2,194 matches
-
fiecare dintre aceste trei categorii de interes marxian având identitatea și destinul ei din perspectiva istoriei. Marxismul poate desemna de asemenea o vastă gamă de idei care au avut ca punct de plecare teoriile lui Marx, în această categorie de marxism având doctrina partidelor socialiste (social-democrate) înainte de 1914, ca și doctrina partidelor comuniste occidentale de la înființarea lor până astăzi, ca și doctrina si mai ales practica partidului comunist rus (acesta putând fi denumit „marxism sovietic”, sau chiar marxism-leninism, deși Lenin e
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
teoriile lui Marx, în această categorie de marxism având doctrina partidelor socialiste (social-democrate) înainte de 1914, ca și doctrina partidelor comuniste occidentale de la înființarea lor până astăzi, ca și doctrina si mai ales practica partidului comunist rus (acesta putând fi denumit „marxism sovietic”, sau chiar marxism-leninism, deși Lenin e departe de a fi influențat singur fizionimia regimului bolșevic, așa cum s-a manifestat el timp de mai bine de 70 de ani în Rusia), pe modelul căruia după anii '40 au apărut, sub
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
70 de ani în Rusia), pe modelul căruia după anii '40 au apărut, sub influența U.R.S.S., numeroase regimuri similare în jumătatea orientală a continentului european dar și în alte diverse colțuri de lume, fiecare dezvoltând o varietate locală a marxismului bolșevic. Acest din urmă tip de marxism care este o dezvoltare a ideilor lui Marx de către revoluționarii ruși în primele decenii ale secolului al XX-lea, sub influența experienței lor politice cu autocrația țaristă și a curentelor intelectuale revoluționare specific
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
căruia după anii '40 au apărut, sub influența U.R.S.S., numeroase regimuri similare în jumătatea orientală a continentului european dar și în alte diverse colțuri de lume, fiecare dezvoltând o varietate locală a marxismului bolșevic. Acest din urmă tip de marxism care este o dezvoltare a ideilor lui Marx de către revoluționarii ruși în primele decenii ale secolului al XX-lea, sub influența experienței lor politice cu autocrația țaristă și a curentelor intelectuale revoluționare specific rusești apărute ca reacție la regim, are
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
politice cu autocrația țaristă și a curentelor intelectuale revoluționare specific rusești apărute ca reacție la regim, are o importanță specială pentru estul Europei și România, zonă care a cunoscut în mod direct și îndelung regimurile comuniste organizate pe modelul bolșevic. Marxismul este o teorie economico-socială bazată pe lucrările lui Karl Marx, un filozof, economist, jurnalist și revoluționar german de origine evreiască, din secolul al XIX-lea, care a colaborat în elaborarea sus-numitei teorii cu Friedrich Engels. Marx s-a inspirat din
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
cât și revoluționară. Această critică a atins cea mai sistematică expresie (deși neterminată) în lucrarea lui de căpătâi "Das Kapital", "Capitalul: O cercetare critică a economiei capitaliste". De la moartea lui Marx în 1883, diferite grupuri din toată lumea au apelat la marxism ca bază intelectuală pentru linia politică și tactica lor, care pot fi în mod spectaculos diferite și contradictorii. Una dintre primele mari sciziuni a apărut între apărătorii social-democrației - (care afirmau că tranziția la socialism putea apărea într-o societate democratică
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
Kim Jong Il au respins ideile marxiste convenționale în favoarea variantei „comunismului coreean” , ciuce. De asemena, despre Libia se afirmă uneori că ar fi comunistă, dar Muammar Gaddafi a căutat să conducă țara către socialismul islamic. Deasemena Venezuela merge pe calea marxismului inca din anii 2000 cand au inceput nationalizarile companiilor detinute de firme straine, pana acum fiind nationalizate succesiv petrolul, bancile si anumite intreprinderi, fapte ale guvernelor Chavez si Morales care arata determinarea de a merge pe linia marxista de impropietarire
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
a ființelor umane adevărate, după cum el și Friedrich Engels au spus în 1846 în lucrarea „Ideologia germană”: "În direct contrast cu filozofia germană, care coboară din ceruri către pământ, noi urcăm de la pământ spre ceruri". Pe teren politic, pe baza marxismului s-au dezvoltat mișcările muncitorești, unele cu caracter reformator de tipul social-democrației, altele cu caracter revoluționar sub forma partidelor comuniste, având la bază ideologia marxist-leninistă, elaborată de Lenin. Deși cu veleități științifice, din momentul în care a fost transpus în
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
forma partidelor comuniste, având la bază ideologia marxist-leninistă, elaborată de Lenin. Deși cu veleități științifice, din momentul în care a fost transpus în realitate sub forma societăților socialiste din Uniunea Sovietică și țările din răsăritul Europei (așa zisul „Socialism real”), marxismul s-a dovedit a fi el însuși o utopie falimentară, care a avut urmări catastrofale pentru economia statelor respective și în conștiința oamenilor. Cât timp însă, în scrierile lor, Marx și Engels au rămas atât de vagi în ce privește modul de
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
aceste lucruri sunt afișate chiar de către cel care a scris și a publicat în 1848, împreună cu Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist și ale cărui sfaturi au fost păstrate cu sfințenie de către comuniștii de mai târziu. L. Kolakowski, "Principalele curente ale marxismului", vol I, II, III (Fondatorii, Vârsta de aur, Prăbușirea), Editura Curtea Veche, 2009, 2010
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
și a tuturor formelor de guvernare ce stau stavilă unei dezvoltări armonioase a individului și care îl constrâng la corupție. Principalele figuri ale socialismului libertar sunt: P. J. Proudhon, Mihail Bakunin, Piotr Kropotkin, Noam Chomsky. Socialismul reformist = deși păstrează din marxism obiectivul depășirii capitalismului și făurirea unei societăți socialiste în care mijloacele de producție să fie proprietate colectivă - resping revoluția pentru atingerea acestui țel, adică luarea puterii prin violență de către proletariatul organizat. Reformiștii susțin ca statul burghez să fie constrâns, prin
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
pentru prima dată în contact cu lumea și mizeriile târgușoarelor, cartierelor și ghetourilor evreiești. Ajuns la Berna, s-a antrenat în viața mișcărilor studențești, în rândul cărora a cunoscut și numeroși studenți evrei. Mulți din colegi erau câștigați de ideile marxismului sau socialismului. O minoritate din rândul studenților evrei se apropiase de ideile sionismului. Jabotinski însuși mărturisise că atât în copilărie, cât și în anii de liceu fusese departe de tradiția și religia iudaică și asemenea multora din studenții aflați la
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
din doctrina curentului narodnicismului rusesc. Din cauza unor divergențe doctrinare, Constantin Stere și Constantin Dobrogeanu Gherea s-au despărțit. Primul a format Partidul Social Democrat al Muncitorilor, care a fuzionat cu Partidul Național Liberal, în timp ce al doilea s-a apropiat de marxism. Gruparea s-a constituit în jurul revistei Viața românească, apărută la 1 martie 1906, la Iași, sub conducerea lui Constantin Stere și Paul Bujor. Adevăratul redactor și animator al revistei a fost însă Garabet Ibrăileanu. a) 1906 - 1908: subintitulată „Revistă literară
Poporanism () [Corola-website/Science/308218_a_309547]
-
cu România, familia sa se mută la Arad, unde își continuă studiile liceale. Apoi urmează Facultatea de Filozofie din București. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, obține doctoratul în științe sociale cu un studiu intitulat: "Unitățile sociale și marxismul". S-a căsătorit cu Sulamita Constantinescu, de origine evreiască. Au avut 7 copii, printre care doi fii numiți Horia, o fată, Ileana (1950?-2000) și un alt fiu, Radu. Primul Horia a murit de apendicită, iar al doilea Horia a
Miron Constantinescu () [Corola-website/Science/306660_a_307989]
-
lui Ceaușescu, care a încurajat și amplificat discursul cultural și istoric, afirmând superioritatea culturii autohtone în fața oricărei influențe străine. Ideologia ceaușistă dezvoltă un concept aparte după 1974, când la al XI-lea Congres al Partidului Comunist din România atașează protocronismul marxismului oficial, afirmând că dacii fondaseră „un stat neorganizat” permanent. Protocronismul supraviețuiește regimului care îl integrase în ideologia sa oficială, deși trebuie menționat că nu este o „invenție” românească. Internetul dar și publicistica sau literatura oferă o gamă largă de exemple
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
Muncitorilor, organizate de Partidul Comunist Francez. După un an, în care nu se arata foarte interesat de biologie, renunță și pleacă la Paris, cu intenția de a-și continua studiile universitare. Urmează cursuri de filozofie la Sorbona, și, sub influența marxismului promovat în capitala franceză, colaborează cu L’Humanite, în paginile căruia scrie articole cu privire la situația din Albania, sub pseudonimul Lulo Malessori, și se implica într-un grup comunist albanez, condus de Llazar Fundo. Renunță din nou la studii, și în
Enver Hodja () [Corola-website/Science/306843_a_308172]
-
cartier evreiesc din Minsk, Belarus. A locuit însă în Odessa unde și-a început activitatea revoluționară la vârsta de 16 ani. În 1866 s-a refugiat în Elveția, unde l-a cunoscut pe Plehanov, care l-a determinat să studieze marxismul. A urmat cursuri universitare în științele economice la Basel, între anii 1887-1891. Teza de doctorat a avut ca temă repartizarea muncii. La Stuttgart, în Germania, a făcut cunoștință cu Clara Zetkin și Karl Kautsky. Aici și-a început cariera publicistică
Alexander Parvus () [Corola-website/Science/307441_a_308770]
-
evreiesc sovietic" va fi o alternativă ideologică la sionism, care considerau că problema evreiască putea fi rezolvată numai prin crearea unui teritoriu evreiesc în „Țara Promisă”, Palestina. Birobidjanul devenea astfel un argument propagandistic împotriva sionismului, o ideologie care rivaliza cu marxismului printre evreii de stânga. Propaganda sovietică a izbutit să atragă mai multe mii de evrei veniți în Birobidjan din afara Uniunii Sovietice, inclusiv câteva sute de deziluzionați de experiența sionistă din Palestina. Posibil că antisemitismul l-a îndemnat pe Stalin să
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
după aceea a suferit de insomnie. Spre deosebire de mulți oameni de știință prerevoluționari, Pavlov a fost respectat de guvernul sovietic, și i s-a permis să își continue cercetările până la o vârstă înaintată. Pavlov însuși nu avea o atitudine favorabilă față de marxism, dar ca laureat al Premiului Nobel era văzut ca un atu politic important, și era puternic susținut. După asasinarea lui Serghei Kirov în 1934, Pavlov a scris mai multe scrisori lui Molotov, criticând persecuțiile în masă care au urmat, și
Ivan Pavlov () [Corola-website/Science/302153_a_303482]
-
pentru emisiunea în limba română” - 1948: a revenit în țară, fiind încadrat în aparatul C.C. al P.M.R., la Direcția de Propagandă și Agitație; - 1952: a fost numit director adjunct al Editurii de Stat pentru Literatură Politică, șef al catedrei de marxism la Universitatea „Constantin I. Parhon”; - la o dată neprecizată: a devenit șef al catedrei de Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice la Școala superioară de științe sociale „A. A. Jdanov”; - în momentul înființării revistei comuniste internaționale „Probleme ale păcii și socialismului
Leonte Tismăneanu () [Corola-website/Science/302573_a_303902]
-
În 1963 renunță la activitatea universitară, pentru a se consacra definitiv carierei de ziarist și scriitor. Cariera sa literară începuse deja în 1957 cu romanul "Histoire de Flore" și eseul "Pourquoi des philosophes ?", în care polemizează pentru prima oară cu marxismul. Într-un timp în care majoritatea covârșitoare a intelectualității franceze avea o fermă orientare de stânga, pro-sovietică și antiamericană, în mare măsură sub influența lui Jean-Paul Sartre, Revel - până în 1970 el însuși socialist în cluburile republicane conduse de François Mitterand
Jean-François Revel () [Corola-website/Science/302616_a_303945]
-
ca o formă democratică, parlamentară, deschisă dialogului, nu legitimarea violenței, forței brutale sângeroase, propovăduite de leninism și stalinism. În felul acesta el se apropia mai mult de curentul social-democrat reformist inițiat de Leon Blum, care întrezărea soluții dincolo de violență și marxism, pe cale parlamentară și transformării societății prin reforme economice. Astfel Constantin Titel Petrescu respinge „dictatura proletariatului”, proletariatul rămânând în concepția sa un mandatar al puterii în cadrul pluripartitismului, nu „stăpânul” acesteia, acaparator al conducerii societății. Este deosebit de interesant de văzut că această
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
din perioada interbelică. Sub același nume există și o organizație naționalistă din Republica Moldova. Partidul are o ideologie naționalistă-creștin-ortodoxă, anti romi, avort, comunism, globalizare, căsătorii între persoane de același sex, Uniunea Europeană, NATO, diversitatea rasială și cea religioasă și se mai opune marxismului și capitalismului, propunând un concept de „justiție socială”. „"Marșul normalității"”, a fost respins, criticat și condamnat de membrii societății civile și de media: „în ciuda numelui pe care îl poartă, nimic normal în a mărșălui pe stradă, îmbrăcați în camuflaj și
Noua Dreaptă () [Corola-website/Science/302855_a_304184]
-
țări precum Germania sau Ungaria și a justificat schimbarea politicii externe sovietică de la atenția acordată Internaționalei a III-a la acțiunile de negociere cu statele capitaliste. În prima ediție a cărții "Fundamentele leninismului" (1924), Stalin a afirmat că: "Leninismul este marxismul erei imperialiste și a revoluției proletare". Stalin era încă susținătorul ideii leniniste că victoria revoluției într-o singură țară nu era suficientă. Totuși, până la sfârșitul aceluiași an, în a doua ediție a aceleiași cărți, poziția lui a început să se
Socialism într-o singură țară () [Corola-website/Science/299460_a_300789]
-
în științele exacte,sau în teoria evoluționistă dezvoltată de Charles Darwin în "Originea speciilor" din 1859. Istoria ar putea avea legi exacte, fiind o știință riguroasă, cu mecanisme precise, care să prezică viitorul, nu să explice doar trecutul. Pozitivismul și marxismul au fost demersuri științifice, militând pentru evoluția societății umane, pentru realizarea unei societăți mai bune, după studiul trecutului. Pozitivismul este un curent filozofic a cărui teză principală este că singura cunoaștere autentică este cea științifică, iar aceasta nu poate veni
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]