6,060 matches
-
blocat În discursul anticriptocomunist, ea avea o reală tradiție anticomunistă, una eroică, de rezistență: de la figurile centrale ale partidului care au pierit În Închisori, la rezistența din munți și la alte elemente care, fără a le ridica la rang de mitologii contemporane, au fost reale. Toate aceste lucruri puteau fi și au fost invocate, dar ele reprezentau un capital ce nu putea să dureze la infinit. Nu se poate trăi la nesfârșit din nostalgie și cultul martiriului! Mircea Mihăieș: A existat
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Ca orice conferențiar talentat, își avea subiectul său predilect. Era vorba despre elicopterele de luptă (pilotase mai multe modele, înainte de a deveni instructor). Tema asta îl făcea epic. Tot repetând generațiilor de soldați aceeași poveste, reușise să elaboreze o adevărată mitologie, care prezenta nașterea elicopterului, slăbiciunile copilăriei, îndrăznelile tinereții și mai cu seamă isprăvile tehnice din ultima vreme. Fabuloasa mașinărie transporta camioane, distrugea tancuri, se acoperea cu aparatură ce-l proteja de rachete. Simțeam că vocea de dincolo de perete avea să
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în conservarea lor. Se precizează acest lucru în „Praefatio”, dar poate fi confruntat foarte ușor cu însuși Catalogul tipărit în patru volume (1796-1819). S-au achiziționat cărți din întreaga Europă și din toate domeniile: retorică, filosofie, gramatică, matematică, drept canonic, mitologie, medicină, etică, geografie, economie, istorie, muzică, astronomie, artă militară, oratorie, teologie. Sunt aici multe dintre lucrările celebre editate în perioada cuprinsă între Renaștere și Iluminism, însă în principal capodoperele tipografice ale celei din urmă epoci, monografii și sinteze, enciclopedii, lexicoane
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și operei unor personalități politice și religioase din Europa Apuseană a evului de mijloc și a evului modern, lucrări semnate de scriitori celebri, alteori de istorici de mâna a doua; manualele destinate studiului diferitelor ordine religioase; dicționarele necesare în studiul mitologiilor, al istoriei, al limbilor moderne. Importante am apreciat că sunt și cărțile de geografie, îndeosebi atlasele achiziționate pentru elevii școlii franciscane, parte circulând în diverse zone ale Europei mediane și ale aceleia Est-Centrale; între ele, am identificat un excelent Atlas
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
scrise în limba arabă. Musulmanii împart visele în două categorii: visele veridice (inspirate de Dumnezeu) și visele mincinoase (inspirate de demoni). Primele sunt clare, pozitive și au personaje binevoitoare (membri ai familiei, oameni sfinți), celelalte sunt absurde, confuze și negative. Mitologia greco-romană consideră, în aceeași manieră, că visele, direct ieșite din sălașul lui Hypnos, trec de două uși: una făcută din coarne de animale, pentru visele veridice, și alta din fildeș, pentru visele mincinoase. Freud nu recunoaște valoarea divinatorie sau profetică
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în privința alegerilor și asupra acțiunilor sale. Subiectul este pe drumul cel bun. El acționează corect și își atrage bunăvoința elementelor naturale ori supranaturale. Animal Din cele mai vechi timpuri, animalul este folosit pentru a simboliza atitudinile și înclinațiile umane. De la mitologie la fabule, trecând prin bestiarele medievale, animalele sunt învestite cu o puternică încărcătură alegorică. Încarnează dimensiunea instinctivă și pulsională și trimit ființa umană la condiția sa primordială și arhaică. După cum explică Jung: Animalul, care reprezintă în om partea instinctuală a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
țapului, reprezentând demonul. Din această perspectivă, îl confruntă pe cel ce visează cu dorințele sale, adesea percepute ca vinovate. Dar are și o simbolistică pozitivă de doică, laptele său fiind consumat de către om. Este de altfel doica lui Zeus în mitologia grecească și Mama lumii în India. Ca atare, în vis exprimă dorința a fi mamă, blândețea și tandrețea. În sfârșit, ultima semnificație și cea mai curentă în vis, capra ilustrează inconstanța, versatilitatea și infantilismul. Termenul «capriciu» este derivat din capris
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
armele și deci renunță la proiectul său. Din acest motiv, armele intră în categoria atributelor favorite ale divinităților din toate culturile, la fel cum lupta dintre zei și demoni, adică dintre bine și rău, este una dintre temele majore ale mitologiilor și religiilor lumii. Lupta este inevitabilă. Omul nu trebuie să se sustragă. Armele au, prin urmare, o dimensiune spirituală certă. În funcție de lectura analitică, armele posedă, în plus, o polaritate masculină și constituie simboluri falice, deoarece reproduc erecția și penetrarea. În
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
schimbări ale cerului, trecând de la o vreme senină la furtună, sunt expresia stărilor sufletești, a îndoielilor, a transformărilor și conflictelor interioare, care fac ființa să treacă de la o stare de liniște la o agitație extremă. Ideea aceasta era ilustrată în mitologia greacă de disputele neîncetate dintre Zeus, stăpânul cerurilor, și Hera, soția sa. Cerul exprimă chintesența și extazul, în general spirituale, dar uneori și senzuale, după cum o confirmă expresia: «a urca în al nouălea cer». Eclipsă Prin ruperea ordinii prestabilite, eclipsele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
zi programul, ne deschide fereastra casei, arătându-ne starea timpului și cum să ne îmbrăcăm; ne indică traseul spre serviciu și ne arată ce subiect să discutăm la o cafea, în pauza de masă. În jurul informației se țes fantasme și mitologii moderne, se construiesc imperii financiare și se duc lupte crâncene, pentru ca cineva (stat sau grup de putere) să afle primul noutatea și să o controleze așa cum îi dictează interesele. Se cheltuie sume colosale pentru ca o informație oarecare să ajungă în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
procente din fiecare pomană. Versiunea din Legenda aurea amestecă mai multe tradiții medievale și este una dintre cele mai elaborate. Trama principală, spuneam adineaori, se Înrudește cu mitul lui Oedip, dar pot fi recunoscute destul de ușor alte elemente provenind din mitologia biblică, de această dată. Mă refer În primul rând la punerea pruncului Într-un coș Împletit, care trimite la episodul nașterii lui Moise (Iuda este văzut așadar ca un anti-Moise), dar și la Împrejurările patricidului. Textul latinesc folosește cuvântul pomerium
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sens pozitiv, tocmai pentru a se diferenția de noțiunea păgână. A traduce termenul, În contextul nostru, prin „spirit”, constituie dacă nu o trădare semantică, cel puțin o soluție arbitrară, nejustificată prin nimic. În plus, găsim un contraargument serios În chiar mitologia sethiană (Evanghelia lui Iuda fiind un „produs” sethian). Conform acestei mitologii, lumea inferioară, sublunară numără treisprezece eoni, cel de-al treisprezecelea fiind stăpânul, guvernatorul Arhontelui. Conform Apocalipsei lui Adam, altă scriere sethiană, al treisprezecelea eon corespunde creștinilor „psihici”, creștinilor „de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
traduce termenul, În contextul nostru, prin „spirit”, constituie dacă nu o trădare semantică, cel puțin o soluție arbitrară, nejustificată prin nimic. În plus, găsim un contraargument serios În chiar mitologia sethiană (Evanghelia lui Iuda fiind un „produs” sethian). Conform acestei mitologii, lumea inferioară, sublunară numără treisprezece eoni, cel de-al treisprezecelea fiind stăpânul, guvernatorul Arhontelui. Conform Apocalipsei lui Adam, altă scriere sethiană, al treisprezecelea eon corespunde creștinilor „psihici”, creștinilor „de mâna a doua”, intermediari, aflați Între „spirituali” și „hylici”. Așadar, Iuda
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
postfața edit., București, 1998, Modernism / postmodernism: o ipoteză, Cluj-Napoca, 2003; Poezia patriotică românească, București, 2001; „Mihai Eminescu, poet național român”. Istoria și anatomia unui mit cultural, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Marianne Mesnil, Assia Popova, Etnologul între șarpe și balaur. Eseuri de mitologie balcanică, București, 1997 (în colaborare cu Ana Mihăilescu); Charles Mauron, De la metaforele obsedante la mitul personal, îngr. în colaborare cu Raluca Lupu, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Ioana Em. Petrescu, Eminescu și lirica românească de azi, TR, 1990, 24; Mircea Mihăieș
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1976; Cristea, Arcadia, 196-199; Martin, Identificări, 139-153, 201-204; Simion, Scriitori, I, 362-368; Vlad, Lectura, 228-235; Tudor Anton, Ipostaze, 39-44; Ștefănescu, Preludiu, 125-132; Ungureanu, Proză, 239-242; Raicu, Practica scrisului, 191-201; Poantă, Radiografii, I, 34-40; Vaida, Mitologii, 163-166; Alboiu, Un poet, 36-39; Popescu, Cărți, 88-92; Băileșteanu, Refracții, 76-86; Șerban, Ispita, 120-127; Zaciu, Lancea, 9-24; Doinaș, Lectura, 154-159; Cristea, Faptul, 42-49; Lit. rom. cont., I, 207-210; Sângeorzan, Conversații, 158-162; Paleologu, Ipoteze, 267-273; Tomuș, Mișcarea, 79-82, 180-182; Martin, Paranteze
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
dreptul ilar, cu tot fondul grav. Este un lirism discursiv și conceptualizat, handicapat de dificultuoasa transpunere a ideilor abstracte în limbaj poetic. De aceea poate părea surprinzătoare prospețimea inspirației din poemele închinate naturii. Aici răzbate, pentru prima oară, interesul pentru mitologia dacă. Înstrunându-și lira pentru a cânta „iobagul ș-a lui lanțuri de aramă” (după caracterizarea eminesciană din Epigonii), bardul se lasă tot mai incitat de tematica națională, slujind, cu multă energie combativă, cauza Unirii. Influențat în versificație de ritmul
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
M-me de Staël, Diderot. Pentru tălmăcirile din alte literaturi (Ariosto, Ossian, Byron) s-a folosit de un text intermediar francez. Obsesia lui B., unul dintre primii noștri arheologi, era aceea de a explora fondul străvechi dacic, pentru a reconstitui o mitologie românească. Înainte de B. P. Hasdeu, formulează, în articole (dar și în unele poezii), teza dacismului. Propunând însă ipoteze riscante, se expune ironiilor, A. I. Odobescu zeflemisindu-l în maniera lui spirituală, ca întotdeauna. Însemnările de călătorie ale lui B. dezvăluie bune
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
fumegoaselor teritorii islandeze, ale mărilor nordice sau descrieri fugitive ale deșertului și mănăstirilor arabe, ale monumentelor Indiei ș.a. Cu veleități de folclorist și etnolog, B. abordează unele aspecte ale culturii populare în câteva lucrări, dintre care în volum apare doar Mitologia Eddelor (scandinavă) (1922), mai mult o rezumare a legendelor cosmogonice nordice. Bun cunoscător al mai multor limbi, orientat în cultura universală, a transpus în românește câteva opere ale unor scriitori de primă mărime - Goethe, Gérard de Nerval, Tolstoi, Maupassant, O.
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
cu pseudonime (Baldovin, Tugomir, Vana Umbră). Piesa Alt Heidelberg de W. Meyer-Förster, în traducerea lui, a fost jucată la Teatrul Național din Iași. SCRIERI: Povestiri din copilărie, București, 1905; Povestea lăcrămioarei, Iași, 1908; O istorie din alte vremuri, București, 1921; Mitologia Eddelor (scandinavă), București, 1922; Într-o noapte de vară, București, 1922; Comoara logofătului, București, 1922; Sufletul ruinelor, București, 1923; Sărmanii oameni!, București, 1925; Lupii, București, 1925; Povestiri de pe dealuri, București, 1926; Povestiri de prin văi, București, 1928; Reflecții și paradoxe
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
neschimbată esența răului în viața lumii, accente care îl anunță pe Eminescu, dar și numeroase anticipări ale orizonturilor clasice din poezia lui Duiliu Zamfirescu sau Ion Pillat. Fără succes, în prolixa epopee Traianida B. s-a străduit să creeze o mitologie autohtonă; dramele istorice (Mihai Viteazul condamnat la moarte, Alexandru Lăpușneanu ș.a.) sunt și ele sortite uitării, datorită incapacității autorului, aservit imitației neinspirate din Shakespeare, de a reconstitui epoca. Manoil și Elena se numără între primele noastre romane, Doritorii nebuni, apărut
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
satului, familiei, tratate fără frivolități neosămănătoriste, cu un real fior elegiac. Poetul știe că, inevitabil și ireversibil, s-a rupt de acea lume: „De ce te-ai lepădat și tu, Ioane?/ Cine mă strigă?/ Cine reînvie?/ E numai satul din copilărie.” Mitologia personală, cea locală sau cea elină devin pretexte de meditație asupra originilor, timpului/trecerii („drumul invers”) și cunoașterii. Resuscitarea trecutului, a vestigiilor istorice, fie că e vorba de Putna, de Athos sau de Grecia clasică (Templul dinafară, 1975), echivalează cu
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
cât și în cea a comunității. La această vârstă poetică, în Războiul cumoașterii (1979), B. fructifică motivul labirintului interior, al „neistovitei sete de-a lupta” cu sine însuși, în scenarii intertextuale în care trimiterile se fac mai cu seamă la mitologia greacă. Îi reușește lirismul reflexiv-elegiac, revelându-l ca poet problematic și contrazicând „calmul” ce i s-a imputat în junețe. Tema tanatică apare din ce în ce mai insistent și mai grav, ca în Cartea zodiilor (1982): „O liniște-a neliniștilor sapă/ În trupul
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Roma. A debutat în 1961 ca traducătoare, domeniu în care s-a afirmat de-a lungul anilor prin numeroase transpuneri din limbile franceză și italiană, unele realizate în colaborare cu soțul său, Alexandru Balaci. În 1965, publică Mic dicționar de mitologie greacă și latină, gândit ca lucrare de popularizare, cu informații concentrate. În acest scop, autoarea a efectuat o selecție în multitudinea de variante ale unor legende și mituri, prezentându-le pe cele mai cunoscute, într-o concepție unitară, cu trimiteri
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
articol la altul. Bună cunoscătoare a lumii antice, scrie și câteva volume de povestiri mitologice și evocări istorice. Pygmalion (1969), Povestiri de pe Mediterana (1976), Urechile lui Midas (1979) și Clelia (1983) reunesc într-o viziune epică personală secvențe esențiale ale mitologiei sau momente istorice nimbate de legendă, cu intenția de a le face cunoscute și a le apropia de sensibilitatea omului modern. Povestirile sunt însoțite de comentarii explicative care le asigură accesibilitatea. Jurnale ale unui călător format în liniștea bibliotecilor, Cetăți
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
vădesc deopotrivă sensibilitate și capacitate imaginativă. În locuri copleșite de istorie, B. descoperă semnificații noi, meditând la succesiunea civilizațiilor, propunând trimiteri la istoria artelor, științei, filosofiei, dar, mai ales, evocând o atmosferă vie, convingătoare. Doar aparent pe linia preocupărilor pentru mitologie, Vacanță în Olimp (1981) este un roman plasat în contemporaneitate, la malul Mării Negre, în stațiunea Olimp. Personajele, oameni din felurite medii sociale, se încadrează într-o atmosferă de vacanță, asumându-și mentalitatea ludicului. Ambiguitatea din titlu sugerează dorința lor de
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]