4,239 matches
-
de bivoliță și asta crezând că poate nu-i place proveniența laptelui, nu gustul produselor obținute din el. - Mulțumesc. Imediat la masa lor s-a prezentat o tânără îmbrăcată într-un fel de costum național, dar deosebit de cele purtate pe meleagurile noastre. Elena a făcut comanda consultându-se cu prietena sa, totodată explicându-i ce conține fiecare sortiment și cum Adi a lăsat la latitudinea gazdei să aleagă pizza, a înconjurat cu privirea întreaga locație. Da, era una elegantă și de
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
loc, o istorie pe care o putea lesne povesti cu har și exactitate oricând, așa cum rar am avut ocazia să întâlnesc pe tot parcursul vieții mele de până acum. Cu bunicul dinspre mamă venit direct de pe pământul Serbiei taman pe meleagurile vântoase ale Bărăganului, undeva, prin secolul al XIX-lea, rămas, ulterior, la numai doi ani, orfan de tată, după moartea eroică a acestuia în timpul Primului Război Mondial, și participant, la rându-i, pe ambele fronturi în cea de a doua Conflagrație a
UN PROCUROR IUBIT… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374691_a_376020]
-
definiție a Poeților: “Poeții: barometrele și termometrele secolelor care arată intensitatea și temperatura sentimentelor omenești etern valabile pentru toate timpurile”; Nu este singura, deoarece mai întâlnim încă o altă formulare la fel de elegantă: “Poeții: un stol de păsări cântătoare, călătorind spre meleagurile nemuririi. Fiecare vrea să fie privighetoarea aleasă, așteptată de secole... Dar câți din acești înaripați ai gândurilor nu-și frâng aripile, prăbușindu-se în Oceanul Uitării, înainte de a atinge tărâmul mult visat!” Despre Sentimente autorul se pronunță astfel: Sentimentele trezesc
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
cu cele cinci romane publicate și unul rămas în manuscris, cu speranța că și acesta va vedea lumina tiparului. Ceea ce caracterizează romanele lui Gh. Chirtoc este IUBIREA. Acea iubire nedisimulată și nedeclarată, dar simțită din toate filele operelor sale. Despre meleagurile natale spunea în „Jurnalul nescris al unui sat”: „Dealul are demnitatea și măreția codrilor lui, a izvoarelor limpezi, candelabrele pomilor înfloriți și plini de rod, larma, veselia și nebunia bahică din perioada culesului de vii”. A iubit ca nimeni altul
ROMANCIERUL GHEORGHE CHIRTOC A PLECAT!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374798_a_376127]
-
și educative în tot cursul unui an, fie vară, fie iarnă. Aici nu este un simplu centru cultural al Bucovinei. Este chiar acela care domină statistica națională în materie de scriitori și poeți născuți, crescuți, învățați ori așezați pe aceste meleaguri! Priveam și nu-mi venea să cred. „Doamne, ce-am făcut eu, Doamne, să am așa mare cinste? Merit eu așa mulțime la o lansare de carte? Este bună cartea mea? Parcă „Ispita” este mai atent lucrată. Ea merita... Și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
situații. Când întâlnirea a luat sfârșit și se făcea schimb de impresii într-o ambianță plină de veselie în care prietenia căpăta noi valențe, mă gândeam la cele câteva ouă pe care le am acasă, cumpărate ori primite chiar de pe meleaguri moldave. M-am bucurat de fiecare în parte. Le-am păstrat pentru frumusețea culorilor și a modelelor de pe coaja lor, dar niciodată nu am știut ce reprezintă fiecare figură ori grup de simboluri. Semnificau doar sărbătoarea în sine. Mă bucuram
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
de paltin. Vasile Alboi este cunoscut și recunoscut ca unul dintre cei mai buni meșteri în prelucrarea lemnului și confecționarea unei game largi de obiecte din acest material pe care bunul Dumnezeu l-a oferit cu dărnicie și iubire locuitorilor meleagurilor bucovinene. A reprezentat Bucovina la festivaluri naționale și a fost solul României la altele internaționale. Am subliniat anterior că cea mai mare piesă pe care o adusese la această plăcută întâlnire era un bucium. Ei bine, buciumul în cauză era
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
respectați, apreciați și stimulați că în condiții de viață optime să muncească și să îmbogățească patrimoniul cultural artistic al Oradiei, al Bihorului și în ultimă instanță al României, cu opere artistice de valoare. Precum, personal, am făcut-o pe aceste meleaguri prin inițierea, administrarea și consolidarea învățământului academic de artă, inițiind și formând peste 2000 de absolvenți creatori în domeniul artelor vizuale, coagulând în cadrul Facultății de Artă a Universității din Oradea mari resurse creatoare și formatoare. Activitatea lor este permanentă, cât
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
timp mai îndelungat, semnalând prezența iernii. Și acolo zilele se socotesc pe degete dar viețuitoarele nu suferă niciodată de foame. Bieții de voi, pricăjiți și aproape transparenți, ca niște spirite ale pădurii! De-ați avea norocul să ajungeți pe acele meleaguri, ați cunoaște un paradis despre care ați auzit că ar exista doar într-o altă lume. Însă pot să vă asigur că primăvara a plecat încoace, dar are nevoie de timp să ajungă, deoarece duce lupte grele cu năpraznica-i soră
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
plecat în lume cum ar fi fost de așteptat, ci a rămas în vatra bunicilor și a părinților săi, transfigurând, în personaje vii, satul său cu nume de legendă, viața trepidandă de aici, fiind astfel un cronicar fidel, inspirat de meleagurile natale. Volumul de față, reunind patru interviuri cu tot atâtea interlocutoare, femei brăilene ajunse pe scena politică actuală, reprezintă un fel de analiză egală cu mărturisirea unor conștiințe. Un interviu presupune întrebări uneori foarte delicate, pe care propunătorul/ realizatorul le
GÂNDURI DESPRE O CARTE DE INTERVIURI ȘI AUTOAREA EI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375646_a_376975]
-
tinerii politicieni. Fiind și mame - subliniază Carmelia Dragomir Bălănică - putem deveni o forță dacă vom învăța să fim solidare. Aceeași doamnă descopăr că a avut o frumoasă inițiativă: O carte pentru fiecare, inițiativă care, îmi place să cred, continuă pe meleaguri brăilene... Doamna jurist, Didina Stănescu, printre altele, vorbește despre cel mai important sentiment pe care trebuie să-l oferim: Dacă iubești oamenii și dacă pentru tine a iubi înseamnă a dărui - atunci poți să te implici în orice activitate în
GÂNDURI DESPRE O CARTE DE INTERVIURI ȘI AUTOAREA EI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375646_a_376975]
-
Vad ;o localitate ardeleană a cărei obârșie rămâne ca o diademă peste toată negura istoriei până pe vremea, se pare, a marelui și viteazului domnitor moldovean Ștefan cel mare, despre care se spune că a construit Biserica Adormirea maicii Domnului pe meleagurile aceste ardelene , ce și astăzi își ridică fruntea în vântul și mireasma ardeleană , după primul pod ce trece peste valea Bogății , undeva în dreapta ; cum te duci înspre Bogata de jos , de Sus și Calna . Dar , Cetățaua acesta rămâne prin vremuri
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
Acasa > Cultural > Traditii > TRADIȚII ȘI OBICEIURI LA ROMÂNI Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului TRADIȚII ȘI OBICEIURI NATALE (Purani de Videle) Obiceiurile și Tradițiile, de pe meleagul natal, sunt înscrise în genealogia Spiritualității românești. Cântecele și dansurile Munteniei, învăluite în cântecul melodios al fluierului și cel duios al cavalului, exprimă bucuria de a trăi și dorul iubirii de viață... Purănenii sunt oameni pătimași ce iubesc spicul grâului
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
e drag să privești, îmi spunea bunicul meu când îl întrebam de ce bocesc femeile, atât de jalnic, la o înmormântare sau de ce chiuie de răsună satul, la vreo nuntă. Dumnezeu mi-a oferit privilegiul de a mă naște pe acest meleag și sunt mândră de consătenii mei, oameni harnici, demni și pasionali. Am fost crescută și educată cu dragoste și respect față de obiceiurile și datinile străbune. Obiceiurile și Tradițiile fac parte din ființa noastră , respectându-le ... ne respectăm strămoșii, țara și
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
articole despre autori clasici și contemporani, în fapt o istorie literară a locurilor, pentru că harul criticului și eseistului Grigore Codrescu aliniază la rampă scriitori care i-au marcat scena spirituală a vieții de profesor de limba și literatura română pe meleaguri bacoviene. În Argument, Grigore Codrescu motivează demersul editorial prin șansa băcăuanilor la memorarea valorilor spirituale: “...în deceniile postdecembriste au dispărut din orașul nostru drag mai toate obiectivele economice cu faimă națională, dar și peste granițe. În aceste condiții, ne-am
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
articole despre autori clasici și contemporani, în fapt o istorie literară a locurilor, pentru că harul criticului și eseistului Grigore Codrescu aliniază la rampă scriitori care i-au marcat scena spirituală a vieții de profesor de limba și literatura română pe meleaguri bacoviene.În Argument, Grigore Codrescu motivează demersul editorial prin șansa băcăuanilor la memorarea valorilor spirituale:“...în deceniile postdecembriste au dispărut din orașul nostru drag mai toate obiectivele economice cu faimă națională, dar și peste granițe. În aceste condiții, ne-am
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
că astăzi ești dator Pe umeri-ți puternici să ei povara lor Și cu o voce fermă să-nfrunți pe venetici, Că n-am plecat vreodată, c-am fost mereu aici. Când din pustiu, sălbateci au năvălit puhoi Pe mândrele meleaguri, ei ne-au găsit pe noi. Să-nveți, copile, fii, de-asemeni, pe nepoți, Că ei sunt fiii țării, că sunt români cu toți. Tradiții vechi,moșie și limba românească, Învață-i să păstreze,învață-i să iubească. Emil Șușnea
IUBIREA DE PĂMÂNT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379276_a_380605]
-
au dobândit mântuirea prin faptele lor sfinte, prin credința lor jertfelnică și mai ales prin viața lor aleasă. Sfântul Cuvios Antonie de la Schitul Iezer din județul Vâlcea este unul din marii părinți cu viață aleasă, care s-a nevoit pe meleagurile oltene la poalele Munților Căpățânii, pe malul stâng al pârâului Cheia. S-a născut, consideră o parte a istoricilor, în deceniul al treilea al secolului al XVII-lea, într-unul din satele vâlcene de la poalele munților Carpați, într-o familie
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Episcopului Ilarion al Râmnicului (1693-1705) pentru a merge la Sfântul Munte Athos. Văzând râvna pentru cele sfinte a Monahului Antonie și cunoscându-i viața sa îmbunătățită, Episcopul Ilarion l-a convins să renunțe la acest gând și să rămână pe meleagurile vâlcene spre folosul multor frați de la Iezer. A cunoscut nevoințele sihaștrilor de prin părțile locului, sporind în rugăciune și smerenie. Dorind să trăiască departe de lume, Sfântul Antonie a urcat în munte, la câțiva kilometri de schit și s-a
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
din 12 martie 2017 Toate Articolele Autorului Dragă cititorule! Această poveste, este una mai puțin obișnuită, în care realul și lumea văzută se întretaie și se contopește cu irealul și fantasticul lumii nevăzute.. Magul din Carpați, s-a născut pe meleagurile străbune ale României, când Pământul era încă roșu și în plină formare, în locul ce după veacuri întregi mai târziu, trecute prin negura vremurilor de mult apuse, se găsea Cetatea de Scaun a Târgoviștei, iar Creatorii săi sunt Cerul Infinit și
PELASG FIUL CERULUI ȘI AL PĂMÂNTULUI- MAGUL DIN CARPAȚI (I) de ARON SANDRU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369153_a_370482]
-
gând s-a risipit într-o secundă; unui demon nu-I era permis să comunice cu o ființă pură, aceasta era, din punctul său de vedere, singura lege pe care este obligat să o respecte. În același timp, undeva pe Meleagurile Luminii Veșnice, un înger naiv și confuz se confrunta cu dorința frivolă de a cădea în păcat. Fata cu ochii de chihlimbar înota fără încetare în oceanul propriei minți, încercând cu disperare să înfrângă sentimentele misterioase și ilogice, apelând la
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
seama din substanță scrisului, talentul nativ cultivat în limitele orelor de clasa a invadat debordant universul emoțional descătușat de eliberarea de orice obligații profesionale și s-a revărsat în operele pe care le-a scris și sub imboldul dorului de meleagurile natale stârnit de stabilirea în Canada alături de familia fiicei sale. Scurtă sa activitate scriitoriceasca s-a dovedit a fi deosebit de prolifica, având în vedere numărul cărților publicate: „Crâmpeie de viață”, „Gând purtat de dor”, „Prin sita vremii”, „Oglindiri”, „Luminișuri”, „Întoarcerea
O CRONICA LA O CARTE: „ÎMI PLEC FRUNTEA” de MARIAN TEODORESCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369188_a_370517]
-
ar depinde de el!), fie - după caz și împrejurări - să și-l vândă pe beri, mititei și alte cele. Din presa noastră profund neliberă (dar există undeva în lumea asta presă mare și liberă?) am aflat că nu numai pe meleagurile sighetene campania electorală este în toi de aproape două luni, mai precis de la desemnarea catindaților (repet, totul se face la limita driblării legii prin corturi cu poze cât roata carului, în care se trudește din greu la sondarea până la prostire
STATORNICIA POLITICII ROMÂNEŞTI ÎNTRE MITITEI ŞI MITITICA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369214_a_370543]
-
Apoi, în inima și mintea primitivului au apărut primii fiori culturali (muzica și dansul cu care magii și șamanii își condimentau ritualurile religioase). Și așa, târâș-grăpiș, când cu suișuri și când cu coborâșuri, cultura a ajuns în zilele și pe meleagurile noastre postdecembriste, unde e cât se poate de vizibil nu doar că adevărații oameni de cultură se împuținează, ci și că minoritatea acestora este deodată disprețuită și sistematic umilită de alarmantul spor biologico-social al inculților, semidocților și falșilor culți. Toți
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
legătura strânsă dintre oameni și divinitate. Zamolxe Străbunul, a mai primit de la Unicul Dumnezeu Cel Adevărat și Veșnic Viu, Înțelepciunea Divină necesară întocmirii Legilor Blajine, pentru a le folosi și totodată respecta, dând valoare vieții, asigurând propășirea geto-dacilor, pe acele meleaguri sfinte. Acele legi, dăruia celui ce și le însușea puteri nebănuite, putând dobândi cunoștințe despre astronomie, astrologie, fizică și matematică, științe despre natură, elemente de natură mistică despre lumile trecute și cele ce or să vină, devenind la fel de înțelepți și
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]