semantics, 11, pp. 249-260. Rubenson, D.L.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
tradiție liberal-democratică, pe măsură ce funcțiile atribuite statului se înmulțesc, luarea deciziilor pare să ceară tot mai mult competențe tehnice. În același timp, regimurile totalitare instituie instrumente de planificare ce sustrag complet marile opțiuni oricărei forme de dezbatere publică. Burnham și „revoluția managerială” În acest context istoric, apare un curent de gândire critică a dominației „tehnicii și emergenței unei „noi clase” cu vocație pentru activitatea de conducere. Cel mai celebru reprezentant al acestei orientări teoretice și ideologice este James Burnham (1905-1987), a cărui
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
context istoric, apare un curent de gândire critică a dominației „tehnicii și emergenței unei „noi clase” cu vocație pentru activitatea de conducere. Cel mai celebru reprezentant al acestei orientări teoretice și ideologice este James Burnham (1905-1987), a cărui lucrare The Managerial Revolution (1941) a avut un mare răsunet în epocă. La origine, Burnham este troțkist și conduce revista New International. Din dezbaterile desfășurate în mediile troțkiste, el va păstra ideea că o nouă clasă este în formare în URSS și că
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fapt, dacă nu și de drept, de directorii și împuterniciții lor (Berle și Means, 1936). Așadar, Burnham avansează o teză situată la intersecția teoriei elitelor cu cea a luptei de clasă. El ia foarte serios în considerație formarea unei elite manageriale compuse din manageri ai economiei private, ai administrațiilor publice și ai organizațiilor sindicale, din ingineri, experții planificatori și tehnicieni de rang înalt (Burnham, 1947, pp. 126-127). Dar dacă regimul capitalist i se pare muribund, nimic nu permite, în opinia sa
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
clasa muncitoare, revoluționară, din vulgata marxistă, cu tehnocrați (Fougeyrollas, 1950, pp. 31-32). Nu-i mai puțin adevărat că argumentele lui Burnham au făcut obiectul a numeroase dezbateri. Liderul socialist Léon Blum a acceptat să prefațeze traducerea franceză a lucrării The Managerial Revolution și a declarat că această carte l-a făcut să-și revizuiască în mare parte ideile pe care le considerase irefutabile (Blum, 1947, p. XXI). Totuși, pentru Blum, tehnocrația nu putea fi decât un regim de tranziție către socialism
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
asprimea obișnuită a tonului său, Georges Gurvitch n-a ezitat să-l califice pe Burnham drept „un abil propagandist care și-a adaptat ideile fasciste și naziste la psihologia americanului de rând” (Gurvitch, 1963, vol. II, p. 440). Teza puterii manageriale a părut totuși să merite atenția sa și i-a consacrat mai multe texte importante. Contrar optimistei viziunii saintsimoniene, potrivit căreia guvernarea oamenilor era menită să fie înlocuită cu „administrarea lucrurilor”, Gurvitch estimează că, în prima jumătate a secolului XX
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în regimurile „etatiste colectiviste” corespunzând „primei etape a structurii globale comuniste” (ibidem, pp. 433-434). Chestiunea îl preocupă suficient de mult ca să adapteze, în consecință, tipologia sa a societăților globale (1963, t. I, p. 506; 1967, t. I, p. 218). Teoriile manageriale moderne Mult mai târziu, John Scott (1990) - din care ne-am inspirat în cele ce urmează - va face un bilanț al teoriilor manageriale. În această privință, el distinge o teorie managerială clasică, foarte apropiată de Berle și Means, și niște
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
consecință, tipologia sa a societăților globale (1963, t. I, p. 506; 1967, t. I, p. 218). Teoriile manageriale moderne Mult mai târziu, John Scott (1990) - din care ne-am inspirat în cele ce urmează - va face un bilanț al teoriilor manageriale. În această privință, el distinge o teorie managerială clasică, foarte apropiată de Berle și Means, și niște versiuni simplificate, derivând direct din Burnham. Poziția clasică pleacă de la principiul că societatea pe acțiuni reprezintă sfârșitul clasei capitaliste și emergența unei noi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
I, p. 506; 1967, t. I, p. 218). Teoriile manageriale moderne Mult mai târziu, John Scott (1990) - din care ne-am inspirat în cele ce urmează - va face un bilanț al teoriilor manageriale. În această privință, el distinge o teorie managerială clasică, foarte apropiată de Berle și Means, și niște versiuni simplificate, derivând direct din Burnham. Poziția clasică pleacă de la principiul că societatea pe acțiuni reprezintă sfârșitul clasei capitaliste și emergența unei noi clase de manageri. Această inovație juridică antrenează o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
conducerea întreprinderii însăși. În afară de aceasta, odată cu creșterea în dimensiuni a întreprinderii, dispersarea acțiunilor atinge un asemenea grad, încât acționarul individual este efectiv eliminat de la orice participare la controlul real al întreprinderii. Rolul acționariatului instituțional Unele versiuni mai recente ale teoriei manageriale comportă o modificare a acestui tip de argumentație, făcută necesară de schimbările din structura acționariatului survenite începând cu anii ’30. Din ce în ce mai frecvent, pachete importante de acțiuni au fost transferate de la indivizi la instituții financiare cum ar fi băncile, companiile de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
modernă nu mai este managementul pe cale de autonomizare, ci, dimpotrivă, managementul controlat îndeaproape de acționari instituționali puternici, adică de influența reală a unor interese care sunt capitaliste, chiar dacă au acum o altă formă decât altădată. O altă versiune a teoriei manageriale contestă că interesele acționarilor instituționali ar putea fi asimilate pur și simplu cu niște interese capitaliste. Dimpotrivă, în această perspectivă, creșterea puterii instituțiilor financiare ar constitui realmente sfârșitul capitalismului, ca expresie a intereselor de clasă. Într-adevăr, departe de a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
puternică în cazul instituțiilor. Așadar, managerii lor se află efectiv „sub presiune”, dar pentru alte motive decât o pretinsă identitate de interese cu masa populației. Vedem astfel cum reapare o linie de tensiune între elitele politice și cele economice. Teoriile manageriale și marxismul Cea mai mare parte a teoreticienilor marxiști au respins teza „revoluției manageriale” și au rămas fideli ideii că proprietatea asupra mijloacelor de producție rămâne determinantă. Totuși, unii marxiști au acceptat ideea înlocuirii antreprenorilor capitaliști cu o nouă elită
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
alte motive decât o pretinsă identitate de interese cu masa populației. Vedem astfel cum reapare o linie de tensiune între elitele politice și cele economice. Teoriile manageriale și marxismul Cea mai mare parte a teoreticienilor marxiști au respins teza „revoluției manageriale” și au rămas fideli ideii că proprietatea asupra mijloacelor de producție rămâne determinantă. Totuși, unii marxiști au acceptat ideea înlocuirii antreprenorilor capitaliști cu o nouă elită managerială. Dar, paradoxal, ei au văzut în asta o întărire a raporturilor capitaliste de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și marxismul Cea mai mare parte a teoreticienilor marxiști au respins teza „revoluției manageriale” și au rămas fideli ideii că proprietatea asupra mijloacelor de producție rămâne determinantă. Totuși, unii marxiști au acceptat ideea înlocuirii antreprenorilor capitaliști cu o nouă elită managerială. Dar, paradoxal, ei au văzut în asta o întărire a raporturilor capitaliste de producție. Dimpotrivă, alții au pretins că schimbările în compoziția clasei capitaliste au dat naștere unei mici elite de capitaliști financiari ce domină economia la ora actuală. Într-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în asta o întărire a raporturilor capitaliste de producție. Dimpotrivă, alții au pretins că schimbările în compoziția clasei capitaliste au dat naștere unei mici elite de capitaliști financiari ce domină economia la ora actuală. Într-o versiune marxistă a teoriei manageriale, se admite fără înconjur că forma familială a capitalismului a dispărut din marile întreprinderi moderne. Totuși, nu se întrevede nicăieri o evoluție care să ducă la o ieșire din capitalism. Dimpotrivă, managerii sunt obligați să-și utilizeze puterea pentru a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
opune adesea ideea că băncile însele rămân supuse controlului unor capitaliști individuali ce întrețin o veche tradiție familială. Așadar, mecanismele capitalismului familial ar fi fost mai degrabă restructurate decât nimicite. Dincolo de marxismul clasic: elita întreprinderilor Confruntarea dintre marxism și teoriile manageriale a suscitat apariția unor teorii care se îndepărtează tot mai mult de marxismul clasic. A existat mai întâi o teorie a hegemoniei financiare. Aceasta admite simbioza sectorului bancar cu industria și recunoaște poziția centrală a băncilor în fluxurile de capitaluri
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]