2,504 matches
-
între ei, împărțiți în facțiuni rivale, așa-numiții „realiști”, un fel de similicomuniști egalitariști și autoritariști, mai degrabă sectă decât partid; e pomenită și o „lojă a Armoniei” etc.). Narațiunea mai e împănată și cu alte ingrediente ezoterice, „paranormale” ori mitologice, grefate pe scenarii bine articulate, toate, într-o stringentă construcție (servită și de tehnicile narative puse în joc, nu cu totul originale, dar admirabil folosite, cu subtilitatea și nonostentația care caracterizează întreaga carte, fără să-i micșoreze forța). Mai „ușor
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
exact, al schematismului, care face ca aproape totul să sune fals. Scrinul negru este cel mai slab roman al lui C. Cel ce a scris în registru poematic Cartea nunții n-a încetat niciodată să scrie versuri, cultivând o lirică mitologică (Fragment epic, Herodot IV. 8-9, Idilă teocritiană), bucolică (Georgicon), dar uneori cu reflexe romantice (Vânătorul), livrescă (Deborah, Fons Bandusiae), goliardică (Cântece de petrecere), s-a configurat mai târziu ca un poet al elementelor (aerul, focul, zăpada) în ciclul Lauda materiei
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Nicolae Labiș, Nichita Stănescu și Adrian Păunescu. Un prim capitol de repere teoretice inventariază câteva titluri din bibliografia curentului (de la Schiller la Edgar Papu). Tema reală din Proza românească și vocația originalității (1988) este proza fantastică românească, tipologizată ad-hoc: „fantasticul mitologic” (V. Voiculescu, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu), „fantasticul filosofic” (Eminescu, Mircea Eliade, Laurențiu Fulga) și „fantasticul enigmatic și absurd: realismul fantastic” (Mateiu I. Caragiale, Ion Vinea, Al. A. Philippide, A. E. Baconsky, D. R. Popescu). Un ultim capitol stabilește câteva diferențe
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
zilei (Patru ciudate întâmplări, 1957, Jurnalul lui Andrei Hudici, 1958) și literatură pentru copii (În valea Marelui Fluviu, 1955, Amiralul oceanului, Cristofor Columb, 1957, Un călăreț pierdut în stepă. Din vremea lui Petru cel Mare, 1961, scenarii radiofonice cu subiecte mitologice). I-au rămas în manuscris o masivă monografie despre Goethe, un Tratat de estetică generală, romanele Casa cu cinci fete și Mireasa multiplă, o ediție de autor, dar și un Jurnal intim, mărturie a debusolării și oportunismului, dar și desen
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
care circula, cert este că în spațiul românesc Alexandria a avut o influență decisivă. Povestind cuceririle și isprăvile lui Alexandru, textul, indiferent de versiunile sale, amestecă date istorice cu scene imaginare, evenimente reale cu descinderi fantastice într-o geografie fabuloasă, mitologică. Firește, eroul este creștinizat, devenind un soldat al lui Dumnezeu. Prin intermediul Alexandriei pătrund în imaginarul românesc tot felul de ființe stranii, "fabuloase", cum le numim noi astăzi în mod nepotrivit. În primul rând, bidiviul împăratului, Bucifal, "iaste roșu și cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu-i rămână necunoscută. Din întrebările pe care le-a pus acestora a scris faimoasele sale volume despre animale, aproape cincizeci la număr"29. Realitatea era, prin urmare, cercetată cu acribie, iar enormei tradiții care înscria animalele într-un sistem mitologic care le conferea certe funcții simbolice îi răspundea și această tendință raționalistă.30 Creștinismul se opune ambelor tendințe, excluzând animalul din religie, demonizându-l sub formă de "idol" și, în același timp, neacordând importanță "naturii" sale primare, ci celei "simbolice". Altfel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
loc în ea. Inorogul lui Cantemir și cornul său miraculos În urma acestei discuții, profit de un lucru care se poate observa cu ușurință: exact în epoca lui Cantemir era în mare efervescență o atitudine incredulă legată de existența acestui animal mitologic. Mai mult decât atât, animalul pare a nu-i mai interesa nici pe literați 68. Mi se pare semnificativ faptul că secolul lui Cantemir gândește pe cont propriu lucrurile, punând problema cu totul altfel decât o puneau medievalii, convinși că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
victoria finală a Inorogului nu este una categorică, covârșitoare. În plus, ea este obținută în urma unor intrigi și a unor răsturnări de situații din care personajul știe să profite. Dar ea nu mai are forța de convingere a marilor mahii mitologice. Tragedia tacită a Inorogului din Istoria ieroglifică este tocmai faptul că, pentru a supraviețui, este nevoit să coboare din cadrul rarefiat al mitului, să-și părăsească lumea ideală în care îl plasase imaginația pioasă a medievalilor și să-și însușească arta
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ordine a alegoriei, era nevoie de un astfel de părinte ilustru, simbol al perfecțiunii neștirbite, pentru a legitima pretențiile Inorogului, el însuși un exemplar moral care continuă ireproșabil opera începută de perfectul său părinte. Logica narațiunii devine una mai curând mitologică decât strict istorică. Monocheroleopardalul are o origine întru totul modestă: "Acesta din părinții săi oaie zămislit și născut era, deci întâi, și la chip și la fire, mielușel. Iară după ce la mai mare vârstă crescu și în toată turma în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cele mai vechi timpuri, s-a manifestat în aceste ținuturi un cult magico-religios dedicat lupului. Mircea Eliade analizează datele esențiale ale relației dacilor cu lupul, la care adaugă și cultul romanilor pentru acest animal întemeietor, motiv să conchidă: În perspectiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor (român n.m.) s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor și emigrărilor".47 Practicile războinice, cazurile de licantropie, de identificare a omului cu fiara pe care eruditul român le
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lupul este cel care îi gonește. Să nu uităm că el se află, totuși, sub controlul Sfântului Petru. Pentru a înțelege antinomia dintre lup și drac, comentează Mihai Coman, este necesar să scoatem în evidență structura complexă, dedublată a figurii mitologice a lupului. Într-o primă instanță și pe un prim nivel de constituire (mult mai legat de contingent), lupul este malefic. Acest atribut funcționează ca un reflex imediat al faptelor lupului din natură, ca o semnificație culturală strict ancorată în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nedorit, lupul invocat în credințe, descântece, practici magice ori apotropaice și în povestiri "trăite" capătă valori negative. Într-o instanță secundă, acolo unde semnificațiile sunt mai elaborate și acolo unde referentul se șterge în fața conotației, lupul apare ca o figură mitologică, dacă nu deplin benefică, cel puțin favorabilă și binevoitoare. Aceasta este lupul moștenit de tradiția folclorică din vechile sisteme ale mitologiei autohtone, acesta este lupul totemic, protector, "frate" și călăuză, stăpân al cetelor de tineri inițiați ori războinici, divinitate tutelară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires incroyable par Paléphate, traduceri și adnotări de Félix van Hulst, Imprimerie de Jeunhommes Frères, Liége, 1838. 31 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vol. Natura în Divina comedie. Studiu istoric și comparativ, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2005, p. 177: "Mai mult, spre deosebire de simbolul monarhic concurent (leul), acvila dantescă (aquila, ce nu are a se confunda cu vulturul vulturius devorator nu doar, mitologic, de prometeici ficați, ci mai ales, în viața de zi cu zi, de putrefacte hoituri și legat, ca atare, de simbologia morții) este învestită cum se și cade în cazul stemei imperiale prin excelență cu sarcină (simbolică și metaforică) în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires incroyable par Paléphate, traduites et annotées par Félix van Hulst, Imprimerie de Jeunhommes Frères, Liége, 1838. 227 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vol. Natura în Divina comedie. Studiu istoric și comparativ, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2005, p. 177: "Mai mult, spre deosebire de simbolul monarhic concurent (leul), acvila dantescă (aquila, ce nu are a se confunda cu vulturul vulturius devorator nu doar, mitologic, de prometeici ficați, ci mai ales, în viața de zi cu zi, de putrefacte hoituri și legat, ca atare, de simbologia morții) este învestită cum se și cade în cazul stemei imperiale prin excelență cu sarcină (simbolică și metaforică) în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
î.Ch.) înființează „Biblioteca din Alexandria”, care în timp avea să cuprindă 700 000 de manuscrise de o extremă varietate, performanță care nu va fi egalată numeric decât în epoca modernă, dar valoric nu va fi atinsă niciodată. Importanța extraordinară („mitologică”, aș zice) a centrului de cultură din Alexandria s-a datorat condițiilor deosebite de studiu oferite de anexa Bibliotecii, numită „Muzeul din Alexandria”, constituit din camere de studiu (multe individuale, pentru diferiți învățați iluștri, sosiți aici din toate orașele grecești
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
pronunță francezii. Heliade Rădulescu povestește în singura biografie contemporană că scriitorul a crescut și s-a format la curtea boierului Filipescu, în discuțiile cu străinii "de deosebite nații" care se întâmpla să treacă pe acolo. Așa ajungea să priceapă referințele mitologice de care literatura epocii era plină, așa auzea despre capodopere și mari personalități literare, așa își forma ideile despre poezie. Punea întrebări, iscodea, prindea din zbor, se școlea prin conversații. "I-a fost un fel de educație"1 spune Heliade
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să poată fi admirat pentru propriile lui calități, chiar dacă restul statuii nu avea să fie vreodată recuperat, chiar dacă nimeni nu putea să știe dacă piesa desena figura unui atlet într-o probă olimpică sau încordarea unui personaj într-o dramă mitologică. Or, faptul că fragmentele au putut fi considerate ca opere a provocat o deplasare a relației cu obiectele estetice. Într-o reflecție recentă asupra ipostazelor aisthesisului în modernitate, Jacques Rancière20 a arătat că în acest proces de ridicare a vestigiilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
iar Medeea, dimpotrivă, se înalță, după ce și-a ucis copiii și pe Creusa (ori Glauke), într-un car solar (purtând, ce-i drept, și însemnele sumbrei Hecate) și are prestația nu doar simbolică a unei aproape zeițe? Există destule interpretări mitologice legate de magiciana Medeea și de regină (nu le voi relua aici). Pe mine mă interesează acum, însă, doar prestația femeii care iubește enorm și de la un punct decide că va neiubi enorm, fiind dispusă să distrugă complet, să producă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
în epoca rococo (la Swift, Hagedorn sau Holty). Dar toate acestea ne amintesc că ospitalitatea are legătură cu erotica și că, în ocurență, ritualul de găzduire trezește vechi ardori, apropiindu-i și mai mult pe soți, precum în mica fantezie mitologică a polonezului Maryan Gawalewicz, Philemon i Baucis (1897), în care Filemon și Baucis și-au pus dorința de a trăi din nou o zi de tinerețe înainte de a muri, și această dorință împlinită le permite să retrăiască, încă o dată, jocul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
internațional, pun`nd accentul tocmai pe calitățile care i-au lipsit `n mod izbitor `n cea mai mare parte din istoria sa: prestigiul național și influența [...]. Accesele șovine ale lui Ceaușescu, romantizarea trecutului arhaic al țării, identificarea pătimașă cu conducătorii mitologici traco-geți și cu domnitorii feudali setoși de putere, fascinația «corporatismului organic» și reabilitarea simbolurilor și riturilor legăturii de s`nge au surse mai ad`nci dec`t psihologia personală a lui Ceaușescu. Aceste manifestări `și au originea `n relația problematică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ea, poziții simetrice la polii unei noi axe transversale față de prima. In cazul muzicii, structura, într-un fel dezlipită de sens, aderă la sunet; în cazul mitologiei, structura dezlipită de sunet aderă la sens." (16/ I, p. 578) Situarea sistemelor mitologice printre sistemele semnificante, stabilirea unei omologii între acest sistem și sistemul limbii pentru care structura este cea care constituie elementele și este esențială pentru sistem, însoțită de contestarea interpretării miturilor ca explicații ale fenomenelor, ori ca glosă moralizatoare a condiției
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în planul unei dialectici a sintagmei și paradigmei, a metonimiei și metaforei, a discontinuului și continuului, dar numai după ce, în prealabil, și unul și altul au fost reduse la elementele lor structurale. Alăturarea bucătăriei unei societăți, sistemelor de înrudire, sistemelor mitologice și ritualului devine posibilă pentru că aceste sisteme sunt considerate toate din aceeași perspectivă, ca structuri care sunt expresii parțiale, dar privilegiate, ale totalității care este o anumită societate ale cărei proprietăți formale prezintă între ele analogii sau raporturi dialectice exprimabile
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cel puțin, traduce inconștient structura sa, dacă, fără a o ști, ea nu-și trădează și dezvăluie contradicțiile sale." (18/1, p. 411) Invocarea, mai mult exemplificatoare ori savuroasă, a ritualului sau a bucătăriei, alături de sistemele de înrudire și sistemele mitologice, are menirea să arate că această semiologie structuralistă rezidă în atribuirea caracterului de sisteme semnificante acestora prin analogie cu limbajul, și în accentul pe structura de cod a sistemelor considerate. Semiologia structuralistă a fost cea care a constituit coloana vertebrală
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]