128,667 matches
-
Nu cred nici azi că artistic e de preferat un regim care îți acordă atît de multă atenție, încît te cenzurează, în locul unui capitalism sălbatic căruia nu-i pasă de tine decît în măsura în care arta pe care o produci e o marfă interesantă. Dar textul lui Nedelciu, atît de hulit atunci, are azi o sumedenie de apărători care n-au habar că vin în sprijinul lui. Arta trebuie protejată ca un produs specific, nu ca o marfă oarecare! Acest slogan se aude
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
care o produci e o marfă interesantă. Dar textul lui Nedelciu, atît de hulit atunci, are azi o sumedenie de apărători care n-au habar că vin în sprijinul lui. Arta trebuie protejată ca un produs specific, nu ca o marfă oarecare! Acest slogan se aude și din partea persoanelor cu convingeri de dreapta, nu numai dinspre cei care văd în stînga salvarea artei autohtone. La vremea lui, Nedelciu duela cu marșandizarea capitalistă a artei, ceea ce în termeni de azi ar însemna
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
învîrt în jurul permisiei mult așteptate, a revelionului, a familiei care așteaptă acasă, a frigului din case sau a înfometării populației fără de care Ceaușescu n-ar fi pierdut controlul. Filmările în interiorul TAB-ului, ca și cele ale lui Criști Puiu din "Marfă și Banii" (în mașină) restrîng spațiul aproape claustrofobic. Fiecare din protagoniști dorește că totul să se termine mai repede pentru a ajunge acasă, de revelion. Radu Muntean face un film despre Revoluție care nu intenționează să surprindă marea desfășurare de
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
de consum reprezintă totalitarismul perfect, și asta pentru că nimeni nu se mai poate sustrage tiraniei sale. Nu există scăpare din fața hedonismului, cum nu există soluție în fața noilor zei al căror cult îl întreținem fiecare din noi zi de zi: zeul "marfă", zeul consumului și zeul cîștigului. Empireul acestor zei se sprijină pe un nor psihologic a cărui principală sursă este un alt mare imperiu, dar de data aceasta unul care nu mai este al zeilor, ci al oamenilor: imperiul mediatic. Sus
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
camarazii din lagăr îl întrebau ce citea în ea, le răspundea: "ce se mai întâmplă în lume", aluzie la liturghia celebrată zilnic în toată lumea. Mi-a relatat toată călătoria, de la plecare. Duși la Mogoșoaia, au fost închiși în vagoane de marfă, care le erau deschise doar douăzeci de minute pentru a-și face nevoile. în cursul arestărilor s-au petrecut lucruri cutremurătoare; un sas, adus cu forța, declarase că fusese mușcat de un câine turbat și că venise la București pentru
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
nimic. ...Pe o stradă din Iași, o secvență, ca să zic așa, văzută și auzită în direct, ne dă aceeași neliniște, poate, mai adâncă decât indiferența autorităților politico-administrative față de cultură: o mamă își târâie puștiul de mână, parcă ar fi o marfă. Puștiul, cu ghiozdan, să tot fie prin clasa a doua-a treia primară. Îi zice mamei că doamna învățătoare le-a spus, în clasă, că trebuie să cumpere cărțile cutare și cutare. Tânăra posesoare de copil îi răspunde ferm, cu
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
-și prețăluiască din ochi clienții și să negocieze cît ar fi dispuși să sacrifice, în monedă românească nouă, pentru o fîșie de vreme așezată. Mai puțin, e drept, să le arate, și să le vîndă, acelorași, cartea cea bună. În marfa lor, se găsea, însă, dezavantajată, la vedere, de mărimea ei de buzunar, aproape mai mult lată decît lungă, o broșură pe care scria chiar așa: Cartea cea bună. Dedesubt, o poză cît de cît cunoscută culturii române, a lui Kogălniceanu
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
oamenilor din carte, ci și emoțiile autorului - bucuriile și dificultățile creației" (p. 96). Chiar și aceste convocări forțate ale unor scriitori și critici de calibru își pierd mult din efect din cauza insistenței autoarei în a-i face mai simpatici, cool, marfă, în jargonul snobilor dâmbovițeni sau al "băieților de cartier". Breton le știe, le cam vedea, Artaud o zicea mai mișto, gagiul Pindar "își punea problema artei sale" ("Ce? Nu-i mișto?"), Byron, la fel, e un gagiu ce s-a
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
le cam vedea, Artaud o zicea mai mișto, gagiul Pindar "își punea problema artei sale" ("Ce? Nu-i mișto?"), Byron, la fel, e un gagiu ce s-a distrat pe cinste în Don Juan ("Ay, ce haioasă, cool, beton și marfă/ Inteligență"). Bacovia, sărmanul, este "rapărul cel mai tare", iar teoria literară nu e doar teoretică: "e senzuală și e mișto"... Simona Popescu simte nevoia să-și sublinieze continuu tinerețea spirituală, nonconformismul, atitudinea antielitistă, inclusiv prin asemenea alinieri jenante la limbajul
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
ale unităților prestatoare de măciniș, formate la nivelul titularilor de plan pe baza costurilor planificate, ca limita maximă ce nu poate fi depășită, si a rentabilității de 7 la sută, se preiau la bugetul statului sub forma impozitului pe circulația mărfurilor, potrivit prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 154/1988. Articolul 3 Comitetul de Stat al Planificării și Ministerul Finanțelor, pe baza propunerilor titularilor de plan, vor introduce în indicatorii planului național unic și bugetului de stat, pe anul 1988, influențele
DECRET nr. 358 din 25 noiembrie 1988 privind extinderea aplicării prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 69/1984 şi la produsele agricole livrate la fondul de stat de către unităţile de morarit în regim prestator din sectorul socialist. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106736_a_108065]
-
Cannes și alte festivaluri, dar au început să prindă la un public destul de dezabuzat de prea mult Home Cinema. Așa că, filmul lui Mungiu nu vine din senin, drumul său a fost deschis de altele despre comunism sau despre tranziție, iar Marfa și Banii (2001) al lui Cristi Puiu reprezintă începutul unui nou val, mizerabilist sau minimalist, inovează în ce privește modul de a filma. În mod cert, ceva îi separă pe tinerii cineaști de felul de a face film al maturilor, majoritatea acestora
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9279_a_10604]
-
El era un om adorabil. Întâi că vorbea cinci limbi străine, începând cu turca și terminând cu germana, ca un mare comerciant ce se afla. De la Leipzig la Istanbul, el trebuia să se descurce prin toate țările, să-și trimită mărfurile. Și ea, care era foarte frumoasă, a acceptat să se că-să-to-reas---că cu el. Bineînțeles a fost o căsătorie foarte fericită, s-au iubit foarte mult. Și au avut mulți copii, dintre care, din nenorocire, n-au rămas decât fetele. T.
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
până la actualizări stridente - dar nu injuste - nu mai e decât extrem de puțin, iar Vighi nu se ferește să parcurgă această distanță: "Mara știe un lucru pe care, de multe ori, comercianții de azi nu-l prea știu: rulajul mare de marfă la un adaos comercial mai mic este mai rentabil decât invers. De aici supermarketurile și dificultățile celor mici de a rezista. Aceștia vând scump și marfa lor stă mai mult pe raft. Mara ar fi fost un bun director la
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
care, de multe ori, comercianții de azi nu-l prea știu: rulajul mare de marfă la un adaos comercial mai mic este mai rentabil decât invers. De aici supermarketurile și dificultățile celor mici de a rezista. Aceștia vând scump și marfa lor stă mai mult pe raft. Mara ar fi fost un bun director la un hypermarket." Sau, în toate cele ce privesc relaxarea fundamentalismelor religioase, autorul eseului pune tacit bazele unei splendide și ipotetice polemici între toleranta Persida și un
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
aflat în competiție, a obținut atît Marele Premiu al Festivalului Anonimul, cît și Premiul publicului. Este în mod evident un reviriment și o nouă lansare a filmului autohton după primul desant în fruntea căruia s-a aflat Cristi Puiu cu Marfa și Banii (2001). În primul rînd, Festivalul Anonimul se distinge prin aceea că tinde să devină un festival total, cu secțiune de lungmetraj, scurtmetraj ficțiune, scurtmetraj animație și film documentar, ultimul funcționînd în program paralel. Trebuie spus că filmul documentar
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
pescarii, nu au cum să beneficieze de munca lor, fiindcă mai lipsește ceva, care nu depinde în mod direct de ei - drumurile. Drumurile sunt, evident, un bun care nu este privat . Actorii individuali (precum pescarii care vor să își transporte marfa) le-ar putea produce doar dacă ar reuși să se mobilizeze îndeajuns încât să realizeze o acțiune colectivă. Dar, din nefericire, nici o mie de ani nu au fost suficienți pentru așa ceva. P. Istrati atrage atenția asupra faptului că modul în
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de cea din România pe o suprafață mai mică. În regiunea Dél-Alföld, cultivarea leguminoaselor pe terenurile arabile a pierdut din importanță pe de o parte din cauza creșterii semnificative a costurilor și pe de cealaltă parte datorită importului care asigură prezența mărfurilor proaspete pe parcursul întregului an; în plus tot mai multe persoane renunță la cultivarea legumelor în grădini familiale. În 2011 în ambele regiuni cultivarea legumelor pe terenurile arabile se făcea pe o suprafață aproximativ egală, care reprezenta în jur de 3
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Caraș-Severin, aflat la polul inferior pe această scară. O trăsătură comună a celor două regiuni o reprezintă traficul de tranzit semnificativ. Punctul de trecere a frontierei Nădlac rămâne în continuare cel mai important punct de tranzit internațional pentru persoane și mărfuri. În afară de traficul de tranzit, aglomerația pe drumurile publice este influențată de asemenea și de mărimea parcului de autovehicule. În 2011 în Regiunea Vest se înregistrau 528,2 mii de autovehicule, iar în regiunea Dél-Alföld un număr de 466,5 mii
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
aproape în totalitate, nefiind restabilită în cea mai mare parte nici până în ziua de azi. În 2011 între cele două regiuni funcționa un punct de trecere a frontierei feroviar, la Lökösháza-Curtici, care derulează un trafic mai însemnat de persoane și mărfuri. Crearea unei infrastructuri pentru deservirea transportului aerian reprezintă un factor semnificativ în vederea îmbunătățirii competitivității economice și a atragerii investitorilor. Din acest punct de vedere, Regiunea Vest are un avantaj clar față de regiunea Dél-Alföld, întrucât are la dispoziție două aeroporturi internaționale
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
majoritatea situațiilor, potențialul lactogen al oilor aflate într-o bună stare de întreținere satisface cerințele de creștere și dezvoltare în condiții normale pe durata perioadei de alăptare a doi miei gemeni, rezultând, adesea, și o producție medie suplimentară de lapte marfă pe lactație de cca. 25 l. Indicii de reproducție Privitor la sezonul de manifestare a ciclurilor sexuale, rasa Merinos de Palas nu este extrem de conservatoare. Astfel, la oile aflte într-o stare de întrețiere bună apare posibilitatea manifestării a două
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
faptul că în exteriorizarea sa intervine o accentuată variabilitate de grup și individuală. Exploatarea oilor aparținând acestei rase și pentru producția de lapte este limitată, iar atunci când este aplicată se obțin cantități cuprinse între 15 l și 25 l lapte marfă ÎA., Pop, 1983ă. Cu toate acestea potențialul lactogen de care dispune rasa permite alăptarea în bune condiții a mieilor gemelari. Perspective de creștere Datorită faptului că Merinosul transilvănean este rasa cu efectivul cel mai numeros din cadrul oilor exploatate pentru producția
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
a acestora. Randamentul lânii la spălare este 42 % la femele și de 45 % la masculi. Producția de lapte Pe durata unei lactații producția totală obținută este cuprinsă între 85 și 100 l, din care, în același interval, cantitatea de lapte marfă este în medie de 45 l. Procentul mediu de grăsime este 7,5%, cu valori mai reduse primăvara și mai mari toamna. Producția de carne Aptitudinele noului tip de ovine pentru producția de carne nu sunt remarcabile. Cu toate acestea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
În condiții obișnuite de hrănire, cantitatea de lapte obținută pe durata unei lactații este mai mare ca la țigaie. Media acestei producții pe o lacatație cu durata normală este de 90 - 100 l, din care 40 % reprezintă cantitatea de lapte marfă. Calitatea laptelui este deosebită datorită faptului că are un conținut de 7 % grăsime și 6,6 % proteină. Datorită aptitudiniilor bune pentru producția de lapte oile mame pot asigura, pe durata lactației, cantitatea de lapte necesară pentru hrana mieilor. Acest fapt
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Astfel, producția medie de lapte obținută într-o perioadă a lactației de 225 zile este de 180 l la multipare și 170 l la primipare ÎRadu R.ă. Din producția totală realizată peste 45% este reprezentată de cantitatea de lapte marfă. Substanța uscată din lapte este 18%, din care procentul de grăsime și proteină deține 5,8 % și respectiv 6,56 %. Indicii de reproducție. Fecunditatea specifică este de 90 %, iar prolificitatea și natalitatea au valori de 127 % și respectiv 94 %. Perspective
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de la nivelul operațional din Vrancea, zona care se afla sub supravegherea unui vornic din afara comunității, desemnat de domnie. Vornicul primea recompense în bani sau produse din partea fiecărui sat. Activitățile comerciale ale Vrancei nu erau bazate pe principiul comerțului liber de mărfuri, ci erau organizate sub forma unui monopol comercial deținut de neguțătorul Vrancei. Neguțătorul impunea prețul de vânzare a mărfii, achiziționând produse la prețuri mult mai mici decât cele obținute în urma vânzării. Activitățile comerciale au adus neguțătorilor profituri financiare ridicate, dându
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]