2,085 matches
-
21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009: uliu păsărar
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"); Păsări: acvila de stâncă ("Aquila chrysaetos"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), fluturaș de stâncă ("Tichodroma muraria"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea pestrița mare ("Dendrocopos major
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
sunt evidente din analiza oaselor. Rănile la cap se potrivesc cu o poezie scrisă la 1485 de Guto'r Glyn în care un cavaler galez, Sir Rhys ap Thomas, l-ar fi ucis pe Richard și ar fi „jupuit capul mistrețului”. S-a crezut că aceasta era o descriere figurativă a decapitării lui Richard, dar era clar că scheletul avea capul în continuare atașat. Descrierea lui Guto ar putea fi însă o descriere literală a rănilor suferite de Richard, loviturile primite
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), orbete ("Nannospalax leucodon"), Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) protejate (prin directivele "147/ CE
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
spre Marea Adriatică, fie spre Marea Egee. Flora Parcului Național Pelister include pinul cu cinci-ace ("Pinus peuce") - o specie unică de vârstă terțiară fiind prezent doar în câțiva munți în Peninsula Balcanică. Fauna din zonă include: urși, căprioare, lupi, capre negre, cerbi, mistreți sălbatici, iepuri, mai multe specii de vulturi, potârnichi, stăncuțe și păstrăvul din Pelagonia Macedoneană. Pelister este cel mai vechi și al doilea cel mai mare parc național din Republica Macedonia după Parcul Național Mavrovo. Aceasta este una dintre principalele zone
Muntele Baba (Macedonia) () [Corola-website/Science/336219_a_337548]
-
și Chino Hills, care au fost din ce în ce mai fragmentate de construcția de drumuri . Țările de Jos au peste 66 de ecoducte (pasaje sub- și supraterane) care au fost folosite pentru a proteja speciile pe cale de dispariție de viezure, precum și populațiilor de mistreți, cerbi și căprioare. Începând din 2012, Veluwe, cu 1000 de kilometri pătrați de păduri, mlaștini și dune de nisip, cea mai mare câmpie naturală din Europa de Nord-Vest, conține nouă ecoducte, la 50 de metri lățime, în medie, care sunt
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
A50 când a fost construită autostrada. Cinci alte ecoducte în Veluwe au fost construite pe drumuri existente, unul peste un drum provincial cu două benzi. Cele două ecoducte peste A50 au fost folosite de aproape 5.000 de cerbi și mistreți într-o perioadă de un an . Țările de Jos au și cel mai lungă ecoduct din lume, numit Natuurbrug Zanderij Crailoo (podul natural de la carieră de calcare de la Crailo) . Structura masivă, finalizată în anul 2006, are 50 m lățime și
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
Fellini. Bătrânul Ionaș trăiește într-un sat izolat din Maramureș, de unde drumul nu mai duce decât în pădure. În fiecare an, din iulie și până la începutul lui octombrie, Ionaș își petrece nopțile păzind, de unul singur, lanul de porumb de mistreții care amenință să-i distrugă agoniseala. Pericolul cel mare este însă somnul. Ionaș știe că, atunci când doarme, nu este conștient de ce se întâmplă în jur, decât dacă visează. Conflictul se naște dintr-un tumult interior antrenat de visele recurente cu
Al doilea documentar produs de Aristoteles Workshop 2016, selecționat la un festival prestigios by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105665_a_106957]
-
doarme, nu este conștient de ce se întâmplă în jur, decât dacă visează. Conflictul se naște dintr-un tumult interior antrenat de visele recurente cu tatăl său. El crede că atunci când visează oameni care au murit, plouă. Iar ploaia aduce negreșit mistreții. Deși lupta cu somnul și mistreții poate să pară mică, pentru existența nocturnă a lui Ionaș este esențială. Ionaș duce un război cu timpul pe care nu îl poate învinge, realizând într-un final că este un simplu om. “Ionaș
Al doilea documentar produs de Aristoteles Workshop 2016, selecționat la un festival prestigios by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105665_a_106957]
-
întâmplă în jur, decât dacă visează. Conflictul se naște dintr-un tumult interior antrenat de visele recurente cu tatăl său. El crede că atunci când visează oameni care au murit, plouă. Iar ploaia aduce negreșit mistreții. Deși lupta cu somnul și mistreții poate să pară mică, pentru existența nocturnă a lui Ionaș este esențială. Ionaș duce un război cu timpul pe care nu îl poate învinge, realizând într-un final că este un simplu om. “Ionaș visează că plouă la Visions du
Al doilea documentar produs de Aristoteles Workshop 2016, selecționat la un festival prestigios by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105665_a_106957]