3,420 matches
-
ca bolile, moartea, războiul, inundațiile și seceta, erau într-un fel o pedeapsă dreaptă pentru păcatele oamenilor. Bisericile impuneau totodată un cod foarte strict al conduitei morale, în special în privința relațiilor sexuale și a celor din cadrul căsătoriei. Aceste reguli erau menite totodată protejării unei populații vulnerabile față de invaziile străine,de epidemiile naturale și de alte catastrofe. Numai din această descriere superficială, cititorul ar putea obiecta că, în ciuda situației primitive a agriculturii din Balcani, aceasta era foarte asemănătoare cu cea existenteă și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
curînd Albania și Republica Democrată Germană. Numărul membrilor acestuia s-a mărit prin includerea Mongoliei (1962), a Cubei (1972) și a Vietnamului (1978). Iugoslavia, Coreea de Nord, China, Laosul și Angola au primit statut de observatori. După cum am văzut, organizația aceasta era menită să constituie o replică la Planul Marshall și mai tîrziu la Piața Comună Europeană. Cît timp a trăit Stalin, Comecon-ul (CAER-ul) nu a jucat un rol major în afacerile blocului. Fiecare stat ducea o politică de dezvoltare a propriei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Balcanii după 1453, citată ca realizare reper a istoriografiei americane și prevede că în viitor ambele vor fi citite și citate. Paul E. Michelson menționează, de asemenea, faptul că săvîrșirea din viață a Barbarei Jelavich a întrerupt capitole în lucru menite să completeze istoria diplomatică a Rusiei pînă la Gorbaciov și Istoria Balcanilor pînă în 1989. Finalizată, intenția ar fi putut atenua critica ambilor recenzenți că perioada mai nouă și prezența Uniunii Sovietice sînt tratate mai superficial și numai pe bază
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
noțiunii de stat, afirmată de legiști 1, în timp ce, în Orient, modelul vine dinspre acel lăstar al Romei care este Imperiul bizantin. În sfîrșit și, poate, lucru esențial, amintirea unității romane îi bîntuie pe suveranii europeni, iar tentativele imperiale rezultate sînt menite a sublinia persistența vie a principiului unitar al Imperiului în conștiința europeană. Să spunem, simplificînd, că această Europă în curs de facere s-a gîndit întotdeauna pe sine ca pe o unitate urmînd modelul roman și că pluralitatea statelor a
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
practică a promisiunilor lor să genereze o tot mai mare datorie publică. De obicei, sistemele cu pluralism polarizat, în orice perioadă s-ar fi înregistrat, în A Patra Republică Franceză și în Italia înainte de reforma electorală (1945-1993), de exemplu, sînt menite să funcționeze cu un randament scăzut. Tensiunile la care este supus un sistem politic în care sistemul de partide funcționează după logica pluralismului polarizat, pot duce la colapsul sistemului. În cazul Italiei, înde-lunga amînare a colapsului la care s-a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
7 democrații federale majoritariste: Canada, Statele Unite, Australia, Germania, Austria, Japonia, Spania; 9 democrații consensualiste unitare: Israel, A Patra Republică Franceză, Finlanda, Olanda, Danemarca, Islanda, Portugalia, Belgia, Norvegia; și două democrații con-sensualiste pur și simplu: Elveția și Italia. Orice clasificare e menită să se preteze criticilor. Înainte de a formula aceste critici (lucru pe care-l vom face în paragraful 8), este, totuși, oportun să arătăm cum o clasificare bazată pe o multitudine de elemente permite schimbarea poziției în tablou a unor sisteme
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ales de lecția demonstrativă pe care urma să o țină. A aflat abia cu o zi înainte și dorea să-i dea o lecție domnului Hasan. Faptul că lecția a fost o reușită a dus la stingerea conflictelor. Soarta a menit în așa fel încât mai târziu, după 1975, să mă leg afectiv foarte mult de domnul profesor Hasan, pe care pot să-l consider cel mai bun prieten din toată existența mea. Am reușit să cunosc adevărata față a acestui
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cu această succintă enumerare a unora dintre comorile Romei nu am epuizat lista tuturor obiectivelor de interes istoric, arheologic, estetic sau pur și simplu turistic pe lângă care am poposit un timp. Au fost și altele, dar aceste rânduri nu sunt menite să descrie locuri și monumente binecunoscute, căci au fost deja evocate și descrise în repetate rânduri cu mult talent de alți trecători prin Roma. Rostul rândurilor ce urmează este acela de a împărtăși cititorilor mei experiențe și trăiri personale percepute
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
periferică în apropiere de parcul orășenesc "Reday", unde am descoperit un grup de trei clădiri construite în același stil și care aveau ceva ce camufla menirea lor adevărată. Dar privindu-le, nu puteai să scapi de senzația că au fost menite unui scop comun. Arhitectul a evitat să scoată în relief detalii care să le distingă în mod special de alte clădiri din zonă și un trecător, dacă se nimerea să traverseze strada din întâmplare, nu-și putea închipui ce se
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în ultima ședință a guvernului francez înainte de vizita lui Mitterrand în Israel (la 24 februarie 1982) despre politica față de acest stat, semnele flexibilizării pomenite nu se întrevăd clar. Dimpotrivă, în această împrejurare se rostesc cuvinte care, prin căldura tonului, sunt menite să flateze urechea israeliană. Mitterrand a spus: "Premiza noastră fundamentală nu s-a schimbat. Israelul este îndreptățit să dispună de mijloacele care să-i permită existența și nimeni nu mai pune la îndoială privilegiul de a pune în practică acest
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Aroneanu pare o toană a lui Mihnea Radu voievod. Lucrurile stau însă mai altfel. Dar, pe baza mărturiei Doamnei Stanca, văduva lui Aron Vodă, Radu Mihnea voievod este nevoit să-i readucă pe călugării moldoveni la mănăstirea Aroneanu, așa cum a menit ctitorul. - O dovadă clară că mănăstirea Hlincea a fost neîngrijită de călugării greci o găsim în zapisul din 18 dec. 1616 (7125) al Mariei - fiica lui Petru Schiopu - în care se spune, printre altele: „Deci, când au vrut Dumnedzău și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ore întregi, la diferite posturi de televiziune, se distribuie acuzații, se încurajează batjocura, limbajul de stadion înfierbântat, furia. La Realitatea, se face o ipocrită campanie pentru „respect“ pe fundalul unor emi siuni la care sunt invitați tot soiul de ipochi meni fără onoare și fără minime reguli de conduită. Socie tatea e polarizată isteric: pro-băsescieni obsesivi și anti-băsescieni grobieni. Forumurile sunt pline de dejecții. Ne îndreptăm spre un soi de stupoare electorală: nu mai vrem să votăm pe nimeni, pentru că îi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai dinamice ca niciodată: cer declarații decorative, propun clipuri promo ționale, vor interviuri, analize retrospective și prospective, opinii de circumstanță. „Nu faceți o pauză?“ îți vine să întrebi. „Nu vă pregătiți nițeluș pentru detenta sfârșitului de an?“ Dacă pui ase menea întrebări ți se răspunde cu un soi de mândrie perversă: „Pauză? Dar noi lucrăm și pe 24 decembrie și pe 30. La noi e foc continuu!“ Alături de această euforie a trebăluielii, intră în joc și o insomniacă patimă achizitivă; trebuie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
I-am văzut fotografia. E un băiețel foarte drăguț. Habar n-are, deocamdată, câtă libertate a dat peste el! Meșteșuguri de tâmpenie Nu se vorbește destul despre poluarea sonoră la care ne condamnă nu statul sau politica globală, ci se menii noștri. În comparație cu alte seminții, românii au tendința să vorbească tare. Fie răstit (la nervi), fie surescitat (la veselie), fie pur și simplu tare, din proastă creștere sau din convingerea că ce are de spus interesează pe toată lumea, românul cultivă tonul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
întârziere ce apărea a fi dăunătoare statului însuși 82. În Monarhia habsburgică, absolutismul luminat, prin forma sa specifică, iosefinismul 83, în ideea reformării raționale a societății, a cultivat în general etatismul, ca formă ce corespundea întocmai intereselor sale. Acesta era menit să realizeze doritul centralism politic, chemat să dea noi elemente de coeziune acestui imperiu, cu o suprafață comparabilă cu a Franței sau a Spaniei, dar care avea teritorii îndepărtate de nucleul central, în vestul și sud-vestul Europei, ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la aceeași formă de guvernare,... se află doborât de îndată fără orez, foc și anumite comodități ce i le-a făcut abundența climei sale..." și "ține deja, decât să înainteze, bătălia ca pierdută... "strigând" pe câmpul de bătălie că timpul menit stăpânirii lor s-a terminat..."58. De aici urmează concluzia firească a lui Balș că: "otomanii... își subminează ei înșiși, cu propria mână, căderea lor..." și "demonstrează națiunilor în mod pragmatic justețea maximei, că: "adesea teama față de o pierdere fictivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nici dreptul ultimele au la el un rang secund, având valoarea numai a unor sentimente inferioare; turcul cel moleșit și deprimat, care toate celelalte le socotește inferioare vieții și plăcerii, strigă tare acasă și pe câmpul de bătălie că timpul menit stăpânirii lor s-a terminat. Astfel își subminează ei însăși, cu propria mână, căderea lor, astfel nu mai este nici o salvare. Tot la fel nu mai era nici una pentru greco-romani sau grecii constantinopolitani care, prin defecte de guvernare, lux inactiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
conține în sine germenul ruinei sale și a nimicirii sale. Circumstanțele externe lipsesc. Ele vin, se dezvoltă și ajung curând la maturitate. Încă un pas, încă o lovitură și acest imperiu nu mai există. Acest stat, plin de sucuri stricate, menit spre ruină, ca și imperiul grecesc de odinioară, are să-și afle totuși sfârșitul existenței sale printr-o altă mână, dacă chiar rușii, ca Rumeanțev, Weissmann și Suvorov nu ar exista și chiar de la sine ar trebui să înceteze a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
criminali sau din răzbunare împotriva dușmanilor) ; magic (pentru a asimila virtuțile defuncților sau, dimpotrivă, pentru a îndepărta sufletele lor) ; ritual (dacă ține de un cult religios, de o sărbătoare a morților sau de trecere în rîndul adulților ori dacă este menit să asigure prosperitatea agricolă). În sfîrșit, el poate fi și terapeutic, așa cum o atestă numeroase prescripții ale medicinei în Antichitate, iar în Europa chiar într-un trecut care nu e atît de îndepărtat. Injectările de hipofiză și grefele de substanțe
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
că „după război, mulți viteji s’arată“. Oarecum frondist de felul meu, nu vreau să mă conformez și, ca urmare, n’am schimbat post factum neîmplinitele „profeții“ geo politice de pe alocuri; la urma-urmei, acele texte, oglindind opinia autorului, au fost menite acțiunii la momentul respectiv nu (neapărat) confirmării istoriei. În fine, textul fiind spontan, redactat conform ritmului radiofonic „de pe azi pe mâine“, Îmi cer Îngăduință pentru micile erori, nu Însă și pentru concepte. Nu puteam sfârși cu adevărat dacă nu m
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
plante superioare: monocotiledonatele, precum crinul ori laleaua. Ce produce vița? Evident vin, un lucru tare tentant, motiv pentru care toți crâșmarii lumii și din toate vremurile i-au adăugat apă; l’au entropizat adică. Pentru asta, François Villon le-a menit cumplite pedepse: ...de paloș, de baltag și de cuțit de țeapă și de furcă otrăvită... ...să fie dați grămadă la pământ... ... tăiați la beregăți să-i rupă chinul și’n fund de iad să stea cât mai curând crâșmarii care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
au rezistat lângă Hristos) au transmis altora - diaconii, primul fiind Ștefan - surplusul lor de entropie. Căci negentropia se Întreține aruncând afară entropia care rezultă din orice activitate, cu atât mai multă cu cât aceea e mai complexă. Diaconul vremii era menit să slujească la mesele comune ale creștinilor, Înlesnind aleșilor negentropici să-și continuie negentropizarea, spiritualizarea; diaconul trebuia deci să se sacrifice, entropizându-se prin slujirea burții altora, Încă mai entropici. Doar că Ștefan nu s’a lăsat entropizat. Și atunci, entropia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai grăbită, viața sacrifică pe cei, speciile, care nu mai corespund; iar specia, și nici cea umană nu face excepție, caută să se conserve. Ea vrea nemurirea, și e destul să constatăm consecvența, istorică și geografică, a miturilor care o menesc. Și, firesc, specia elimină Întotdeauna indivizii care fac excepție, fie că sunt Înapoiați, fie că sunt Înaintați față de normalul speciei. Doar că legea variabilității Îi naște la fiecare generație, căci Natura e dispusă la Înlocuirea unei specii cu o minoritate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o Înregistrare făcută În laboratorul meu de alchimist - după expresia simpatică și graseiată a redactorului Lucian Merișca -, nici măcar În fața unei cafele, a supraviețuit mai bine de doi ani, până la a fi difuzată acum. Să Încerc totuși reconstituirea celor spuse, dar menindu-le hârtiei: Lumea noastră e un continuum, materia - mai bine zis substanța - și energia nefiind altceva decât extremele - tangibile de către noi desigur - ale acestuia. Asta contează, căci altminteri vorbele care urmează n’ar fi putut fi rostite, În lipsa unui suport
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a ta; fraierule! Nu ajungi tu să mănânci pensie... - Nici nu știi, Moti, câtă dreptate ai: În loc să investesc În cercetare de pildă, eu asigur existența unor semeni deveniți inactivi - poate am să ajung și eu la fel, chiar dacă tu Îmi menești altfel. Cum am spus deunăzi, poate Natura n’are nevoie de cuvintele mele În plus... Și-mi pune, discret, pumnul În gură. Altfel spus, una aplică Natura cu ea Însăși, dar alta cu noi. Noi având o condiție mai grea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]