3,272 matches
-
cu tablă a scândurii pentru spălatul morților (subl.ns.)”. Nici școala nu fusese uitată de vreme ce pe data de 10 august 1930, Comunitatea a achitat suma de 525 de lei ce reprezentase „...repararea cercevelelor și obloanelor la școală”. Pentru cimitirul nou, meseriașul I.G. Herșcovici a încasat suma de 1.074 de lei pentru „...materiale de ferărie, cuie, belciuge, cârlige etc. la gardul cimitirului nou”. Cum dom’ președinte-secretar Glückman nu putea să-și agațe pălăria sau tichia rituală (yarmulka) pe un cuier ordinar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Serviciul de drumuri al aceluiași județ. Comandantul Cercului, colonelul Gheorghe Andrian și lt.col. N. Popa, șeful Biroului 1 Mobilizare, semnaseră următorul text: „Unele unități și instituții de Stat au chemat la muncă de interes obștesc diferite categorii de profesioniști sau meseriași evrei, fără ca aceste cereri să fi fost făcute prin Cercurile de Recrutare respective”, adică, nerespectând prevederile decretului-lege 3984/ 15 decembrie 1940. Mai departe, comandantul Cercului având, probabil, legea în față, le explica celor de la Serviciul drumurilor modul de lucru pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vede în săteancă și orășeancă o chezășie a renașterii morale. A colaborat la „Tribuna”, „Universul literar”, „Vatra”, „Dreptatea”, „Epoca”, „Familia”, „Gazeta femeii” ș.a. Ca scriitoare, profilul acestei feministe cu suflet caritabil rămâne indistinct. A debutat, sub pseudonimul gingaș Sulfina, în „Meseriașul român”, cu traduceri din literatura germană și franceză. Scrierile literare, publicate mai întâi în reviste și ziare, le va strânge în volumele Note și impresiuni (1896) și Extaz (1908), de ambițioasă paletă (eglogă, doină „în formă poporană”, sonet, nocturnă, pastorală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
D. Titulescu, M. Banu, I.C. Vasiliu și alții), totuși, putem vorbi de o cercetare sistematică a bugetelor de familie în țara noastră, începând cu anul 1948, când au fost cuprinse în cercetare 8.000 de familii de salariați, liber-profesioniști, mici meseriași și alte categorii. Un pas important în cercetarea selectivă a bugetelor de familie s-a produs în anul 1953, când aceasta a trecut în seama organelor teritoriale de statistică, fiind realizată de statisticieni de bugete, salariați permanenți ai Direcției Centrale
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
altceva, nu erau ca acuma să faci ciubucuri și să le bagi în buzunar. "Tomiță, descurcă-te!" și Tomiță s-a descurcat, cu intervențiile prin familia Ceaușescu. Pe atunci se lucra la Casa Poporului și de acolo am avut noi meseriași și materiale. Ați văzut ce Infirmerie a făcut? S. B.: Da, era o locație modernă, curată, spațioasă. Eu așa am prins-o. În același corp de clădire era Punctul de comandă de la Divizion - "PC"-ul, cum îi ziceam noi. Când
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
că aveam un camarad de la Bateria I, care era mai mult la GAZ la dumneavoastră, unul Ioiard. M. M.: Îl știu pe Ioiard. S. B.: Era de-o urâțenie băiatul acela... M. M.: Da, dar pare-mi-se că era meseriaș, nu știu ce era. S. B.: Nu știu ce era el. Probabil că era meseriaș. Era recunoscut prin înfățișare. Și, ca să vedeți, avea și un umor negru acest locotenent-major. Când era de serviciu, la apelul de seară se repeta următoarea scenă: "Băi, v-ați
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
la GAZ la dumneavoastră, unul Ioiard. M. M.: Îl știu pe Ioiard. S. B.: Era de-o urâțenie băiatul acela... M. M.: Da, dar pare-mi-se că era meseriaș, nu știu ce era. S. B.: Nu știu ce era el. Probabil că era meseriaș. Era recunoscut prin înfățișare. Și, ca să vedeți, avea și un umor negru acest locotenent-major. Când era de serviciu, la apelul de seară se repeta următoarea scenă: "Băi, v-ați adunat?" "Da, da, tovarășu'!" "Bateria I, Bateria a II-a putem
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
ce a răspuns? Înjurături. Astea erau răspunsurile. Dar, ce cred că e interesant este că torturile din Securitate erau de două feluri... cel puțin așa le-am clasificat eu. Erau bătăile neprofesionale ale anchetatorului, care lovea unde putea, și bătăile meseriașilor. Atunci când chema meseriașii, tortura decurgea altfel... Și metodele erau diferite: legatul de scaun și bătutul la tălpi, bătutul la stomac, sugrumatul, lovitul testiculelor. Înțepatul sub unghie cu ace... Le-am trăit pe toate... Și vă spuneam că erau anchetele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Înjurături. Astea erau răspunsurile. Dar, ce cred că e interesant este că torturile din Securitate erau de două feluri... cel puțin așa le-am clasificat eu. Erau bătăile neprofesionale ale anchetatorului, care lovea unde putea, și bătăile meseriașilor. Atunci când chema meseriașii, tortura decurgea altfel... Și metodele erau diferite: legatul de scaun și bătutul la tălpi, bătutul la stomac, sugrumatul, lovitul testiculelor. Înțepatul sub unghie cu ace... Le-am trăit pe toate... Și vă spuneam că erau anchetele de zi și cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
este de servici, și s-a mai solidarizat cu noi încă un coleg, Șerban, fost plutonier major de marină, din Măcin. Poftiți afară! Ne-au scos afară, am trecut prin curte, ne-au băgat într-o altă curte, au venit meseriașii, deținuți de drept comun, cu ciocanele, cu lanțuri pentru picioare... și pentru prima dată am văzut atunci instrumentele de nituire: era o bară fixă cam de 30, 40 de centimetrii. Îți ținea mâinile și cu brățări care se nituiau. Ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aceea? Nu, dar era sigur în septembrie 1957. A dat ordin să ne ducă la izolare... s-a întors și a plecat. Istrate și ceilalți l-au însoțit. A rămas un gardian cu noi și după puțin timp au venit meseriașii cu dălțile și cu ciocanele, ne-au scos lanțurile și jugurile de la mâini și ne-au dus la izolare. Acolo am făcut izolarea aceea cu mâncarea la trei zile și cu apa caldă două zile la rând, după care am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
returnat. Săracu’ dormise cu lada de ciment... Și într-una din zile pe faleză erau niște ciulini și gardienii trăgeau cu mitraliera. Au crezut că, din 25 de deținuți, a evadat cineva. Eu eram brigadier, fiind constructor, și îmi alegeam meseriașii. Ne-am culcat jos și am spus: Domnule, nu lipsește nici unul! Domnule, dacă mă duc să-l văd și să-l prind vă rog frumos nu trageți spre mine. Când m-am dus pe faleză... era doar un ciuline care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fie deja înființată. Oricum sunt sigur că vor fi foarte mulți oameni care vor critica înființarea acestei asociații, din diverse motive, de exemplu că pictorii naivi nu pot înființa asociații profesionale, deoarece nu ar mai fi naivi, ar fi niște meseriași sau mai știu eu ce, și s-ar îndepărta de ideea de artă naivă pură, etc. Oricum, noi suntem un grup de oameni care vor să facă ceva împreună și sunt sigur că vom avea succes. După masa de prânz
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cu faptul că în luna decembrie 2006 am fost la o expoziție personală a D-l Nicolae Adel, care face alt gen de pictură, cum ar fi naturi statice, flori, etc. Domnia sa m-a ajutat și m-a prezentat unui meseriaș care fabrică acasă tot felul de rame și șasiuri, la un preț rezonabil, ba chiar și vopsește ramele. Așa am și făcut, astfel că am comandat 20 de rame vopsite in alb. Diferența până la 30, le aveam deja puse pe
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
trei scândurele de diferite forme și esențe: tei, paltin, cireș. În primăvara următorului an, procurându-mi o bucată mai mare de lemn de cireș, am început să lucrez la un vultur, un renumit model care se tot realiza de diferiți meseriași prin fabrică. Lucrând în balcon jos, neavând spațiu în altă parte, ținând bucata de lemn între genunchi, fiind atras de forma ce doream să o realizez, fără să vreau, grăbindu-mă, mi-am vârât dalta în picior deasupra genunchiului; mai
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
anului. Așadar, ei au coabitat cinstit cu răzeșii satului ... nu am auzit de acte huliganice din partea lor, nici de insulte ale răzeșilor la adresa lor. Copiii lor au învățat la școala primară în aceleași bănci cu noi. Mai mult, erau buni meseriași (fierari, lemnari, morari etc.) și talentați muzicanți ce animau petrecerile noastre tinerești ... sau horele organizate la marile sărbători sătești ... ori la momentele familiale importante (botezuri, nunți, onomastici, decese). Repet, răzeșii Stâncășenilor s-au comportat totdeauna deschis și frumos cu noii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
din fiecare zi e anormal în cel de artă. Bizarul e aici marca normalității. Iată cazul unui domn îndrăgostit de o pictură înfățișând ceva, nu contează ce. Vine o dată, vine de două ori, vine de zece ori, până ce negustorul, un meseriaș care-i simte pe cei mai ciudați dintre ciudații săi, îl ia cu politichie, de departe, fiindcă asta e problema cu ciudații, au un suflet întortocheat. „Frumoasă piesă“, zice negustorul, ca și cum tabloul n-ar fi de vânzare, ci doar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Naniescu, de toți episcopii, de miniștrii și președinții Senatului și ai Camerei Deputaților, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Academiei Române, precum și de înalți funcționari ai statului, ofițeri superiori, rectorii și decanii universităților din București și Iași, delegați ai corporațiilor de meseriași, ziariști români și străini, precum și trimișii diplomatici ai țărilor cu care România avea relații diplomatice 1564. De asemenea, de o parte și de alta a drumului parcurs de către suita regală până la biserica mitropolitană se aflau delegațiile comunelor și județelor din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1706. În același timp, "comuna prin serviciul ei tehnic să proiecteze viitoarele strade, să stabilească un preț fix pe metru, pe cât se pote de ieftin, condițiunile și timpul de construire" și "să publice în tot cuprinsul țării, că românilor industriași, meseriași, comercianți și chiar plugari, cari voesc a se stabili în orașul Constanța, li se oferă condițiuni avantajoase de stabilire"1707. În încheierea articolului menționat se făcea precizarea că "numai așa vom reuși ca Constanța să fie a românilor, iar nu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
La 18 martie 1906 publicația Tribuna Dobrogei din Constanța prezenta sosirea primarului Ion Bănescu în gara Constanța după o perioadă în care s-a aflat la București, prilej cu care a avut loc "o manifestație grandioasă organizată de către funcționarii și meseriașii din Constanța"2810. Urmare a vizitei sale la București, primarul orașului Constanța obținuse de la ministrul Domeniilor permisiunea pentru extinderea orașului și pentru distribuirea unor loturi de teren către locuitorii orașului. Un alt proiect edilitar promovat de către primarul Ion Bănescu a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
îndemnul lui Eliade, toată această „intelighenție” românească a creat o avalanșă de traduceri din franceză, greacă, engleză, italiană și germană sau a compilat învățături folositoare, într-o activitate enciclopedică, dacă nu foarte originală, cel puțin necesară. Într-o vreme când meseriașii de subțire cum erau, între alții, tipografii și profesorii, își cumpărau ranguri boierești care nu constituiau o funcție ci doar un titlu, Simeon Marcovici deveni serdar apoi paharnic. Serdarul traduce Nopțile lui Young („Culegere din cele mai frumoase nopți ale
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
îndeplinirea obiectivelor înscrise în raporturile bilaterale. Este membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. VASILE D. STOIAN Născut la 1 octombrie 1929, în Municipiul Buzău. Căsătorit. Studii Școala Primara Nr. 3 Buzău (1936 1943). Școala de Elevi Meseriași C.F.R. din Buzău. Cursurile Universității "C.I. Parhon", Facultatea Muncitorească, la Liceul "Mihai Viteazul" București, pentru echivalarea studiilor de liceu (1950 1952). Institutul de Relații Internaționale, București (1952 1957). Cursuri speciale de perfecționare profesională, organizate de Ministerul Afacerilor Externe pentru diplomați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pentru a ușura, pe cât posibil, efortul solicitat de muncile din agricultură, viticultură, pomicultură etc. Aici erau adevărații agronomi, adevărații cunoscători ai pământului. Aici, în spațiul acesta în care trăiau oameni stigmatizați cu D.O. pe buletin, se găseau constructori și meseriași de primă mână, aici erau intelectuali de valoare de care comuniștii aveau o teamă cumplită și pe care planificaseră să-i extermine. Într-adevăr, deportații aceștia erau oameni deosebiți; cu totul deosebiți. Cinstiți, muncitori, pricepuți, sociabili, primitori și veseli; în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la efectuarea acestei operații, era un deportat căruia i se dusese buhul despre priceperea lui în tehnica acoperirii caselor cu paie. Era, nici vorbă, o tehnică deosebită, pe care, probabil, o stăpânea pentru moment doar domnul Tiron. Acesta era numele meseriașului. Ne-am dus câteva zile la rând și am adunat resturi de paie de pe urma combinelor, le-am greblat și le-am adus acasă târându-le de la mari distanțe. Aproape că nu mai erau: se terminaseră. După ce am considerat că avem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
altceva, nu erau ca acuma să faci ciubucuri și să le bagi în buzunar. "Tomiță, descurcă-te!" și Tomiță s-a descurcat, cu intervențiile prin familia Ceaușescu. Pe atunci se lucra la Casa Poporului și de acolo am avut noi meseriași și materiale. Ați văzut ce Infirmerie a făcut? S. B.: Da, era o locație modernă, curată, spațioasă. Eu așa am prins-o. În același corp de clădire era Punctul de comandă de la Divizion "PC"-ul, cum îi ziceam noi. Când
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]