5,440 matches
-
bijuterii, care să le sublinieze frumusețea și bogăția. Ele etalau strădania câtorva generații de părinți, bunici și străbunici, buni gospodari, care munciseră, ca urmașii lor să aibă „ceva”. Asta arătau fetele la lume: că sunt de „NEAM”. Acel „ceva” avea menirea să atragă flăcăul de ispravă, vrednic să-l primească odată cu fata, ca zestre, ce trebuia fructificată, spre fericirea urmașilor lor. Căci mahmudelele se puteau transforma oricând în pogoane, în cai, în perachi de boi, în atelaje sau în case. Tinerii
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
C. DUȚĂ, ce dăruiește firesc din crâmpeiele sufletului său ales. OPINII ȘI OBSESII reprezintă povestea unei vieți întregi - dinamică, vie, cu bucuriile și tristețile, satisfacțiile sau nemulțumirile ei, dar pe care poetul o trăiește din plin, eforturile sale creatoare având menirea de a lăsa în urmă o moștenire pe măsură... (Gheorghe A. STROIA) COLECȚIA EPOSS ***1. NICU DAN PETRESCU* Craiova, Dolj: OPINII ȘI OBSESII (roman, A5, 120 de pagini) Fără nicio îndoială, Nicu Dan Petrescu are harul povestirii sau repovestirii unor
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371349_a_372678]
-
Nelămurite ce le-aveam, Fără să am vreo bănuială - Eu sufeream dar nu știam Privirea ta fenomenală. Acum c-am întâlnit-o știu, Că îmi lipsea exact iubirea, Din ochii tăi de-un azuriu Ce spun că tu îmi ești menirea. Și-n ochii tăi găsesc mereu, Căldură, drag, și alinare - Sunt pentru mine-un panaceu Un vis frumos plin de culoare. Referință Bibliografică: Ochii tăi / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2124, Anul VI, 24 octombrie 2016. Drepturi
OCHII TĂI de NELU PREDA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371421_a_372750]
-
sau el ca individ , societate, dă de necaz, recunoaște acestă putere supremă și speriat începe să se ascundă în diferite forme ale credinței. Este singurul răspuns iluzoriu, ce îi dă un gram de răgaz până va reuși să își înțeleagă menirea și sensul universal. Mereu a fost nevoie de ,,Cineva,, care să îl îndrume pe om, să îl apere, să-l ierte, să-i dea sfaturi, să îl ajute. Și asta încă de la apariția lui pentru că, paradoxal, deși se crede cel
INVENȚII ALE OMULUI ȘI EFECTELE LOR. de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371427_a_372756]
-
prea târzii... Doar valuri poartă sticla cu dorul meu în ea; Te-am iubit sublim și-am vrut să știi, În valuri înspumate am aruncat scrisoarea mea...! Revăd aievea și gara de la prima noastră întâlnire Când sărutări fierbinți ne pecetluiau menirea... Citește mai mult O ultimă scrisoare Emilian Oniciuc-12.02.2016A trecut mult timp...A trecut mult timp de când nu ți-am mai scris...În imaginația mea, ai rămas neschimbată! Ai același parfum adolescentin și n-aș fi zis,Că te
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
sunt prea târzii...Doar valuri poartă sticla cu dorul meu în ea;Te-am iubit sublim și-am vrut să știi,În valuri înspumate am aruncat scrisoarea mea...! Revăd aievea și gara de la prima noastră întâlnireCând sărutări fierbinți ne pecetluiau menirea...... XVI. POVEȘTI DINTR-O VREME (2)- REVOLUȚIONARUL GICĂ(4), de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017. Povești dintr-o vreme (2)- Revoluționarul Gică(4) (Fragment) Emilian Oniciuc ( Lican )- 03.09.2015 „Măi frate să vezi
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
în: Ediția nr. 1602 din 21 mai 2015 Toate Articolele Autorului Duhul Adevărului Duhul Adevărului a venit din cer Ca eu păcătoasa, astăzi să nu pier Pe un vârf de cruce îmi ridic privirea Fă să înțeleg care-mi e menirea! Pregătită cale de Cel Înviat Mă lepăd de mine ca de un păcat, Zorii mântuirii pe un colț de rai, Inimă zdrobită, Doamne să îmi dai! Ucenici în turmă, marea de măslini, Cu iubire multă durerile-alini, În genunchiul minții mă
DUHUL ADEVĂRULUI CREDINȚA RĂZBATE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374838_a_376167]
-
duce doru-n asfințit, când Toamna o desfrunzește! * Plopii, fără soț rămas-au. Lacu-i străjuit de codrii. Luna, din lumină îi dau pădurii, raze argintii. * Numai Tu, străin și rece privești din bolta cerească! Să vezi, viața cum le trece în menire pământească! * Romantici din generații, sărută crucea-ți la mormânt. În vers te cântă confrații, pe maternalul tău pământ. * © Maria Filipoiu 15. Iunie 2014 * * Cerneală pentru Eminescu * Nu este cerneală de ajuns pentru poetică cinstire Luceafărului de Cer ascuns, cu nemuritoarea
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374835_a_376164]
-
Romantici din generații, sărută crucea-ți la mormânt. În vers te cântă confrații, pe maternalul tău pământ. * © Maria Filipoiu 15. Iunie 2014 * * Cerneală pentru Eminescu * Nu este cerneală de ajuns pentru poetică cinstire Luceafărului de Cer ascuns, cu nemuritoarea-i menire. Deși cerneală-n țară este cât apă-n Dunăre și-n Mare, tot nesfârșită-i e poveste, poetului ce-n veci nu moare. * A Sa poveste de iubire, nicicând nu poate fi sfârșită. Că-n ea este dumnezeire ce în
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374835_a_376164]
-
hârtie las în amprente de cerneală. Condeiul așteaptă să scrie poveste de dor, ireală. * Că-n har poetic e lumină din lumânare sufletească, ce arde-n nopți cu lună plină, ca stele pe bolta cerească. * © Maria Filipoiu 12.01.2015 * * Menirea unui Luceafăr * Vremelnicia clipei îmi luminează gând, să îmi revărs iubirea în condei lăcrimând. Când rază de Luceafăr coboară tremurând, să îmi sărute fruntea, prin geamuri pătrunzând. * Lumină blândă-și pune pe masa mea de scris, iar în condei transpune
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374835_a_376164]
-
-și pune pe masa mea de scris, iar în condei transpune o iubire de vis. Aduceri-aminte coboară din paradis, omagiu să îi aștern cu grijă în manuscris. * Prin codrii de aramă, cu gând cutreiera, când Soarele apunea și luna răsărea. Menirii de Luceafăr, har sfânt încredința, când muză fidelă era singurătatea. * Cu dor lângă izvoare, gândul își odihnea, iar lacrima iubirii în apă-i tremura. Doar iubirea Veronică-i îl mai alina prin vitregii de soartă în care se zbătea. * Cerneala
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374835_a_376164]
-
prin mii de generații, asemenea Luceafărului de pe cer. Cu raza minții va lumina confrații, har poetic dăruindu-le prin mister. * Poemul meu se va pierde în abisuri, când Luceafărul cu raza-i strălucește. Dar îmi leg vremelnicia de înscrisuri și menirea vieții de a lui poveste. * Prin Iarna ce pe troiene stă de veghe, îngheață și amintirile pe alei. Numai pe tine, poet fără pereche te mai așteaptă înghețate flori de tei! * Pe ,,Lacul codrilor" au albit nuferii, ducând legendă în
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374835_a_376164]
-
a ta, știi oare? Azi lumii spun că jertfa Sa Ce-a săvârșit la Golgota, Ne dă eliberare. A înviat Isus Cristos Și S-a-nălțat, ca omul Să știe că e păcătos, Dar când devine credincios, Dă roade ca și pomul. Menirea noastră pe pământ, Este să dăm de știre Că Dumnezeu, prin Sfânt Cuvânt, Ne-a dat speranță și avânt, Un plan de mântuire. Și nu prin merit, de știut! Nimic în om nu este Curat cum Tatăl ar fi vrut
VINO, TE POCĂIEȘTE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374860_a_376189]
-
Așadar, dacă binevoiți, rămâneți să locuiți în umila mea gospodărie. Sunt bătrân, mai am puțin de trăit. Veți continua să trăiți liniștiți în această căsuță după ce eu nu voi mai fi. Aceste vorbe spuse cu atâta devotament și bucurie, avură menirea să însenineze fețele călătorilor. Hannah sări la pieptul bătrânului, îl îmbrățișă, apoi zise: - Iată, cum Iehova ne vine în ajutor în cele mai grele clipe! Ești ca un bunic pentru mine! Merita atunci să-ți ofer smochinele mele, în ziua
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
prin viață. Omul se naște singur și tot singur moare, iar de-a lungul vieții are un nesfârșit de episoade de singurătate, mai ales acelea în care fiind lângă cineva ce are incoerență în raționamentele vieții... dar, nu singurătățile sunt menirile omului, ci temporalități, iar dacă în caz că nu renunță, cât de divine sunt episoadele mult așteptate ce le putea trăi lângă cineva potrivit, episoade pe care le-a vizualizat chiar prin credință, trăindu-le la un moment dat pottrivit așa cum speranța
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
jarul din coloana cea fără de sfârșit, ce se înalță... mai sus... tot mai sus... ca zborul unei păsări phoenix, ce-și poartă încă metamorfoza purificării. Și nu-i așa, că pe sunete celeste, se pogoară prin foc, în jurul cristelniței lumii menirea de a îmblînzi neastâmpărul hoatic, spre-a-l domoli, cum se aseaza cuminți zorii trandafirii a unei zile de primăvară, în sufletul cel obosit de-atâta căutare de sine ? Și nu-i așa, că din atâtea câte sunt alegem, de
CAII VERZI PE PEREŢI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374921_a_376250]
-
de când nu era ură și dușmănie în lume, când toți oamenii și toate jivinele trăiau în pace și armonie. A intervenit însă diavolul și totul s-a întors pe dos. De atunci, fiecare om și fiecare jivină își caută rostul, menirea și mântuirea. Singurul care nu s-a schimbat a fost Sfinxul, un fel de creator atotștiutor care nu se amestecă însă în viața tragică a oamenilor. Cartea, o fabulă miniroman, deplânge soarta omului, care om în cele din urmă își
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
să cheme, Cu dăruire pe-a vieții cărare. Pe aripi de timp aștern rouă de gând, Când plânge dor din cerul ochilor mei. Cu năzuință de suflet fremătând, Alt început să răsune în idei. Când în clepsidra timpului se duce Menire mea cu zăpezi de amintiri, Pe izvorul lacrimilor se scurge Speranța ce-am așteptat-o din iubiri. Voi îngenunchea trecutul în prezent, Pe scară de gând să urc în viitor. Prizonieră în suflet penitent, Să evadez în priviri de cititor
„FEMEILE CU FLORI ROȘII ÎN PĂR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375027_a_376356]
-
CHEIA. Este TOTUL...sau ... NIMIC... E...EXISTENȚA E...FEMEIA! FĂRĂ COMPARAȚIE (dedicație pentru MAMA) Pe umerii tăi se sprijină cerul și pământul, Pe buzele tale înflorește tainic cuvântul; Cuvânt de-alinare de drag și iubire Ce-ți întregește făptura sfânta menire; Menirea de-a da viață din viață Puterea de-a fi mereu față-n față Cu sacrificiul, grija zbuciumul, răbdarea, Cu munca, cu” lupta cu munții cu marea”. Dârzenia, puterea îți sunt alături Pentru copii obstacole-nlături. Ești strop de
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
Este TOTUL...sau ... NIMIC... E...EXISTENȚA E...FEMEIA! FĂRĂ COMPARAȚIE (dedicație pentru MAMA) Pe umerii tăi se sprijină cerul și pământul, Pe buzele tale înflorește tainic cuvântul; Cuvânt de-alinare de drag și iubire Ce-ți întregește făptura sfânta menire; Menirea de-a da viață din viață Puterea de-a fi mereu față-n față Cu sacrificiul, grija zbuciumul, răbdarea, Cu munca, cu” lupta cu munții cu marea”. Dârzenia, puterea îți sunt alături Pentru copii obstacole-nlături. Ești strop de lumină
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
-ți picure-n palmă lacrimi de lună. Rodia obrazului s-o-mbujoreze vântul, Macul buzelor să-l aline cuvântul. Soție te du și pâinea frământă Urmează-ți destinul cu aripa frântă. Cuprinde tăcerea, zbuciumul, firea, Asta ți-e viața, asta menirea. Mamă în pumni cuprinde pământul Cu truda, răbdarea, durerea și gândul. Cum picură roua în zori, dimineața, Așa începi lumea, când naști viața. Femeie, mamă, soție, Numele tău veșnic să fie Scris cu pulbere de stele pe cer. Puterea ta
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
tăcut. Dar în amurgul unei seri calde, senine, O blândă scânteiere m-a-nvăluit pe mine. Aripi mi-au crescut în suflet și în minte, (Mă-mpiedică mereu de-atunci ,să fiu cuminte.) Și printre cuvinte voi alerga mereu Asta mi-e menirea, ăsta-i rostul meu. PLÂNG!? Plâng viorile-n surdină Sub un cer cu lună plină; Sunete tânguitoare Plutesc tainice, ușoare. Plâng pianele în noapte Cu suspine și cu șoapte, Cu lacrimi, note amare Scânteind noaptea în floare. Plâng chitarele sub
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
Călin, povestea modernă, voiam să cunosc la fața locului transbordarea acestor experiențe în unul din cele mai reprezentative poeme eminesciene. Și impresiile au fost pe măsura curiozității. Aseară, după spectacol, emoția dată de un joc dramatic fără cusur în toate menirile sale, expresivitate- Eliza Noemi Judeu are sensibilitatea Valeriei Seciu într-o partitură lirică, dar cu atât mai meritorie când vorbim doar de gestică nu și de exprimare verbală-, captarea publicului- în sală nu se auzea nici musca și cele 60
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
vas, pentru Eminescu, poetul neamului meu. El este Cuvântul prin care s-a întrupat literatura națională în cea universală. Este fiul propriei opere și părintele nemuririi ei. Am aprins o lumânare pentru Poezie, ea nu și-a luat asupra ei menirea filozofiei, fiindcă este deasupra aceseia. Mă gândesc Doamne că în momentul când ar fi făcut acest lucru ar fi dispărut sublimul. Bine ai făcut acest lucru, Doamne. Am aprins pentru metaforă care este algebra superioară a cuvintelor, poezia este trigonometria
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
an în Slavă Că lumea-i este în veci dragă. Chiar dacă reia urcușul, Înfruntând patimile Iisusul Se răstignește iară pentru noi Cei păcătoși și în nevoi. Nu știm de merităm, ori ba Iisus iar pătimește-așa. Repetă an de an menirea Ca să salveze omenirea. Ionel GRECU Referință Bibliografică: FLORIILE / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Grecu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FLORIILE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373862_a_375191]