3,668 matches
-
ambele situații, ideologia deține, după cum se poate observa, o conotație negativă. Altfel spus pe urmele lui Ricoeur ideologia inversează realitatea, iar critica marxistă a ideologiei este destinată să reașeze la locul său ceea ce a fost inversat 19. Ulterior, în teoria marxistă au apărut alte două concepte aflate în relație cu ideologia: cel de "falsă conștiință", care justifica imposibilitatea clasei muncitoare de a-și înțelege scopurile obiective (printre care eliberarea de ideologie, deci de imaginea falsă asupra realității), și cel de "interes
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
atare, de un scop foarte precis: acela de a impune un anumit tip de politică, o anumită formă de dominație. În plus, așa cum am specificat anterior, tot ceea ce nu se supune criteriilor de științificitate elaborate de materialismul dialectic și istoric marxist este ideologie. Prin urmare, ideologia se opune științei (reprezentate numai de marxism), idee ce a atras critici nuanțate din partea unor teoreticieni contemporani 20. În pofida acestora, alți teoreticieni au susținut că înțelegerea marxistă a conceptului de ideologie nu este una negativă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de științificitate elaborate de materialismul dialectic și istoric marxist este ideologie. Prin urmare, ideologia se opune științei (reprezentate numai de marxism), idee ce a atras critici nuanțate din partea unor teoreticieni contemporani 20. În pofida acestora, alți teoreticieni au susținut că înțelegerea marxistă a conceptului de ideologie nu este una negativă, întrucât Marx nu a împrumutat termenul de la ideologii francezi pentru a-l orienta împotriva teoriilor rivale materialismului dialectic. Dimpotrivă, "rolul termenului "ideologie" era cel de a denota toate acele suprastructuri mentale prin
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
dominante, ci indica o analiză critică la adresa culturii moderne și că, din această perspectivă, nu există o disjuncție exclusivă între știință și ideologie, ci doar o excludere a științelor naturii din sfera ideologiei. Prin urmare, ideologia ar avea, în viziune marxistă, o semnificație profund culturală 22, fără a se referi în vreun fel la relațiile socio-politice ca atare (existente între clasele diferite de care Marx vorbește explicit), la interesul claselor dominante și la rolul de a prezerva identitatea de status a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
vorbește explicit), la interesul claselor dominante și la rolul de a prezerva identitatea de status a acestora. Din punctul meu de vedere, o astfel de interpretare este foarte dificil de susținut, mai ales în condițiile în care tradiția de gândire marxistă își găsește și astăzi resursele în maniera negativă de înțelegere a ideologiei. Astfel, se susține că examinarea critică extinsă a textelor celor pe care Marx îi numește "ideologi" indică, la modul evident, ceea ce autorul consideră a fi problematic în metodele
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
reprezentările avansate de către oponentul nostru"28. Posibilitatea existenței unei astfel de concepții în lumea modernă este dată de realitatea emergenței unor diferite grupuri sociale, aflate în opoziție unele cu altele, care conferă interpretări diferite unei aceeași Weltanschauung. Revenind la concepția marxistă, avem de-a face cu o singură realitate, dar care este distorsionată de diferitele interpretări care i se acordă. În viziunea lui Mannheim, accepțiunea negativă a ideologiei ca distorsionare a realității este eliminată odată cu anularea ideii existenței unei ordini unificate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și o mutație epistemologică. Aceasta din urmă e dată de faptul că ideologia nu mai este legată de fenomenul dominației, nu mai apare ca un instrument de "falsificare" a realității pentru menținerea status-quo-ului aferent unei clase (celei burgheze, în interpretarea marxistă), ci apare ca un tip de cunoaștere specific oricărui grup, în funcție de mediul social care îi determină existența. c) Concepția pozitivă asupra ideologiei Dezvoltarea acestei concepții pleacă de la ideea că ceea ce putem extrage ca "pozitiv" din concepția negativă asupra ideologiei este
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
este faptul că, în sublinierea funcției de legitimare pe care ideologia o deține în mod fundamental, Ricoeur urmărește să evite "paradoxul lui Mannheim", rezultat din extinderea erorii epistemologice pe care a lăsat-o moștenire Marx, atunci când a opus ideologia științei marxiste. Paradoxul poate fi redat, simplu, prin ideea că, dacă orice sistem de idei care nu corespunde criteriilor de științificitate este o ideologie, atunci nu putem avea nicio certitudine că sistemul de idei care acuză ideologia de falsificare a realității nu
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
gândirea socio-politică este ea însăși dependentă de situația de viață a gânditorului, nu cumva conceptul de ideologie este absorbit de propriul său referent?"38. Punând în discuție premisele paradoxului, Ricoeur consideră că opoziția fundamentală care poate fi recuperată din gândirea marxistă este cea pe care Marx a analizat-o într-o primă etapă a gândirii sale, atunci când subliniat contrastul dintre ideologie și realitate. Odată recuperată această înțelegere, un alt pas ce trebuie făcut este cel de a o reformula și de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
conservatorismului. Deloc întâmplător, în plan politic există și astăzi o anumită afinitate între ideile liberale și cele socialiste, pe când între conservatorism și socialism punctele de legătură sunt, practic, inexistente. În evoluția sa ideologică, începând cu socialismul utopic, continuând cu socialismul marxist, supranumit "științific", trecând prin cel "revizionist" al lui Bernstein și ajungând până la social-democrația contemporană, acest corpus de idei a cunoscut și derapaje condamnabile din punct de vedere moral și politic, fiind suficient să ne gândim la fenomenul concentraționar asociat totalitarismului
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
intereselor individuale cu cele colective, precum și în cazul altor forme de cooperare socio-politică63. Limitându-ne la problema relației dintre ideologie/ideologii și interese fie acestea individuale sau colective trebuie să observăm că, și în acest cadru, este necesară depășirea reducției marxiste a problemei interesului la cel asociat diverselor clase, în măsura în care aceasta se regăsește astăzi de-a lungul unor linii de demarcație pe criterii precum sunt cele de rasă, religie, etnicitate sau regiune de origine. Plecând de la ipoteze care sugerează că nucleul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de asemenea, le legitimează discursiv. O asemenea imagine exprimă, din punctul meu de vedere, ceea ce autori precum Cornelius Castoriadis au numit, în ultima parte a secolului trecut, "instituirea imaginară a societății"8, chiar dacă această situare s-a plasat împotriva tradiției marxiste de la care ei se revendicau, una în cadrul căreia "legătura dintre ideologie și imaginar a fost în gereneral subsumată unei opoziții suprapuse între realități și idei; ideologia și imaginarul aflându-se împreună de partea ideilor, constituind așadar un fel de mediu
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
social, imperativ categoric, piață liberă, stat minimal, sferă publică, sferă privată, libertate pozitivă, libertate negativă, individualism, egalitarism, universalism, meliorism, conservatorism, supoziții cognitive, nominalism, empirism, constructe mintale, inginerie socială, cunoaștere practică, cunoaștere tehnică, supoziții ontologice, supoziții morale, socialism, socialism utopic, socialism marxist, lupta de clasă, relații de clasă, dictatura proletariatului, comunism, creștin-democrație, autoritarism, totalitarism, autoritate, putere politică, ideologie fascistă, ideologie nazistă, ideologie comunistă, feminism, ecologism. > Autori: Eynedi Zsolt, Giovanni Sartori, Raymond Polin, Jacqueline Russ, Terrence Ball, Richard Dagger, Petre Andrei, Carl Friedrich
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
socialiste New Harmony, pe care a întemeiat-o în Statele Unite ale Americii. Aceste aplicații, însă, nu au rezistat, fapt ce a demonstrat încă de atunci caracterul utopic al unor astfel de concepții. În al doilea rând, putem vorbi despre socialimul marxist, ale cărui idei au fost dezvoltate, în principal, în lucarea Capitalul, în care Marx a desfășurat o serie de argumente filosofice și economice pentru a critica societatea capitalistă a vremii sale. Aceasta era acuzată de existența repetatelor crize economice, cauzate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
existentă (prin greve, marșuri, boicoturi etc) urmărind dobândirea puterii politice, ceea ce va duce la dictatura proletariatului, care, în final, odată cu atingerea punctului ultim al evoluției societății umane, cel al comunimului, va determina dispariția statului. Aceste idei cuprind chintesența socialismului revoluționar marxist, care propune un proces radical de transformare socială, un proces evolutiv și redat, rezumativ, în șapte trepte: 1. crize economice; 2. pauperizarea proletariatului; 3. conștiința revoluționară de clasă; 4. dobândirea puterii de stat; 5. dictatura proletariatului; 6. instaurarea societății comuniste
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
evolutiv și redat, rezumativ, în șapte trepte: 1. crize economice; 2. pauperizarea proletariatului; 3. conștiința revoluționară de clasă; 4. dobândirea puterii de stat; 5. dictatura proletariatului; 6. instaurarea societății comuniste; 7. dispariția statului. În societatea comunistă, scopul ultim al socialismului marxist, producția va fi planificată, muncitorii nu vor mai fi nevoiți să-și înstrăineze munca, aici principiul dominant fiind "de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi. Desigur, Marx însuși nu și-a imaginat niciodată ce avea să însemne încercarea de aplicare
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Marx însuși nu și-a imaginat niciodată ce avea să însemne încercarea de aplicare a acestor idei. Apariția totalitarimului comunist, a dictaturii și cultului personalității, a fenomenului concentraționar, păreau a fi foarte departe de idealurile formal nobile ale socialismului revoluționar marxist. Cel de-al treilea curent ideologic este socialismul marxist-leninist, cunoscut și sub denumirea de comunism, ce reprezintă forma de aplicare a principiilor socialismului revoluționar, momentul apariției sale fiind cel al Revoluției din 1917, când a luat ființă Uniunea Sovietică. Având
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de clasă, din moment ce puterea este atributul poporului. Contradicția devine, astfel, evidentă; b) perspectiva sociologiei empirice, care analizează problema clasei ce deține puterea și care, dacă în societatea capitalistă e numită de către marxisști burghezie, în societatea comunistă e numită de către aceiași marxiști birocrație. Dincolo însă de acești doi termeni, subliniază teoreticianul politic francez, "descoperim o problemă de fapt. Între aceste două tipuri de societate, există un mic număr de oameni ce se găsesc în vârful ierarhiei sociale, atât prin prestigiul de care
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
odată ce trebuie "justificat", se impune dintre mai multe moduri de viață alternative. O astfel de înțelegere a ideologiei, chiar dacă pare generală și neutră, încearcă în fapt să se constituie într-o explicație alternativă la cea care conferă ideologiei în tradiție marxistă caracterul negativ: "Acolo unde comentatorii nemarxiști au reținut dubla conotație peiorativă asociată accepțiunii metaforice inițiale a termenului, ei au generalizat-o și au oferit o varietate de explicații suplimentare pentru distorsionarea sistematică a cunoașterii și manipularea interesată a convingerilor, pe
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
activității practice"; cu aceasta începe adevărata știință pozitivă" Philosophy and Myth in Karl Marx (Cambridge: Cambridge University Press, 1961), 180-1. 21 Ehud Sprinzak, "Marx's historical conception of ideology and science," în Politics & Society (vol. 5, 1975), 397. 22 "Concepția marxistă despre ideologie, doar parțial explicitată de Marx, reprezintă, la nivelul premiselor sale de bază, o nouă abordare a domeniului culturii. Operele culturale nu mai sunt privite ca entități sui generis de un anumit tip, nici doar ca "reprezentări" ale căror
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
darwinismul, marxismul și nazismul. Darwinismul care prin evoluționismul său având la bază lupta pentru supraviețuire ca și criteriu de selecție naturală, caută să justifice războaiele, considerând mila, umilința și iubirea de oameni ca fiind slăbiciuni. Materialismul ateu, promovat de socialiști, marxiști și comuniști, care, preluând din teoria lui Darwin principiul selecției naturale, ridicând lupta de clasă la rang de politică de stat. În virtutea acestui principiu Își propune să distrugă clasele sociale și credința strămoșească, metodă prin care Încearcă o egalizare a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sau inactive, utilizând drept criteriu inegalitatea biologică și socială. Principiul acestei concepții este că lupta, competiția și conflictul Între grupele de vârstă antrenează schimbări sociale și progrese pe calea bunăstării. Se vede de la distanță că fondul teoriei este de sorginte marxistă, care statuiază lupta contrariilor În dialectica progresului social (vechi - nou, tânăr - bătrân) asimilându-l luptei de clasă, principiu comunist care a Însângerat umanitatea de-a lungul a 72 de ani și mai continuă pe alocuri și astăzi. Competiția pentru locurile
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
realizarea civilizației zilelor noastre, a Început să pălească treptat când s-a constatat dezastrul natural pe care-l creează. Însuși țara noastră sub acest aspect a avut de suferit, când În anii 50 ai secolului trecut, În baza unei legi marxiste de dezvoltare planică și proporțională a industriei s-a pornit la industrializarea forțată a României. Urmările se văd și astăzi. La această realitate s-a adăugat o nouă dimensiune, cea a turismului, care a condus În plus și la degradarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
volume fundamentale asupra romantismului Natural Supernaturalism: Tradition and Revolution in Romantic Literature, The Correspondent Breeze: Essays on English Romanticism, The Milk of Paradise este editorul prestigiosului (și contestatului astăzi de unele voci revizioniste, mai ales din tabăra politicii identitare, feministe, marxiste, postcoloniale) Norton Anthology of English Literature, care a trecut prin nenumărate ediții. ABSTRACT EXPRESSIONISM De obicei, noutatea în artă venea din Lumea... Veche. Se poate spune însă că expresionismul abstract a fost o mișcare artistică americană, iar remarcabilul său impact
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
o pledoarie a unui elitist cultural pentru acceptarea caracterului peren al marilor scriitori canonici, un atac împotriva a ceea ce numește el "the school of resentment". Școala resentimentului sau a ranchiunii este termenul umbrelă aplicat abordărilor militante și revizioniste de orientare marxistă, feministă, neoistoricistă. Aceste orientări, de obicei de stânga, reduc meritele lui Shakespeare la simpla reflectare a energiilor sociale ale Renașterii engleze. Bloom le tratează de pe pozițiile unui om de litere ce nu se identifică nici cu apărătorii de dreapta ai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]