2,990 matches
-
mai lucrează doar la comandă, pentru restaurantele din România. De la debutul crizei economice , cererea de preparate din carne de melc a scăzu pe piețele europene. Creșterea melcilor fără medicamente sau furaje care au folosit pesticide este extrem de costisitoare. Carnea de melc obișnuită se prelucrează încă la alte două fabrici din țară, fiind mai ieftină și având în continuare căutare în Franța, Belgia și Italia, singura firmă care a pierdut pariul cu criza fiind cea care a optat pentru producția tip bio
Fabrică de produse din carne de melc, închisă pentru datorii. De ce a pierdut pariul cu criza () [Corola-journal/Journalistic/53427_a_54752]
-
la infinit... Pe urmă iarăși ne-am iubit și-am tot umblat pe la flori mov Tîrîndu-mi trupul ostenit și sufletul și mintea zob și coapselor m-am umilit Rugîndu-mă la amîndouă Să-mi dea măcar un strop de rouă și melcilor ajuns-am rob și gîtul mi-am tăiat c-un ciob Casa ți-am ars-o c-un chibrit Pe urmă nu ne-am mai iubit...
Romanță by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9075_a_10400]
-
Emil Brumaru Pupofilis, Chiromantis, Toate Doamnele galante-s! Din rouă freacă smîntîni Între coapse și-ntre sîni Și-n burice-adînci clocesc La melci oul boieresc. De aceea nu abdic, Pupofil, de la nimic, Deși mă apucă frica, Trece, trece trăsurica Mușuroiu-și bea furnica, Loboda-nfundă burlanul, Cade clipa, scade anul, Drumurile numai plante-s, Pupofilis, Chiromantis...
Cîntecel de zi-n scădere by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10289_a_11614]
-
George Călinescu În galeria vocilor strânse de Veronica Balaj se înscrie și cea a soției poetului Ion Barbu, pseudonimul lui Dan Barbilian. Vocea dnei Gerda Barbilian i-a deschis universul celui care a fost matematicianul și poetul versurilor parnasiene, al melcilor și al „Jocului secund”, într-o atmosferă austeră, cu patul în care îi plăcea să scrie când nu era la Capșa. Aceeași voce i-a evocat strada în care poetul a aruncat cu „Istoria literaturii române” după Călinescu, fiindcă nu
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
34 la geografie și 6 la limba maghiară maternă. Acestea au fost recorectate în centrul regional Deva, iar notele stabilite rămân definitive, indiferent dacă sunt în avantajul sau în dezavantajul elevului. L. R. Ajutor financiar nerambursabil l Ferme pentru creșterea melcilor și broaștelor Unul dintre proiectele pentru care cei interesați pot beneficia de ajutor financiar nerambursabil, prin programul SAPARD, este și cel cuprins în măsura 3. 4 - Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care să genereze activități multiple și venituri alternative -, prin intermediul
Agenda2004-26-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282582_a_283911]
-
pot beneficia de ajutor financiar nerambursabil, prin programul SAPARD, este și cel cuprins în măsura 3. 4 - Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care să genereze activități multiple și venituri alternative -, prin intermediul căruia se pot face investiții în ferme pentru creșterea melcilor și broaștelor. Astfel, producătorii agricoli individuali - persoane fizice autorizate, asociațiile familiale, societățile agricole, societățile comerciale cu capital integral privat etc, care fac dovada unor surse financiare stabile și suficiente pentru asigurarea activității organizațiilor lor pe parcursul implementării proiectului și care pot
Agenda2004-26-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282582_a_283911]
-
mezalianță, se înrudește la rândul său cu Juan Carlos. Sunt curios cu cine ține Prințul Duda? În Evenimentul Zilei scrie editoriale șeful Libertății, Florian Bichir. Omul care arată ca un Rasputin în blugi și apare la OTV împreună cu îmblânzitorul de melci și femeia cu barbă (scuze, n-am vrut să fac vreo aluzie), susține în EvZ proiectul Roșia Montană. Totul este ca publicul lui Bichir să nu înțeleagă greșit și să caute roșia aia montană la piață, să-și facă bulion
Ziare, la zi: Cât a scos Radu Vasile la videochat-ul Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/28014_a_29339]
-
floare pe care ți-o ofer s-o porți la butonieră.". Protozoar e pură alunecare printre cuvinte, sprințară ca ritm, bulversantă ca sens: "Am în sînge un patruped/ Cu trei snopi în barbă/ Ziua paște ca un ied/ Soarele și melcii în iarbă// Părul scurt prin pălărie/ I se vede ca o sită/ Scuturînd pe munți scrumbie/ Ca din apă argăsită// Lunca îi e închisă belci/ Cu bordeiul la ureche/ Scoțînd fum ca pe zăvelci/ Printr-un ciur mușcat de streche
Vise rele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7816_a_9141]
-
români: profesorul Gheorghe Lazarovici. Împreună, ei scriu un volum despre „arhitectura neoeneolitică la casele Cucuteni“, care va aduce multe lămuriri în domeniu. La Ruginoasa, șantierul pe care sapă profesorul Lazarovici, cucutenienii de-acu’ 6 000 de ani mâncau scoici și melci... Ei aveau un adevărat cult al craniului: venerau bucăți din țeasta unui străbun, a unui vraci... Erau negustori, făceau tranzacții, călătoreau. Erau oameni albi, mediteranoizi, scunzi și vânjoși. Erau monogami și s-au descoperit case lipite între ele, câte 2-3
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
destinului). Cînd revine la contemplație, își conspectează o dispoziție de bază a naturii romantice care e nostalgia naturii. Aceasta nu e decît năzuința spre viziunile de spațiu și de timp ale claustraților, „poeții părăsiți de iarba lor” ( Poemă de dus melcii la pășunat). Constatînd granița inviolabilă dintre natură și expresie, în cele din urmă Olimpiu Nușfelean își situează criza în zona stilistică. O absoarbe într-un cod simbolic prin figurarea unui contrast între miniatural și maximal. Idealizîndu-l printr-o asemenea basculare
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
nivel expresiv și pe un alt vector moral, parcursul brâncușian al degravitaționalizării sculpturii, al deposedării materiei de masă pînă la atingerea imponderabilității. Cel mai recent ciclu al lui Dumitraș, acela în care intră temele Adam și Eva, Treceri, Pasărea, Arcul, Melcul, este, prin esențializarea maximă, prin disoluția materiei, prin substituția substanței cu lumina, prin negarea materialului și tranformarea lui în conturul grafic al unui spațiu gol, în ipostaza perceptibilă a spațiului în sine, echivalentul păsării în văzduh a lui Constantin Brâncuși
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
Angelo Mitchievici Despre oameni și melci (2012) Regia: Tudor Giurgiu. Cu:Monica Bârlădeanu, Andi Vasluianu. Genul filmului:Comedie. Durata: 93 minute. Premiera în România: 14.09.2012. Produs de: Libra Film. Distribuit în România de: Ro Image 2000, Transilvania Film. Filmul lui Tudor Giurgiu, Despre oameni
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
Regia: Tudor Giurgiu. Cu:Monica Bârlădeanu, Andi Vasluianu. Genul filmului:Comedie. Durata: 93 minute. Premiera în România: 14.09.2012. Produs de: Libra Film. Distribuit în România de: Ro Image 2000, Transilvania Film. Filmul lui Tudor Giurgiu, Despre oameni și melci, poate fi luat drept o comedie și atât, însă ceea ce-i conferă comediei forță nu vine exclusiv din partea comicului, ci din cea a tragicului, unul topit până la indistincție în râsul sonor și sănătos pe care-l degajă situațiile și replicile
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
situațiile și replicile din film. Senzația de confort pe care ți-o dă happy-end-ul, rezolvările în cheie melo a conflictelor, pacificarea zavergiilor disponibilizați cu o reconvertire a lor la o idilică ocupație vecină cu pastoralismul neaoș, și anume culesul de melci prin spațiul mioritic, constituie un prim strat, anestezia după care rămâne o durere surdă, neînțeleasă, imprecisă. Scenariul semnat de Ionuț Teianu are o simplitate convingătoare, un echilibru pe care regizorul l-a urmat, și este remarcabil că umorul nu este
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
Pe scurt, muncitorii unei întreprinderi falimentare sunt pe punctul de a fi disponibilizați, există totuși promisiunea că investitorul strategic de origine franceză, o firmă care ar putea avea genericul „tatăl și fiul”, va transforma uzina întro fabrică de conserve de melci și va păstra cca. 300 de angajați. În realitate, francezii vor să mute producția în altă parte, neonorând promisiunea inițială așa cum nici directorul întreprinderii, Vladimir (Dorel Vișan), nu are de gând să onoreze promisiunile făcute muncitorilor. În acest context, George
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
se strecoară ca otrava în râsul senin al comicului de situație sau de limbaj. Deodată, peisajul se schimbă, hăhăitul ți se îneacă în gât, jocul tranzacțional pe care-l fac acești decidenți circumstanțiali relevă dimensiunea crudă a poveștii. Oamenii și melcii devin egali pe plan ontologic, unii vor sfârși într-o conservă, alții pe stradă. Privit mai cu atenție, personajul secretarei bovarice, care își dorește ieșirea din marasm pe coordonatele basmului cu Făt-Frumos descoperit în străinătate, își relevă nuanțele. Frivolitatea este
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
muncitoare pusă odată la încercare fără izbândă este reconvertită de o manieră absurd-comică. De la muncitorul eroizat pe fundalul utilajelor grele și a mașinăriilor gigantice ale unei industrii mamut transformată în praf și pulbere, la donatorul de spermă și culegătorul de melci saltul este cel al unei metafizici ironice, al unei apocalipse vesele, pe un picior de plai, pe-o gură de rai.
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
faianța albă unde rămîn un timp nedefinit/ melancolic și inconștient că la un oculist/ ce exersează vederea pacienților/ pe firișoarele de praf din văzduh./ Nu mai am/ răbdarea de a nu spune nimic/ e înduioșător cum privesc pe geamul podului/ melcul ce trasează un șotron argintiu/ pe norii întunecați/ și mă gîndesc la vacanță la țară/ cînd trenul întîrzie și pulberea șchioapătă/ pe mutrele călătorilor// sînt același ins ce priveste garoafele galbene/ în odaia din care abia au plecat rudele/ ce
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
tocmai azi/ Au venit musafirii./ - Tu ce dai, eu ce dau.../ A, de când nu ne-am văzut”. Viața socială, redusă, aici, la rigide complezențe, își reia, ca și viața naturală, ritmurile. Firește, cărticica de primăvară nu e completă fără După melci, o feerie crudă în luna lui martie, sau fără „cea mai minunată și clasică grădină/ Ce-a înflorit vreodată sub cerul larg deschis” (Jardin de Luxembourg). Nici fără Noaptea de martie a lui Voiculescu: „Pe dealurile vremii iernează neaua încă
Mărțișoare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3881_a_5206]
-
prinde-n palme încetișor căpșorul mieilor», să-i caute «sub năstureii moi de lînă», iar boii în lan, prin flori de sînziene, «își rumegau căldura pe sub sălcii»; și «mă miram - spune poetul - că ei nu văd / cu vîrful coarnelor ca melcii». Un ciclu întreg al expoziției, de altfel, ne va trimite la ofranda blagiană mai tîrzie, din Mirabila samanta. Vedere, precum o apetență tactilă, consimțire, fizic eficace, la universal, - cu asemenea îndemnuri ne mișcăm înspre o arie de reprezentări deloc etanșă
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
și Iulian. Cele patru proze sunt variațiuni pe tema singurătății. Radu Mareș înțelege prin „sindromul Robinson” felul în care este posibilă „apărarea singurătății”: „un impuls straniu, care-l face pe omul de azi să-și strângă casa în spate, ca melcul, și s-o ia încotro vede cu ochii”. Așa procedează toți protagoniștii ce par, de fapt, fețele aceleiași identități: un autor ce colecționează avid subiecte. În O bătaie în ușă, deși ne spune că vine pe insulă „să tac, să
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
dorm de mult / amintirea se spulberă și apa îngheață // în soba mea țărănească focul e-o limbă de aur / ce șuieră fraze de basm / Paulina se piaptănă bem țuică fiartă și discutăm / despre structuralism și despre viitoarea mea crescătorie de melci / liniștea se face subtilă e-o vreme de scris capodopere / dar mie îmi vine să casc și treptat treptat/ adorm visînd cum o sanie mă duce / spre poarta înaltelor împliniri la care zadarnic tot bat" (Jurnal). Probă de vitalitate, ima-gi-nea
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
este irigată de sângele cald al cuvintelor, care, docile sau rebele se organizează până la urmă, parcă de la sine, în "edificii" poematice (aziluri de lux?!), sustrase "exilului" pe care îl reprezintă realitatea: "înlăuntrul poemului un lux aparte: azilul, castroane de tablă, melcii timpului ducând în coarne vezica soarelui, măcelari cu părul vâlvoi murdari de suflete pe piepții salopetelor, icoana făcătoare de minuni, tomberonul, piei de miei cu inima de îngeri, domnișoara în curul gol printre admiratori fardați foști marinari, păsări oarbe împăiate
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
inteligent, acum el suferă pentru că n-a îngenuncheat la patul de moarte al mamei, pentru că nu crede. Iar despre un biet zălud se spune: „Urât și zadarnic, gât slăbănog și păr încâlcit, și o pată de cerneală, o bală de melc. Și totuși, cineva îl iubise și pe el, îl purtase în brațele ei și la inima ei”. Nu văd cum ar putea un cititor obișnuit, citind nu studiind, să urmărească paralelismul cu Homer. Totul e aluziv, cu trimiteri la care
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2507_a_3832]
-
obiectelor recente capătă strălucire și volubilitate proprie, lemnul se transformă în bronz, este împodobit cu materiale compozite și exuberante, munții se văd prin golul cercurilor imponderabile, păsările zboară asemenea acelora din apocrifele cu minunile copilului Iisus, spațiul mioritic blagian devine melc strălucitor și calofil, iar Sângiorz Băi, în aceeași logică a postmodernității, devine, din periferie comunisto-balnearo-sindicală unul dintre posibilele centre ale culturii și artei contemporane, în sens larg, unde tradiția și ultimele tehnologii au fuzionat fără traume și fără nicio revoltă
Sculptura, de la materie la sens (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7921_a_9246]