2,515 matches
-
Aristotel. După cum aceiași termeni blagieni se prevalează de simbol, metaforă și mit, dînd gîndirii filosofului o substanță mitic-simbolică (mitul nu în sens etnologic, ci ca formă de cunoaștere). Se poate astfel descifra în filosofia lui Blaga un așa-numit "adevăr metaforic" (Paul Ricoeur), o relație între un enunț metaforic și realitate. Autorul pare să acrediteze ideea că există doar metafore poetice, și nu filosofice. El ne spune că metafizicul (în sens larg: filosoficul) există doar înlăuntrul metaforicului 14, și nu invers
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
simbol, metaforă și mit, dînd gîndirii filosofului o substanță mitic-simbolică (mitul nu în sens etnologic, ci ca formă de cunoaștere). Se poate astfel descifra în filosofia lui Blaga un așa-numit "adevăr metaforic" (Paul Ricoeur), o relație între un enunț metaforic și realitate. Autorul pare să acrediteze ideea că există doar metafore poetice, și nu filosofice. El ne spune că metafizicul (în sens larg: filosoficul) există doar înlăuntrul metaforicului 14, și nu invers, cum se petrec lucrurile în gîndirea heideggeriană. Dar
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un așa-numit "adevăr metaforic" (Paul Ricoeur), o relație între un enunț metaforic și realitate. Autorul pare să acrediteze ideea că există doar metafore poetice, și nu filosofice. El ne spune că metafizicul (în sens larg: filosoficul) există doar înlăuntrul metaforicului 14, și nu invers, cum se petrec lucrurile în gîndirea heideggeriană. Dar metaforele coabitează, la Blaga, cu conceptul. Aproape orice concept ascunde discret o metaforă, iar în orice metaforă transpare, tot discret, un concept. Printr-o astfel de coexistență, Blaga
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
organizatorul grafic cronologic, friza cronologică, organizatorul grafic al etapelor, stabilirea succesiunii evenimentelor, organizatorul grafic de tip cauză-efect, organizatorul grafic de tip situație - problemă - explicație, expunerea pe tablă, hexagonul, jurnalul grafic, cadranele, analiza SWOT, ciorchinele, harta cu figuri, tehnica blazonului, suporturi metaforice, posterul. Ne-am oprit În demersul nostru didactic asupra unora dintre tehnicile amintite, exemplificând cu sarcini de lucru din lecții prevăzute În programă la clasele a V a și a VI a. Hexagonul este un organizator grafic utilizabil În situațiile
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Ţugulea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93527]
-
lucru ) si organizați grafic efectele războaielor religioase din Franța după modelul oferit. - Activitate frontală: Se completează organizatorul și pe tablă pe baza celor scrise de elevi individual sau În perechi. - Observație: acest moment se parcurge În etapa realizării sensului. Suporturi metaforice: prin această tehnică se poate recurge la o varietate de suporturi care să constituie cadrul reprezentării unor cunoștințe sau a unor informații, Într-o formă grafică sau În cuvinte care să-i provoace pe elevi să le completeze cu plăcere
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Ţugulea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93527]
-
apariții în perioada actuală) rămâne o cultură minoră. O cultură majoră își pune însă în limbajul său toate problemele universale ale omului și ale momentului istoric specific. Iar formularea lor cere un cu totul alt stil de expresie decât cel metaforic și simbolic, un alt aparat conceptual și, bineînțeles, o altă bază de documentare. Când se va înțelege bine acest lucru fără a denigra în nici un fel poezia cultura română în ansamblul său va fi făcut un enorm pas înainte. Opera
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doua emisferă prin care se rotunjește destinul uman, ea este o dimensiune specială a acestui destin..."218. Structura metaforei se definește pe dimensiunea antinomicului. Cel care scoate în evidență acest lucru este Sergiu Al-George. Printr-o atentă analiză a situației metaforicului în cultura indiană, el reușește să arate nu doar amploarea pe care o are metafora aici, ci și natura profund antinomică a acesteia. Într-un sens invers față de Occident, în India " metafora a fost implicată de la început în sfera religioasă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mijloc de trecere de la individual la universal, de la sensibil la inteligibil"220, de la multiplu (discontinuitate) la unitate, altfel spus, mijlocul ce operează "trecerea dintre două mari planuri antinomice"221. În această interpretare, simbolul este o realitate subsumată categoriei largi a metaforicului. Aspectul antinomic al metaforicului a fost înțeles în gândirea europeană doar din momentul în care, începând cu romanticii (care reluau vechi motive indiene), a fost dezvăluit aspectul antinomic al simbolului și s-a făcut asimilarea dintre simbol și metaforă 222
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
individual la universal, de la sensibil la inteligibil"220, de la multiplu (discontinuitate) la unitate, altfel spus, mijlocul ce operează "trecerea dintre două mari planuri antinomice"221. În această interpretare, simbolul este o realitate subsumată categoriei largi a metaforicului. Aspectul antinomic al metaforicului a fost înțeles în gândirea europeană doar din momentul în care, începând cu romanticii (care reluau vechi motive indiene), a fost dezvăluit aspectul antinomic al simbolului și s-a făcut asimilarea dintre simbol și metaforă 222. Sesizarea antinomiei dublei naturi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tratată negativ sau să fie considerată o formă de imaturitate a rațiunii, "gânditorii romantici au perceput această antinomie a simbolului într-un mod mult mai nuanțat, sub forma ei poetică, misterioasă ca o dialectică paradoxală, între ocultare și revelare"223. Metaforicul poate fi recuperat la Blaga și din această perspectivă a antinomiei simbolului, însă perspectiva corectă este dinspre filosofia indiană, crede Sergiu Al-George. El susține că metaforicul a fost, inițial, descoperit de Blaga sub numele de "simbol", în preocupările sale incipiente
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sub forma ei poetică, misterioasă ca o dialectică paradoxală, între ocultare și revelare"223. Metaforicul poate fi recuperat la Blaga și din această perspectivă a antinomiei simbolului, însă perspectiva corectă este dinspre filosofia indiană, crede Sergiu Al-George. El susține că metaforicul a fost, inițial, descoperit de Blaga sub numele de "simbol", în preocupările sale incipiente de filosofie a stilului, aflate sub influența Indiei, în orizontul categoriei Absolutului 224. Însă, el a intrat probabil ulterior în contact cu ideea dialecticii paradoxale a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ideea relației dintre "fanic" și "criptic" și în cea a "revelației disimulatoare", ajungând mai apoi la metaforă, pe care o va trata abia în cea de-a doua trilogie, în ultimul volum al acesteia 225. În această reluare a problemei metaforicului, observă Sergiu Al-George226, Blaga privează metafora tocmai de aspectul esențial al dialecticii sale paradoxale: ea apare doar în funcția sa revelatoare în raport cu misterul, funcția de ocultare fiind preluată de matricea stilistică. Cu toate acestea, continuă indianistul român 227, viziunea teoretică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Al-George226, Blaga privează metafora tocmai de aspectul esențial al dialecticii sale paradoxale: ea apare doar în funcția sa revelatoare în raport cu misterul, funcția de ocultare fiind preluată de matricea stilistică. Cu toate acestea, continuă indianistul român 227, viziunea teoretică rămâne profundă. Metaforicul este în continuare asociat cu simbolicul, simbolul fiind o simplă modalitate a metaforei. În al doilea rând, importanța metaforei este redimensionată: aceasta nu mai e o problemă de stil, ci de substanță, fiind considerată o realitate ce ține de ordinea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este vorba de aceeași dialectică paradoxală pe care o întâlnim în teoria obiectului cunoașterii luciferice, în raportul dintre "fanic" și "criptic". Pornind de aici, indianistul român susține că întreaga trilogie a cunoașterii "poate fi considerată ca o amplă explorare a metaforicului, chiar o încercare de tipologie a acestuia, realizată pe o profundă scrutare a structurilor antinomice"237. Antinomia dialecticii paradoxale din epistemologia blagiană ține, în opinia sa, de esența metaforicului și are o origine indiană. Chiar dacă teoria metaforei apare mai târziu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
trilogie a cunoașterii "poate fi considerată ca o amplă explorare a metaforicului, chiar o încercare de tipologie a acestuia, realizată pe o profundă scrutare a structurilor antinomice"237. Antinomia dialecticii paradoxale din epistemologia blagiană ține, în opinia sa, de esența metaforicului și are o origine indiană. Chiar dacă teoria metaforei apare mai târziu în ordine sistematică, el susține că ordinea de drept este inversă, iar acest lucru poate fi întrevăzut în lucrarea de tinerețe, Filosofia stilului, unde Blaga dezvăluie "solidaritatea configurativă" dintre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
târziu în ordine sistematică, el susține că ordinea de drept este inversă, iar acest lucru poate fi întrevăzut în lucrarea de tinerețe, Filosofia stilului, unde Blaga dezvăluie "solidaritatea configurativă" dintre simbolic (metaforic), antinomic și dogmatic. În ordinea sistemului său filosofic, metaforicul apare abia în a doua trilogie, cea a culturii. În elaborarea epistemologiei antinomice (din prima trilogie), el nu este pomenit deloc. Aici, Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată), continuând cu cunoașterea luciferică (antinomia fanic-criptic) și cu censura transcendentă, unde dialectica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de altă parte, Jiva simte plăcere și suferă. Explicația acestor paradoxii este, după Blaga 301, cel puțin dublă. Unii filosofi indieni concep pe Brahman drept acategorial (indeterminabil prin concepte) și atunci despre el se poate vorbi antinomic, dar în sens metaforic, atributele contrare cu care e numit demonstrând insuficiența oricărei determinări conceptuale. Alții consideră că este determinabil și îl concep drept totalitate a existenței, astfel că, în această calitate, primește toate atributele, deopotrivă pe cele pozitive, cât și opusele lor. El
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
religioase ale metaforei s-a trecut apoi, fără o etapă intermediară estetică, la valorizarea epistemologică, ontologică și metafizică. Toate trecerile dintre planuri antinomice, de la sensibil la inteligibil, de la individual la universal, de la unu la multiplu, au fost interpretate ca acte metaforice, astfel încât metafora a fost interpretată mai general ca trecere de la sensibil la inteligibil. "În această trecere, însă, ...sunt implicate diverse tipuri de paradoxii, ceea ce deschide o înțelegere asupra relației dintre metaforă, simbol și antinomic"389. Metafora opera trecerea dintre două
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
relației dintre metaforă, simbol și antinomic"389. Metafora opera trecerea dintre două planuri antinomice și totodată unirea acestora, constituindu-se într-o structură paradoxală. Această structură paradoxală a metaforei a fost descoperită de către Occident pornind de la simbol, o specie a metaforicului, arată Al-George390. Astfel, începând cu romanticii, occidentalii au insistat asupra aspectului antinomic al simbolului. Descoperirea era explicabilă în condițiile în care cultura occidentală era organizată după principii logice care aveau menirea să evite antinomiile. Înainte ca această descoperire să fie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
principii logice care aveau menirea să evite antinomiile. Înainte ca această descoperire să fie reprimată, romanticii vor interpreta antinomia simbolului ca o formă de dialectică paradoxală între revelare și ocultare 391. Această dialectică paradoxală se articula cu concepția indiană a metaforicului, cel mai sigur într-un mod conștient, dacă ținem seama de faptul că romanticii au fost atrași de cultura vechii Indii. Practic, romanticii se racordau, desigur parțial, la o veche tradiție de gândire. Lucian Blaga a preluat dialectica paradoxală a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândire. Lucian Blaga a preluat dialectica paradoxală a simbolului în epistemologia și metafizica sa, dându-i însă amploarea pe care o avea în filosofia indiană. Este o extensie a antinomicului, în care Sergiu Al-George vede un proces de lărgire a metaforicului, de tipul celui din gândirea vechilor inzi392. Faptul că Blaga nu amintește de metaforă și simbol în elaborarea epistemologiei sale antinomice este considerat un act deliberat. A preferat să-și construiască sistemul dinspre dogmă către metafizica antinomică a censurii transcendente
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fost confirmată și întărită ulterior de alte studii. Efectul a fost o schimbare radicală la nivelul conceperii strategilor de dezvoltare, iar la sfârșitul anilor '80 ai secolului trecut începe deja să se vorbească despre modelul dezvoltării durabile. La nivel metaforic, individualismul este surclasat de viziunea colectivistă a destinului comun: suntem cu toții în aceeași barcă, ori poate chiar mai rău, dacă nu cumva barca în care ne aflăm este o barcă de salvare. 1.1.2. Conștiința ecologistă În intervalul dintre
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Aldo Leopold, "Wilderness as a Land Laboratory", în Susan Flader, J. Baird Callicott (eds.), The River of the Mother of God and Other Essays by Aldo Leopold, University of Wisconsin Press, Madison, 1991, pp. 287-289. 192 Callicott remarcă acest uz metaforic al ideii de sănătate a ecosistemului. Vezi J. Baird Callicott, "Aldo Leopold's Metaphor", în Robert Costanza, Bryan Norton, Benjamin Haskell (eds.), Ecosystem Health: New Goals for Environmental Management, Island Press, Washington, D.C., 1992, pp. 42-56. 193 Vezi J. Baird
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Baltag. Lumea ca transparență sau realitatea lui a-fi-ca Transferul în prefăcut Dacă a-vedea-ca (fenomenologic) îl presupune pe a-fi-ca (ontologic), înseamnă că inclusiv problema referinței se pune în alți termeni decât în cei ai discursului comun. Putem vorbi, în cazul transferului metaforic, de o referință reală, adică de o trimitere fără echivoc la datele imediate ale unei realități care se prezintă vederii așa cum este? Ce este de văzut în orizontul deschis de cuvântul poetic, în așa fel încât să fim îndreptățiți să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
posibilă fără a adăuga ființei însăși și modulația ființei eventuale, un "va fi fiind", sau a ființei posibile cu "ar fi să fie", fără trimiteri către real care nu sunt încă realul, dar nu sunt nici refuzul realului"17. Transferul metaforic - și travaliul asemănării pe care îl pune în joc - instituie, mai presus de orice, posibilitatea trecerii, aventura descoperirii a ceea ce se află între a nu fi și a fi drept interval în care se înscrie experiența încercării ființei, al unui
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]