2,760 matches
-
arheologic, un tumulus care a fost cândva capitala Palestinei. Era pe la începutul celei de-a doua Intifade, înainte de retragerea coloniștilor și a armatei israeliene. Atunci am avut ocazia să asistăm la înmormântarea, pe jumătate carnaval și jumătate manifestație, a unui militant creștin melkit ucis în cursul operațiunilor militare; ceremonia avea loc cu acompaniament de focuri de armă trase în aer, cu un discurs funebru pronunțat de preotul parohiei care suna ca un fel de marseieză. Între timp, șantierul dominicanilor a fost
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Unul din fiii ei fusese ucis în plină stradă, cu alți doi tineri arestați ca militanți ai Fatah. Ca represalii, casa i-a fost rasă cu buldozerele. Se săturase să-i tot fie frică. Și-a pus bandoul verde al militanților Hamas în jurul frunții, și-a înregistrat testamentul pe o casetă video, a făcut un duș și apoi și-a ascuns două încărcături de TNT sub fustă. A devenit eroina cartierului dar, cel puțin aparent, nu toți sunt de acord cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care nu există în Coran, nu era oare destinată să facă imposibilă celebrarea euharistiei? Personalul palestinian, blând și pântecos, nu are nici arme, nici uniformă. Poliția israeliană este cea care-i ia la ochi pe plimbăreții suspecți, cei câțiva evrei militanți și extremiști care pot fi văzuți ici și colo cu soldați pe urmele lor, care îi protejează și-i supraveghează în același timp. Ei vin aici sfidând măsura de interdicție promulgată de marele rabinat, în 1967, care stipulează că a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu formație intelectuală de tip occidental face mai mult decât un al nu știu câtelea sindicat de interese comunitare. El este revoluționar prin aceea că integrează mesianismul adepților lui Ali în speranța Marii Inserări, sau invers. Elias Khoury, scriitor, fost militant el însuși, mi-a atras atenția asupra faptului că profesiunile de credință ale Hezbollahului se deosebesc de declarațiile marxiste din anii 1960 printr-un singur punct: termenul "islam" l-a înlocuit pe acela de "clasă muncitoare". Partidul, o figură a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
serialul sirian fără să-l fi vizional în prealabil, numai pe baza unui simplu sinopsis. L-ar fi scos ei înșiși din program pentru rasism. De fapt nu mai știu nici eu care e realitatea. Dar caricatura în care acești militanți uimitor de moderni erau înfățișați ca niște brute medievale nu și-a atins ținta. "Henri Lefebvre a contat mult pentru mine", mi-a spus ieri unul dintre ei, urbanist de felul său. Un altul, sociolog, mă chestionează subtil în legătură cu foarte
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
achitat. Cruciada mit de dreapta și Revoluția mit de stânga se adăpau din aceleași surse psihice, secate acum pentru noi cei care trăim din weekenduri, din acțiuni la Bursă și din plata orelor suplimentare. Două mituri, altminteri antidemocratice, mistice și militante, neavând în general girul votului universal (ca și poeții, de altfel). Ele sunt alese, unele de Cer, altele de circumstanțe prin vot uninominal și providențial într-un singur tur de scrutin. Întrucât atentează la legea majoritară și la menținerea drepturilor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
grăiesc ție: Nu vei ieși de acolo până ce nu vei fi dat cel de pe urmă ban. (Matei, V, 25-26) Un bărbat bine de vreo șaizeci de ani. Unul din responsabilii Fatah, cu o reputație mai bună ca a altora. Este militant de la vârsta de cinsprezece ani. Nu mai ține minte numărul celor căzuți în luptă în jurul lui. A trecut din închisorile din Israel direct la masa tratativelor, de la extrema stângă la centrul eșichierului politic. La douăzeci de ani citea Revoluție în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
invers proporțional. Sau despre importanța de a ajunge mai târziu. Atât la ospețele din oraș, cât și la palatele republicilor sau în ierarhiile bisericești. Cine-i mai bine plătit ca muncitorul care vine în al douăzeci și cincilea ceas? Îngrețoșarea militanților, de stânga sau de dreapta, când, în seara duminicilor în care au avut loc alegerile, îi văd sosind pe platourile televiziunilor pe niște purtători de cuvânt impetuoși pe care ei nu i-au văzut niciodată lipind plicuri sau redactând discursuri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
greci care nu mai voiau să poarte sutană. (n. trad.) Film despre mafia al lui Francesco Rosi (1963). (n. trad.) Operă de F. Poulenc având la bază un text de G. Bernanos. (n. trad.) Keffieh = piesă vestimentară cu care palestinienii militanți își acoperă capul; este formată dintr-o bucată pătrată de țesătură care se poartă pliată în formă de triunghi și legată cu un șiret. (n. trad.) Legea canonică islamică. (n. trad.) Fetva: sentință juridică asupra unei probleme de religie la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
statului și neamului, am oprit intrarea oricărui străin. Persoanele care erau acceptate în organizație trebuiau să fie dintre cele mai onorabile, cu mijloace suficiente de existență (așa ca să-și poată permite sacrificii modeste de binefaceri), barbați neintrați adânc în politica militantă, cultivați, progresiști și pacifiști și în același timp conservatori în ceea ce privește familia și națiunea. Au existat în țară și alte formațiuni, unele de oarecare importanță, altele fără valoare. Se aflau și poate se mai află și loji zise Johanite, care funcționau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1910) și ai altor scrieri. 17. Jurnalul de campanie (pag. 73-86) stă la baza volumului 44 de zile în Bulgaria (1916). 18. Văleni (Suceava) satul natal al lui N. Labiș. PARTEA a II-a 1. Sofia Hrisoscoleu (Cocea) (1839-1861) unionistă, militantă feministă, publicistă. 2. Amplificat, jurnalul basarabean (pag. 94-100) a fost publicat în 1921 la Chișinău sub genericul Orhei și Soroca; noua ediție (1922) se intitula Drumuri basarabene. 3. Enric Furtună (Pekelman) coleg și prieten cu Mihail Sadoveanu la Liceul Național
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
complementar pentru clasa a IV-a, din 1997. Istoricii Ioan Scurtu și Dumitru Almaș sunt convinși că „Întrucât Alexandru Ioan Cuza s-a născut aici, locuitorii orașului Huși i-au ridicat un bust, prin care aduc un omagiu luptătorului pașoptist, militantului neobosit pentru unire, primului domnitor al României, care a înțeles să se pună în slujba progresului social”. La sfârșitul secolului al XIX-lea, au apărut unele lucrări de istorie locală, în care autorii erau de părere că Alexandru Ioan Cuza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pagini, lucrarea este scrisă într-un stil greoi, în care grecismele abundă 8. Chiar valoarea medicală a cărții nu satisface (laptele ar produce ascarizi, rugeola ar fi obligatorie etc.). Dar nu se poate contesta autorului patriotismul și poziția sa de militant în domeniul asistenței materno-infantile9. ,,Cercul ieșean de citire medicală" a reunit în 1830 un număr de 21 de aderenți, în scopul creării unui fond de bibliotecă. S-au procurat, astfel, 12 reviste științifice de prestigiu, dintre care unsprezece erau germane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
unei Facultăți de Medicină, care concura, desigur, practica medicală privată, deja bine întemeiată la Iași. * Între 1900 și 1920, Facultatea de Medicină din Iași a trăit ani de grea încercare; în 1907, mulți dintre studenții ieșeni au fost implicați ca militanți în favoarea revendicărilor țărănești, iar în 1913 corpul didactic și studenții, întregul corp medical și farmaceutic și-au adus contribuția în războiul balcanic. Cea mai grea încercare a trăit-o școala medicală ieșeană în războiul din 1916-1918. Studenții și medicii facultății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Congres Antialcoolic de la Budapesta Bucurându-se de prestigiu în cercurile științifice din străinătate, profesorul C. Thiron a fost primul român cooptat în Comitetul Institutului de Medicină din Stockholm pentru decernarea premiului Nobel (1902). Totodată, profesorul C. Thiron a fost un militant pe tărîm social, ca perseverent animator al luptei împotriva alcoolismului, a tabagismului, în acțiuni de răspândire a științei în mase. Considerând că alcoolismul este "un pericol social și național, pentru fiecare popor, și internațional pentru toate popoarele", profesorul ieșean a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de perspectiva sintetică, de concepție fiziopatologică, unitară, referire la interrelațiile dermatologiei cu întreaga patologie. O permanentă viziune medico-socială a întregit învățământul de specialitate promovat de acest profesor, care a fost unul din cei mai fervenți promotori ai ideilor sociale generoase, militant pentru echitate și progres social. A inițiat, de altfel, o serie de acțiuni concrete în acest spirit progresist: printre altele, o cantină și un cămin cultural pentru sătenii din Tazlău. Opera sa științifică include cercetări privind diverse aspecte de specialități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
important prin rezonanța lucrărilor sale, ca și prin întreaga sa personalitate care a influențat în mod hotărâtor direcțiile de orientare ideologică ale învățământului medical ieșean și ale științei românești în general. Două evenimente explică în mare măsură evoluția personalității de militant socialist și de om de știință a lui Leon. Cel dintâi este contactul apropiat cu cercul grupat în jurul "Contemporanului" din Iași, care era, după expresia însăși a lui Leon, "cea mai îndrăzneață și mai incisivă publicație din câte au existat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
este însă că tânărul Paul Geor gescu avea suficientă motivație interioară pentru a se manifesta, în acei ani, ca promotor al noului curs în cultură, ca susținător înfocat al esteticii marxist leniniste, întemeiată pe ideea luptei de clasă. Textele sale militante, de care am amintit, vehiculau, fără teamă de repetare, aceleași și aceleași teze despre cum trebuie să fie cultura nouă, literatura revoluționară, în formulări clișeizate care, într-adevăr, nu-i prea deosebeau scrisul din epocă de acela al unor Moraru
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
evocator inspirat al lumii bucureștene și un continuator în spirit al lui Mateiu Caragiale. Tiberiu Utan A murit poetul Tiberiu Utan, uitat de confrați și ignorat literar de generațiile noi, care cel mult îi leagă numele de un faimos distih militant difuzat cândva, cu o diabolică insistență, de dimineața până seara, la posturile noastre de radio. Dar Utan a scris și altfel de poezie decât numai de circumstanță, poezie adevărată, în linia discret elegiacă a unui Șt.O. Iosif, poetul ardelean
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Diventare Machiavelli: Per una nuova lettura dei "Ghiribizzi al Soderini", în Quaderni storici, 38, 2003, pp. 151-164. Guicciardini, Francesco, Le lettere, Pierre Jodogne (ed.), Istituto storico italiano per l'età modernă e contemporanea, Romă, 1986. Guidi, Andrea, Un segretatio militante. Politică, diplomazia e armi nel cancelliere Machiavelli, Îl Mulino, Bologna, 2009, pp. 159-386. Ilardi, Vincent, "Crosses and Carets: Renaissance Patronage and Coded Letteres of Recommendation", în American Historical Review, 92, 1987, pp. 1127-1149. Jaeckel, Hugo, "I "tordi" e îl "principe
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 148-164 (153-155). 67 ASF, Dieci di Balìa, Deliberazioni, condotte, stanziamenti, 60, cc. 47v-48r, 27 august 1513. 68 A se vedea cu precădere o serie de scrieri ale lui A. Guidi, Un segretatio militante. Politică, diplomazia e armi nel cancelliere Machiavelli, Bologna, Îl Mulino, 2009, pp. 159-386. 69 Machiavelli, Lettere (în engleză), p. 193. 70 Vezi supra, nota 47. 71 Cele douăsprezece scrisori sunt următoarele : NM de la Firenze lui FV, 13 marzo; NM de la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mai multe din paginile de manuscris, instituie, în același timp, "principiul cronologic" al editării. Ediția de publicistică a lui Gr. Păucescu, din 1891, este cea dintâi care înfățișează publicului dimensiunea gazetarului de la Timpul, pe care îl consideră ca pe un militant de seamă al conservatorismului la noi: Niciodată zice editorul în prefața sa aceste idei n-au fost susținute cu mai mult talent, cu mai multă căldură, cu mai multă convingere". Ediția lui N.A. Bogdan, din 1894, valorifică, după cum observă autoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
străvechi ale autohtonilor, insultând pe rege și aruncând cu noroi în fruntașii țării" (Răspuns unei provocări). Alexandru Dobrescu antologhează aceste articole în deschiderea volumului, tocmai pentru a ne arăta tensiunea pe care cade afrontul lui Panait Istrati la adresa lui Eminescu, ca militant și el împotriva naționalismului și xenofobiei poetului. Dar a fost Eminescu folositor, chiar și numai neamului său, dorind binele închis între frontiere și tânguindu-și mila?", se întreabă romancierul european, pentru a continua:"Ajuns-a el la vreun rezultat practic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
textul liber, fișierul școlar, cooperativele școlare, studiul mediului local, schimburile interșcolare, jurnalul de perete, grădina și atelierul școlar, proiecții, discuri, radio, T.V., fișe de instruire programată etc. La C. Freinet spiritul novator pe tărîm pedagogic s-a completat cu atitudinea militantă pe plan social: Este de datoria noastră de a arăta, de a proba, de a striga că educația pe care vrem s-o dăm, așa cum se definește prin cei mai buni pedagogi, presupune realizarea anumitor condiții materiale și sociale fără de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de mâine", nr. 21, din 21-31.V.1925. 70. O. GHIBU, Pe baricadele vieții. Anii mei de învățătură, ediție îngrijită, prefață, note și comentarii de Nadia Nicolescu, postfață de Mircea Zaciu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. Cf. ION GH. STANCIU, " Un militant pentru educația națională Onisifor Ghibu", studiu introductiv la volumul O. GHIBU, Pentru o pedagogie românească, op. cit. 71. I. I. GABREA, Școala românească. Structura și politica ei, Tipografia "Bucovina" I. E. Torouțiu, 1933. 72. Cf. I. I. GABREA, Pedagogia ca știință și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]