2,223 matches
-
oamenii se odihneau după îmbaiere. Erau și săli de așteptare și vestibule. Au existat și influențe orientale: contraforții zidurilor, sarcofage de piatră în formă de casă cu acrotere de la capacele lor, leii funerari care să apere decedatul. Erau influențe occidentale: medalioane funerare cu portretele celor decedați, monumente în formă de triunchi de piramida cu laturi arcuite. S-au găsit statui artistice că cea a lui Venus de la Potaissa, capul de bronz al lui Decius de la Sarmizegetusa, fragmentele unei statui ecvestre al
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
cu valoare de patrimoniu dăruite, de-a lungul veacurilor, de ctitori: un epitaf al Mântuitorului, brodat în fir, din anul 1793; o icoană împărătească ferecată în argint, din anul 1803; două icoane din 1804; vitraliile Bisericii, datând din anul 1909; medalioane exterioare din mozaic, executate de pictorul Eugen Profeta. Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei (1789-1875) a dăruit Bisericii Oțetari, după restaurarea încheiată la 1866, o falangă dintr-un deget al Sfântului Mare Mucenic Haralambie (89 d. Hr. - 10 februarie 202 d. Hr
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
sfințit cele două cruci înălțate deasupra altarului și turnul paraclisului. Paraclisul a fost sfințit de către același înalt ierarh, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi, la 31 mai 2009. Cu acest prilej, ierarhul a depus în Biserica „Sfinții Voievozi” medalionul cu sfintele moaște ale Sf. Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Haralambie și Sf. Mc. Ioan cel Nou, medalion adus de la Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Rădășeni de către preotul Petru Irimescu. Paraclisul are un cerdac din lemn și un turn
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
ierarh, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi, la 31 mai 2009. Cu acest prilej, ierarhul a depus în Biserica „Sfinții Voievozi” medalionul cu sfintele moaște ale Sf. Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Haralambie și Sf. Mc. Ioan cel Nou, medalion adus de la Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Rădășeni de către preotul Petru Irimescu. Paraclisul are un cerdac din lemn și un turn, având o lungime de 51 de metri. El este compartimentat în pronaos, naos și altar. Catapeteasma paraclisului
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
ținând chivotul bisericii în mână. Pe peretele estic este reprezentată Judecata de Apoi, iar pe boltă se află icoana Mântuitorului Iisus Hristos venind pe nori cu crucea în mână, alături de Arhanghelul Mihail sunând din trâmbiță. Icoana Mântuitorului este înconjurată de medalioane în care sunt reprezentați ierarhi, cuvioși, drepți și mucenici. De asemenea, sunt reprezentate scene din Vechiul Testament (Facerea: Crearea lui Adam, Izgonirea din Rai, Cain ucide pe Abel etc.) și Noul Testament (minuni: Învierea fiicei lui Iair, Vindecarea femeii gârbove etc.). Pe
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
târziu cu ferestre de sticlă, de dimensiuni mari. Ușa de intrare în naos are dimensiunile de 0.90x1.90 metri. Pe stâlpul transversal al ancadramentului se află o inscripție pe cinci rânduri în lemn. La mijlocul stâlpului transversal se află un medalion cu o cruce, având înscris la bază anul ctitoririi. Pe stâlpul din stânga al aceluiași ancadrament este inscripționat numele meșterului constructor: "„Toader Olariu”". Pe stâlpii laterali sunt grupate decorații simetrice: câte trei rozete (la partea inferioară, la mijloc și la partea
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
clopotul, în care se poate ajunge pe scara de lemn situată în partea stângă a tindei. A fost renovată și tencuită în anul 1885 de zugravul Ion Oprișan, având pictați pe pereții exteriori Sfinții Profeți, iar în dosul altarului, în medalion, Sf.Fecioară Maria și Sf.Ioan Botezătorul. În anul 1916 a fost jefuită de trupele de invazie germane, iar în anul 1925 a fost restaurată prin osteneala enoriașilor, cumpărându-se și odoare și un clopot nou. Cu această ocazie s-
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
domenii de activitate. Uneori, medaliile se emit cu ocazia unor aniversări ale unor personalități, instituții sau întreprinderi. </br>Cel mai frecvent se acordă medalii sportivilor de performanță, dar medalia poate fi purtată și ca ornament sau bijuterie sub formă de medalion. După locul obținut într-o competiție, medalia acordată poate fi de aur (locul 1), argint (locul 2) și bronz acordat celui situat pe locul al treilea. Cuvântul românesc „medalie” provine din cuvântul italian „medaglia”, care, la rândul său, provine din
Medalie () [Corola-website/Science/317254_a_318583]
-
-se în grija preotului paroh. O altă parte din vechile icoane ale iconostasului au beneficiat de o repictare ce le-a compromis valoarea inițială. Ușile împărătești sunt bogat și frumos decorate, cu păsări, viță de vie cu ciorchini sau îngeri. Medalioanele în care sunt reprezentați cei patru evangheliști încadrează de sus și de jos cele două medalioane care surprind scena Bunei Vestiri.
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
o repictare ce le-a compromis valoarea inițială. Ușile împărătești sunt bogat și frumos decorate, cu păsări, viță de vie cu ciorchini sau îngeri. Medalioanele în care sunt reprezentați cei patru evangheliști încadrează de sus și de jos cele două medalioane care surprind scena Bunei Vestiri.
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
al naosului spre a consolida rezistența bolții. Biserica a fost pictată în anul 1861 de zugravul bihorean Ioan Lăpușanu. Iconostasul este împărțit în două registre orizontale: sus este zugrăvită Răstignirea, având de o parte și de alta portretele Prorocilor, în medalioane circulare. În registrul al doilea sunt cele 12 portrete ale Sfinților Apostoli, portrete delimitate de arcade pictate. În mijloc se află Iisus Hristos pe tron. Pe boltă se întâlnesc următoarele teme: Sf.Constantin și Elena, Pogorârea Sf.Duh. Jos, la
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
pensionare, în 1986, în urma unei vizite și cunoscând limba germană, s-a stabilit definitiv în Germania, la Mannheim, unde și-a transferat și continuat întreaga activitate, continuându-și munca publicistică și difuzând lucrări de cercetare, broșuri, teze de doctorat și medalioane etc. În cei 21 de ani de activitate în diaspora, grație libertății de expresie de aici, a reușit să editeze 10 reviste, sute de publicații în limba română și germană, difuzate colaboratorilor săi din România. De asemenea, a scris și
Constantin I. Bucur () [Corola-website/Science/317751_a_319080]
-
Hristos Învățătorul, de pe iconostas, iar în altar, același an este menționat la finalul textului de pe rotulusul pe care îl ține în mână Sfântul Ioan Botezătorul, înfățișat într-o icoană de mari dimensiuni, adosată iconostasului. În schimb pe bolta naosului, în medalionul în care este reprezentat Iisus Hristos Pantocrator, în dreapta, jos, este scris anul 1819. Din aceste date se desprinde o concluzie: în anul 1819, zugravul Nicolae a executat pictura murală, iar în anul 1820, cea a iconostasului, încheind, probabil, cu cele
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
în emisferele calotelor. În prezent, ea este deteriorată și ștearsă, păstrându-se doar chipul Maicii Domnului îndurătoarea de pe calota din pronaos. Biserica păstrează câteva obiecte de cult de valoare printre care menționăm un potir de argint cu ornamentații florale și medalioane aplicate (din secolul al XVII-lea), o Sfântă Evanghelie ferecată în argint și tipărită în grecește la 1693, o icoană a Mântuitorului și alta a Maicii Domnului de pe catapeteasmă, iar în pridvor icoana Sfântului Ioan Botezătorul donată probabil de Vasile
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
var și nisip. Pridvorul sprijinit de stâlpi sferici este delimitat de o balustradă înaltă, din șipcă de lemn dublă, orientată pe diagonala ancadramentului, cu un decor original de romburi succesive. Pictura, interioară cât și exterioară, se prezintă sub formă de medalioane, cu imagini ale apostolilor (exterior) și sfinților militari (interior). Eforturile comunității locale, puternic pauperizată în ultimele două decenii, au fost îndreptate către terminarea bisericii de zid, la care lucrările au fost începute în perioada 1935-1942 și apoi sistate datorită războiului
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
și „Maica Domnului”. Imaginile sunt încadrate în casete rectangulare confecționate din stinghii de brad. Pe bolta absidei domină chipul lui „Iisus Hristos” înconjurat de mulțimea de stele. Iconostasul este compartimentat în mai multe registre. Sub tema „Răstignirii” se înșiră, în medalioane circulare, prorocii; urmează al treilea registru, cu portretele apostolilor înscrise în arcade. Al patrulea registru este cel al ușilor iconostasului („Bunavestire ”, „Sf. Arhidiacon Ștefan” și „Sf. Nicolae”). Pictura de la bolta naosului se continuă la pereții laterali prin friza „sfinților martiri
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
desfășurare epică originală. Ușile împărătești nu mai există, dar portalurile lor au pictate chipul Sf. Eftimie cel Mare și al Cuviosului Antonie, iar deasupra acestora se desfășoară în trei registre pe fond albastru scene specifice tâmplei, închise în coloane și medalioane circulare, legate între ele prin inele ce creează impresia unui lanț. Deasupra ușilor împărătești se desfășoară un brâu în relief, pictat cu motivul torsadei și volutei, al dinților de ferăstrău, romburi și acolade ce continuă și pe pereții laterali, la
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
și încearcă să-i sugă sângele. Dar vampirul se stăpânește și îl poftește pe Hutter la culcare. Dimineața, acesta se trezește cu urme ciudate la gât și îi scrie o scrisore soției sale. Seara, contele vede imaginea lui Ellen în medalion și se hotărăște să cumpere conacul din Wisborg, care se află vis-a-vis de casa lui Hutter. A doua noapte, Vampirul se apropie de Hutter, pentru a-i suge sângele, dar printr-un act straniu de telepatie, strigătele în somn ale
Nosferatu – Simfonia groazei () [Corola-website/Science/315547_a_316876]
-
Dintr-o pisanie, aflată sub icoana de hram, s-a mai putut culege știrea că fruntariul a fost zugrăvit, în vremea împăratului Franciscus, cu cheltuiala lui Suci si Dăian, de Petru Erei. Benzi roșii și albe, trasate semicircular, delimitează friza medalioanelor cu prooroci, decorate pe motivul viței de vie cu struguri, de aceia, rămasă fragmentar (prin tăierea deschiderii semicirculare) a Răstignirii (mironosițele, Sf. Ioan, sutașul). Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
într-o friză de arcuri semicirculare. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică. Iconostasul, cu trei deschideri, are ușile împărătești împodobite cu delicate ornamente vegetale, compuse din frunze de viță și ciorchini de struguri, ce se circumscriu celor șase medalioane, ce cuprind imaginile Sfântului Dionisie, a mucenicului Teodor Tiron, a Sfinților Cosma și Damian, a mucenicului Haralambie și a Sfântului Teodor Stratilat. De-o parte și de cealaltă a ușilor diaconești sunt icoanele Arhanghelului Mihail și a Sfântului Nicolae. În
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
în toate tâmplele dispunerea personajelor este identică. Exceptând biserica din Desești, celelalte iconostase pictate de Alexandru Ponehalschi, conțin în partea mediană al celui de al doilea registru reprezentarea Maicii Domnului a Întrupării, care-l poartă pe Iisus copil într-un medalion pe piept . La Desești, același spațiu este ocupat de reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl. Toate tâmplele conțin reprezentările proorocilor pe laturile acestui registru. Desfășurarea iconografică a tuturor iconostaselor lui Alexandru Ponehalschi, prezintă în registrul al treilea scena Deisis și reprezentările celor doisprezece
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
înspre absida altarului surprinde partea inferioară a iconostasului. În cadrul registrului al treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
spațiu se află masa altarului și se săvârșesc sfintele taine. Pictura absidei altarului bisericii din Desești respectă canoanele picturii bizantine, conform cărora bolta și pereții sanctuarului sunt dedicați Fecioarei și liturghiei divine . La Desești, în mijlocul bolții este pictată într-un medalion Sfânta Fecioară Maria, redată în chip de orantă. Medalionul Fecioarei este înconjurat de reprezentările celor patru evangheliști. În timpane sunt redați arhanghelii Rafael și Gavril. Pe peretele răsăritean se află desfășurarea Sfintei Treimi la Mamvri. Pe partea de sud-est au
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
taine. Pictura absidei altarului bisericii din Desești respectă canoanele picturii bizantine, conform cărora bolta și pereții sanctuarului sunt dedicați Fecioarei și liturghiei divine . La Desești, în mijlocul bolții este pictată într-un medalion Sfânta Fecioară Maria, redată în chip de orantă. Medalionul Fecioarei este înconjurat de reprezentările celor patru evangheliști. În timpane sunt redați arhanghelii Rafael și Gavril. Pe peretele răsăritean se află desfășurarea Sfintei Treimi la Mamvri. Pe partea de sud-est au fost pictate scenele: Mironosițele la mormânt și Îngerul la
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
stâlpi ciopliți, după modelul crucilor din cimitir. Sfântul Altar este pictat în întregime, pictură pe pânză aplicată pe perete. Altarul, a cărui înfrmusețare a plătit-o Rac Ioan de la Ponor, prezintă următoarele teme iconografice: Sfânta Troiță, cete îngerești, prooroci în medalioane (la registrul de naștere al bolții), jertfa lui Avraam, (pe timpanul de vest), sfinți părinți, monahii Eftimie cel Mare, Cosma, Sf. Sava, ce amintesc tradiția mănăstirii. Tot în Sfântul Altar se găsesc două inscripții, în litere chirilice, cu numele unor
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]