11,179 matches
-
Autor: Elena Negoiță Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă te-ai plictisit, cititorule, de tehnicile narative postmoderniste și de tumultul cotidianului, îți propun spre lectură o carte, care te va plimba pe tărâmurile medievale ale Moldovei. Apărut în 2013, la Editura Vicovia, romanul „Teofana” al lui Ion Lupu îți va deschide un univers ficțional, care te va vrăji. Naratorul omniscient, extradiegetic, istorisește în stil sadovenian, despre o lume al cărei mod de viață (cutume
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
ilustrate în roman sunt surprinse în toate anotimpurile și încântă prin atemporalitatea unui tărâm al străbunilor, dar și al nostru. În schimb, descrierea meseriilor și a vestimentației personajelor fixează un timp ce se pierde în negura istoriei. Observ că epoca medievală încă fascinează, dovadă stând multele festivaluri medievale de la Sighișoara, Brașov, Sibiu, Suceava etc. Așadar, acest roman, care nu are lector prestabilit (e accesibil atât adolescenților cât și vârstnicilor), poate aduce în viața cititorului, oriunde ar fi în concediu, o delectare
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
anotimpurile și încântă prin atemporalitatea unui tărâm al străbunilor, dar și al nostru. În schimb, descrierea meseriilor și a vestimentației personajelor fixează un timp ce se pierde în negura istoriei. Observ că epoca medievală încă fascinează, dovadă stând multele festivaluri medievale de la Sighișoara, Brașov, Sibiu, Suceava etc. Așadar, acest roman, care nu are lector prestabilit (e accesibil atât adolescenților cât și vârstnicilor), poate aduce în viața cititorului, oriunde ar fi în concediu, o delectare intelectuală. Referință Bibliografică: Fascinația unui cronotop medieval
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
medievale de la Sighișoara, Brașov, Sibiu, Suceava etc. Așadar, acest roman, care nu are lector prestabilit (e accesibil atât adolescenților cât și vârstnicilor), poate aduce în viața cititorului, oriunde ar fi în concediu, o delectare intelectuală. Referință Bibliografică: Fascinația unui cronotop medieval / Elena Negoiță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1666, Anul V, 24 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Negoiță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
semn este o insulă”, Editura Betta, 2015 - pe care o consider drept o suită de scrieri poetico-filosofice, un periplu inițiatic prin insule de cultură daco-română și europeană, fie că sunt lăcașe de cult, lăcașuri ortodoxe, „însemne de arhitectură și construcții medievale”, simboluri ale dăinuirii noastre peste timp. Cartea pare scrisă cu sufletul ori cu inima, mintea devenind un instrument de receptare. O exprimare elegantă și metaforizată completează acest mănunchi de gânduri și simțiri adunate din locuri străbătute cu pasul. Palatul „Felix
ELIZA ROHA CRONICĂ ELISABETA IOSIF – „ORICE SEMN ESTE O INSULĂ” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343442_a_344771]
-
stalinismului/proletcultismului, deoarece „directiva Moscovei“ (din 1878, de la înființarea statului Bulgariei în urma războiului ruso-valaho-turc) era a se face vorbire numai despre Țaratul Bulgar, nicidecum (nu a permis nici istoricilor/traducătorilor) a se grăi, traduce, ori scrie ceva despre marele stat medieval al Valahimii, datorat Dinastiei Valahe a Asăneștilor, stat cunoscut în documentele secolelor XII - XIV (îndeosebi „cruciate“, în limba franceză) drept Valahia Mare/La Grande Blàquie (cuprinzând mari părți din Dacia Sud-Dunăreană/Balcanică și din Dacia Nord-Dunăreană, adică partea cea mai
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RASPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Toți cercetătorii români s-au înșelat crezând că dacă scrie ȚIGAN în documentele medievale românești referitoare la sclavi, asta înseamnă că țiganii sunt romii vorbitori de limbă români. Realitatea este ca in Tarile Române au fost înrobite multe rase provenind din diverse părți ale lumii, fără nici o legătură genetică sau culturală. Deci, termenul de
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
autonimului gavaon pe baza cuvântului gavutno- sătean, țăran. Acest cuvânt este din limba romilor, fiind format din gau/gav- sat, si sufixul u(ț)no, un sufix de origine sanscrita, care desemnează originea sau calitatea. De fapt în toate documentele medievale românești cuvântul este gavaoni, nu „gavalo”, ca în limba români. Textele medievale au forma gavaoni pentru plural. Romii au pluralul „gavale”-țărani. Dar eroarea domnului Petcuț este scuzabila, deoarece dumnealui nu este vorbitor nativ de limbă români. NOI am gasit
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
limba romilor, fiind format din gau/gav- sat, si sufixul u(ț)no, un sufix de origine sanscrita, care desemnează originea sau calitatea. De fapt în toate documentele medievale românești cuvântul este gavaoni, nu „gavalo”, ca în limba români. Textele medievale au forma gavaoni pentru plural. Romii au pluralul „gavale”-țărani. Dar eroarea domnului Petcuț este scuzabila, deoarece dumnealui nu este vorbitor nativ de limbă români. NOI am gasit cea mai veche atestare a autonimului gavaon cu sensul de „țigan rob
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
firesc să presupunem că limba gavaonilor ar fi avut în compoziția numelui ei autonimul gavaon, așa cum autonimul român este baza numelui limbii române. Acest principiu este valabil peste tot in lume, autonimul dă numele limbii vorbite, și invers. Dar documentele medievale românești păstrează tăcere totală asupra limbii gavaonilor, păstrând doar femininul Dochina (4) gavaonă la 5 August 1634, când este menționat că Radul vistier cumpăra o familie de gavaoni de la călugărita Mariica, într-un document semnat de Matei Barasarab. Este curios
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
nici un folos de nicăieri, ci li s-ar înmulți păcatele și mari blestemele, pentru că sunt vlahi creștini, nu sînt Țigani, cărora li se spune în limba lor Gavaoni. Ca urmare, jupanița da în dar satul acelor foști robi. Textul documentului medieval glăsuia că este păcat să fie înrobiți vlahii pentru că sunt creștini nu țigani. Iată comentariul lui St. Ștefănescu : „Cuvintele jupaniței Baloșina și ale soțului ei Dima scot în evidență dramă imensei majorități a populației țării, pe care politică feudalilor o
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
2015, noi am incercat a explica autonimul gavaon ca fiind de origine avara, pe baza cercetărilor lui Hașdeu. (A se vedea notița de subsol de la pagina 37 a Anuarului, articolul nostru Între un autonim și un exonim, sau o suprapunere medievală : https://www.scribd.com/doc/307190750/Rom-Sau-Tigan-Pag-25) „Ba, de ce ești tu țigan?” Motto: Cuvântul țigan a ajuns totuna cu rob...Robul nu e un om (Kogălniceanu) Orice societate funcționează după modele demne de urmat. Pentru istoria modernă a romilor, modelul
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
identități care poate nu le-a aparținut niciodată. Identitățile lor au fost demult uitate de strămoșii lor care au optat să-și uite limba cum este cazul Gavaonilor de care nu s-a auzit nimic în timpurile moderne, doar documentele medievale fiind martori tăcuți ai existenței lor că sclavi în Țările Române. Fragment din viitoarea mea carte, Rom sau Țigan. Autor: Cîrpaci Marian Nuțu, țigan fierar în românește, si rom de 2500 de ani din India. Contact: naayram@gmail. Facebook ID
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
au culminat cu aceea a Taj Mahal-ului. Sikandra e numele după sultanul Sikander Lodi, 1488-1517, era predecesoare a creșterii puterii imperiului Mugal pe subcontinent. FATEHPUR SIKRI Imperialul Fatehpur Sikri - acest magnific fortificat oraș al fantomelor, considerat cel mai extraordinar oraș medieval din India, a fost capitala a imperiului Mugal între 1571-1585, în timpul împăratului Akbar. Cu câțiva ani înainte de această nu era decât un câmp de pietre părăsit. Legenda spune că Akbar, insultat de “armata de neveste” ce nu-i ofereau un
TAJ MAHAL PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343982_a_345311]
-
formă o singură unitate administrativă condusă de un guvernator general și o singură provincie ecleziastica portugheză. Istoria statului Goa se înscrie în legendă, fiind menționată în Mahabharata că Gomantak făcându-se referință la Puranas că Govapuri, Gove ori Govhapuri. Geografii medievali arabi au numit-o Sindabur sau Sandabur, iar portughezii Velha Goa. A fost condusă de o succesiune de dinaștii hindu până la 1472 când a căzut sub musulmani. Istoria ei merge mult în urmă, în sec III î.e.n. făcând parte din
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
fuziunii omului cu Creatorul. Micul și obscurul sat Khajuraho aflat în inima Indiei - căci despre el este vorba - e cunoscut prin templele sale din piatră, fiind cu secole în urmă un oraș mare, capitala a regilor din dinastia Chandellas, regi medievali din clanul rajput care au condus India centrală. Azi Khajuraho e sinonim cu pasiunea în piatră și nimic mai mult, niciunde în lume frumusețea, intensitatea și sensurile acestor sculpturi nu se potrivesc mai bine. Poate de aici și denumirea de
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
nu se potrivesc mai bine. Poate de aici și denumirea de temple ale dragostei. Deși dinastia Chandellas a condus peste regiunea Bundelkhand (Madhya Pradesh de azi), mai mult de trei secole, (IX-XII AD) apare ciudat că cele mai multe cărți de istorie medievală au doar numai câteva pagini despre această dinastie. Una din posibilele adevăruri despre o așa sumara trecere o poate constitui inaccesibilitatea atribuită închiderii drumurilor. De altfel, mii de ani de istorie, de jafuri turcești, musulmane și interminabile războaie au contribuit
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
modele sculptate încât te simți acasă! Cu singuranta artiștii Chandellas s-au oprit în principal asupra frumuseții și atractivității femeii subordonandu-se imaginilor ce le reprezintă într-o totală libertate a mișcărilor. Celebrele apsaras, nimfele cerești, reprezintă capodopere ale sculpturii medievale. Referință Bibliografica: Indianca - partea I-a / Dan Zamfirache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1697, Anul V, 24 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dan Zamfirache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
culori deosebite. Tot ceea ce e sculptat este de o perfectine amețitoare, parcă semănând a mișcare în cosmos! Stâlpi, pereți, sculpturi cu dansatori, acrobați, muzicieni, adoratori, elefanți, căi și războinici, scene erotice, cupluri - sunt expresia cea mai fină a artei hindu medievale, într-un cuvânt Kandariya este cel mai reprezentativ dintre templele aflate la Khajuraho! Mahadeva care stă pe aceeasi baza cu cel de sus marchează împreună culmea atinsă în arta construirii templelor din centrul Indiei. Devi Jagadamba este al treilea templu
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
relativ modern, desi conține componente vechi de o mie de ani. A fost ridicat cu o sută de ani in urma din resturi ale unor vechi temple jaine. În prezent are 12 altare dintre care 3 sunt vechi din perioada medievală. Interiorul conține câteva sculpturi rare reprezentând grația zeilor jaini Dharanendra și Padmavati ce au atins cel de-al 23 Tirthankaras, numit Parsvanatha. O statuie a lui Adinath de 4,2 m și jumătate sculptata în anul 1028 exprimă un calm
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
de insomnie, de stres și de angoase. În Vâlcea, muzeele, monumentele naturii, ca și cele religioase și istorice aproape că nu-ți dau răgaz. Lângă cele trei hoteluri de cură, la Caciulata, e mănăstirea Cozia. Cine iubește istoriile cu cavaleri medievali, va fi interesat să afle că acela care a zidit lăcașul, Mircea cel Bătrân (1386-1418), domnitor al |arii Românești, poate fi văzut într-o impresionantă frescă în pronaosul bisericii de aici. Chiliile mânăstirești se înalță albe, chiar deasupra râului Olt
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
cu nordici sosiți în serii chiar și iarna, vila familiei Cantacuzino cu intrarea majestoasa din coloane pe sub care treceau trăsurile iar mai tarziu mașinile de epocă, vilele Meri și Piantine, celebra vila Florilor cu jerbera suind pe ziduri și intrarea medievală care azi nu mai există, paradisul din insula Ostrov cu o construcție superbă, cazinoul, având o terasă în fața scenei teatrului de vară, foișorul, schitul vechi, ștrandul cu cabine și pistă de popice, al doilea cazinou de la intrarea în Ostrov devenit
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
alții fac legătura cu Raja Agrasen, fondatorul castelului Agrawal. Există și o mențiune a orașului în scrierile de călătorie ale astronomului geograf grec Ptolemeu care a vizitat India în secolul ÎI. Mahmud Shah a fost primul conducător important al Indiei medievale care își stabilește o bază aici. Mărturiile istorice ale orașului le avem însă de la începutul secolului XVI când sultanul Sikander Lodi, realizând poziția strategică a locului - aproape în mijlocul țării - se stabilește aici în 1504. El e conștient că pentru a
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
Sahara, sculptură mexicană în piatră, lucrări din Benin, comori precolumbiene, obiecte din aur, argint, cupru și fildeș din mileniul ÎI î.e.n. și până în prezent. Costume din secolul XVI din Europa, Asia, Africa și America fac deliciul câtorva camere alăturate. Artă medievală expune obiecte și comori din secolele IV-XVI, incluzând sculpturi și tapiserii gotice. Etajele I, ÎI și mezanin expun artă modernă: picturi, sculpturi, desene, arhitectura din 1900 și până azi. Sunt prezenți Balthus, Boccioni, Bonard, Matisse, Picasso, colecția americană incluzând lucrări
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
Bogdania”, care este hipocoristicul ținutului Moldova, deci cel de al doilea nume al Principatului întemeiat de Bogdan I sau Bogdan de Cuhea Maramureșanul, cel ce a fost domnitor al Moldovei între 1359 și 1365, de fapt, întemeitorul acestui puternic stat medieval din estul Europei. Fără îndoială, titlul revistei, „Bogdania”, este un nume în premieră absolută, foarte original, căci nu a mai existat vreo altă revistă sau ziar în România care să se numească astfel. Numele noii reviste relevează, printre altele, faptul
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]