2,200 matches
-
dubă a poliției sub ochii mei și ai lui Filip Florian. Tremurăm de frică și furie pe trotuar. Altceva nu putem face. În clipa aceea sîntem, am ajuns ca ei. Două animale. Dacă cineva ne-ar pune-n mînă o mitralieră, am trage fără să gîndim. Sediul României libere și al partidului P.N.Ț-c.d., Universitatea și Institutul de Arhitectură Ion Mincu sînt făcute țăndări. Computere sparte cu toporul, planșe rupte-n bucăți, truse strivite pe podea, cioburi, cărți arse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
procurorul e grizonat, bizar, nici nu este procuror, e Marcel Iureș, se descoperă o conspirație, apare spioana, vai de Maia Morgenstern și, ca să pună capac, aproape de sfîrșitul brutal al Balanței se ivește un stol probabil de teroriști, se trage cu mitraliera, moare lume nevinovată, fum, suspans, apoi copac. De jur Împrejurul căruia stau pe jos cei doi protagoniști sau ce sînt, final cu punere pe gînduri, din cauza simbolisticii necruțătoare, a coroanei verzi, a revolverului. Filmul este tot atît de străveziu pe cît se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Elmer o insuflă celor din jur cu toată puterea necredinței), credința În oameni, În viață, miza. Și uite că se poate face-un film cu mesaj cînd te aștepți mai puțin. Un alt film, analog prin tema din care lipsesc mitralierele, obuzele și sîngerînzii cinematografiei actuale chiar că de sfîrșit de lume, din nenorocire nu-i vorba de lumea mitocanilor, ăștia rezistă, deoarece au creier de azbest, totuși să vedem, mai e puțin pînă la terminarea cu brio a mileniului, acuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
e martir, pentru că peretele nu era curat. Și nu doar martir, din strofa a treia se desprinde și cade ideea că Ceaușescu era Laios. „Toți Îl omoară pe Laios părintele!” Așadar Oedip erau mai mulți și trăgeau destul de prost cu mitraliera fiind orbi. În final, Ion se supără pe popor: „Popor barbar! Calcă pe morții Întemeietori”. Laios, Întemeietorul de căsuțe de beton ale poporului barbar, Gheorghe, poetul de curte dărîmată, și Gligor Hașa, care-i ține oarecum isonul vorbind de „așa-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
îndreptat spre ușă, Ilaria își privea obrazul într-o oglinjoară. - Dacă te poți înțelege cu ei, spune-le că noi nu știm nimic... Fără îndoială, dormisem adânc. Doar la câteva zeci de metri, pe șosea, se aflau patru camioane, cu mitraliere în poziție de tragere, iar în fața bisericii, câteva motociclete. Nu auzisem nimic. Îmi netezeam cu palma tunica. N-o mai îmbrăcasem de mai bine de un an. Dar simțeam că-mi lipsește ceva, și nu-mi dădeam seama ce. Doar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Soldatul ne privea pe rând, nedumerit, încercînd să ghicească ce se întîmplă. M-am întors spre el: - Sörg, i-am spus. Ein schoner Sörg für Grossvater. Neunzigjahre alt. Ne spusese că are nevoie de clopotniță, că va așeza acolo două mitraliere. Dar ne mai spusese și asta: că dacă nu adunăm oamenii, aruncă biserica în aer, întîi, clopotnița, apoi stranele, apoi ușile împărătești, apoi altarul. Când l-am văzut că urcă dinamita în clopotniță, m-am întors către Popă. - Ne-au
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
adineaori. Continua să mă privească, uitîndu-se în gol. - Păcat de șosea, adăugai. De-abia o reparaserăm... Dar văzând că nu-mi răspunde, am ridicat din umeri și m-am depărtat. N-am mai privit clopotnița. Știam că sânt acolo, cu mitralierele și dinamita. Auzeam, depărtate și totuși puternice, exploziile pe șosea. Au început să pună încărcătură dublă, mi-am spus. M-am oprit și am oftat. Nu se mai vedeau camioanele. Trecuseră de crâng, urcau spre Dumbrăvi. Cât puteam cuprinde cu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
se îndreptă spre noi, călcând anevoie pe șoseaua răscolită. - Au să se împotmolească aici, spuse, au să tabere aici peste noi... Se opriseră toți din săpat, unii cu ochii la noi, la alții privind spre vale. Dar curând se auziră mitralierele din clopotniță. Trăgeau pe deasupra noastră. De bună seamă, nu ca să ne sperie, ci ca să ne amintească de dinamita pe care o aveau cu ei. Apoi am văzut motocicliștii. Coborâseră pe cărarea de lângă cimitir și umblau acum prin arătură împingîndu-și motocicletele
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să-l ducem în biserică. Până la noapte coșciugul e gata, și vrem să-l ducem în biserică. Dar cu dinamita în clopotniță... - Am scos focoasele, mă întrerupse von Balthasar. Nu mai e nici o primejdie. - Dar dacă au să tragă cu mitralierele din clopotniță, stăruii eu. - Cine să tragă? mă întrebă zâmbind. Patrula a plecat de mult. Acum e undeva prin pădure. Dacă au noroc, au să ajungă coloana la Dumbrăvi. Mă uitam la el, și parcă nu-mi venea să-L
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
muncit ca niște robi! strigă Lixandru sprijinindu-se pe târnăcop. Ne-ați silit să ne punem și femeile la jug, ca pe vite. Scuipă mâniat în lături, apoi arătă clopotnița: Nici de biserică nu v-ați îndurat. Ați intrat cu mitralierele în sfântul lăcaș. Ați pus dinamită în clopotniță. Von Balthasar îl ascultase țeapăn, aproape în poziție de drepți. Se făcuse foarte palid. Pe neașteptate, duse mâna la cască, salută, apoi își scoase centironul cu revolverul și i-l întinse, fără
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a lungul peretelui. Am sărit În spatele barului, pe partea stîngă, și dacă mă uitam peste tejghea puteam să văd ce se-ntîmplă. Mașina era oprită și doi tipi stăteau ghemuiți În dreptul ei. Unul dintre ei avea o Thompson și celălalt o mitralieră cu țeava tăiată. Cel cu Thompson-ul era negru. Celălalt avea o manta albă de șofer. Unul dintre băieți zăcea Întins cu fața-n jos pe trotuar, chiar În dreptul vitrinei sparte. Ceilalți doi se băgaseră-n spatele unei rulote cu gheață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Haide s-o prindem. Ne-am așezat la masa asta din mijlocul Încăperii și mă uitam la el În timp ce Își ridica paharul la gură. MÎinile Îi erau unsuroase și Încheieturile degetelor mari erau amîndouă negre ca pulberea aruncată de reculul mitralierei. MÎna În care ținea paharul Îi tremura. — Uite-te și tu la astea, și Își Întinse și cealaltă mînĂ, care tremura și ea. Două asemenea, spuse cu aceeași intonație haioasă. Apoi mă Întrebă serios: — Ai fost și tu acolo? — O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Încercăm din nou să luăm fermele alea și biserica. Biserica aia de pe deal, de zic ei că-i mînĂstire, aia e ținta. Tot dealul e tăiat de crevasele alea și din cel puțin trei părți e apărat de cuiburi de mitraliere. SÎnt Înfipți bine acolo și știu ce fac. N-avem destulă forță de artilerie ca să putem trage la acoperire ca lumea, și nici cît să-i aruncăm În aer. Au obuze antitanc În casele alea trei și o baterie lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fie dependenți de tancuri și nu mai fac un pas fărĂ ele. Uneori nici nu se mai desfășoară pe flancuri. *** — Știu. Dar, vezi tu, dac-am avea tanchiști pricepuți ar face așa: ar lua-o Înainte și ar trage cu mitraliera și apoi ar rămÎne În spatele infanteriei, de unde ar trage cu tunul și ar acoperi astfel atacul infanteriștilor. Și Între timp alte tancuri ar putea ataca cuiburile de mitralieră ca și cum ar fi o cavalerie. Și ar mai putea Încăleca În linie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pricepuți ar face așa: ar lua-o Înainte și ar trage cu mitraliera și apoi ar rămÎne În spatele infanteriei, de unde ar trage cu tunul și ar acoperi astfel atacul infanteriștilor. Și Între timp alte tancuri ar putea ataca cuiburile de mitralieră ca și cum ar fi o cavalerie. Și ar mai putea Încăleca În linie o tranșee și să tragă de pe flancuri. Și așa ar putea Împinge din spate infanteria cînd e nevoie, sau i-ar acoperi Înaintarea din față cînd asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
detașat recent de la batalion și mutat la statul major s-a oferit să ne arate poziția pe care doar ce-o cuceriseră polonezii și, ieșind din adăpostul pe care ni-l oferise un dîmb, ne-am trezit În fața tirului unei mitraliere și a trebuit să ne tîrÎm Înapoi cu bărbiile lipite de pămÎnt și cu nările Înfundate de praf; atunci am descoperit că polonezii nu cuceriseră nici o poziție, ci dimpotrivă, erau puțin mai În spate față de locul din care porniseră dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
muncim. Dar cum de-au fost omorîți cu toții? — Luptam Într-o divizie de atac. În astea fie mori, fie ești rănit. Noi, ceilalți, am fost răniți. — Cum a murit Vicente? — Traversa șoseaua și a fost lovit de-un tir de mitralieră venit de la o fermă din dreapta. De la ferma aia măturai toată strada. — Erai și tu acolo? — Da. Conduceam compania Întîi. Noi eram la dreapta lui. Am cucerit ferma pînĂ la urmă, da’ a durat ceva. Aveau trei mitraliere. Una-n grajd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
un tir de mitralieră venit de la o fermă din dreapta. De la ferma aia măturai toată strada. — Erai și tu acolo? — Da. Conduceam compania Întîi. Noi eram la dreapta lui. Am cucerit ferma pînĂ la urmă, da’ a durat ceva. Aveau trei mitraliere. Una-n grajd și două-n casă. Era greu să te-apropii. A trebuit să scoatem un tanc În față, care să tragă Întruna spre fereastră cît ne-am repezit noi la ultima mitralieră. Numai eu am pierdut opt oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
da’ a durat ceva. Aveau trei mitraliere. Una-n grajd și două-n casă. Era greu să te-apropii. A trebuit să scoatem un tanc În față, care să tragă Întruna spre fereastră cît ne-am repezit noi la ultima mitralieră. Numai eu am pierdut opt oameni. Prea mulți. — Și unde s-a Întîmplat asta? — La Celadas. N-am auzit niciodată de locu’ Ăsta. — Nu, n-ai auzit. Operațiunea n-a fost deloc un succes. Nimeni n-o s-audă de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mașinii de poliție care se apropiase Încet, fărĂ sirenă, și se postase Într-un colț al cîmpului. În timp ce Enrique se ridică-n picioare, slab, sfrijit, profilat clar În lumina reflectorului, Încercînd să-și scoată pistolul mare din tocul de pe umăr, mitralierele de lîngă mașina Întunecată deschiseră focul asupra sa. Era ca și cum ar fi fost lovit cu o bîtĂ-n piept, Însă nu simți decît prima izbitură. Celelalte lovituri nu erau decît ecouri ale primeia. Se prăbuși cu fața-n buruieni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
aveau nevoie de ea. Dar toți ofițerii din mașină erau foarte stînjeniți cînd o vedeau pe Maria acum, așa cum stătea dreaptă cu fața strălucind În lumina felinarului. Mașinile porniră și pe bancheta din spate a primei mașini bărbații Își băgau mitralierele În cutiile lor grele, le scoteau patul și-l băgau În buzunarele diagonale, apoi țeava și mînerul În buzunarele mari cu Închizătoare și magaziile În buzunarele lor Înguste. Negrul cu pălĂria de paie turtită ieși din umbra casei și făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să traverseze tîrÎș. După ce trase Red, șoferul pierdu controlul mașinii. Nu puteam să văd ce față a făcut din cauza căștii pe care o avea pe cap. MÎinile i se relaxaseră. Nu se Încordaseră și nici nu se strînseseră pe volan. Mitraliera Își Începuse tirul Încă dinainte ca brațele șoferului să se Înmoaie și mașina intră În șanț, vărsîndu-și ocupanții cu Încetinitorul. Unii rămĂseseră Împrăștiați pe drum și al doilea jeep intră Între ei Încet, cu atenție. Unul s-a rostogolit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să vezi așa ceva. Și nu că lor le făcea. Însă eu comandam. — Pe cîți i-ai luat, Onie? — Cred că pe toți opt. Adică i-am nimerit. — De la distanța asta... — Da, nu-i prea cinstit. Da’ pînĂ la urmă e mitraliera lor. — Trebuie să ne așezam iar, repede. Nu cred că mașina e prea avariată. — Vedem după aia. — Auzi? Întrebă Red. Am ascultat, după care am suflat de două ori În fluier și s-au ascuns cu toții, În timp ce Red Îl trăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
este legat de orice bornă kilometrică sau de orice alt obiect bine Înfipt În pămÎnt, iar restul este lăsat să atîrne peste drum și este acoperit. Autoblindatul supraîncărcat era de tipul În care șoferul se uită prin niște crăpĂturi și mitralierele de calibru mare sînt poziționate În sus, ca la antiaeriene. Îl urmăream atent, cum se apropia, atît de aglomerat. Era plin de tipi din S.S. - acum puteam să vedem limpede gulerele și chipurile. Trageți funia, strigai către al doilea echipaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
atunci intră Autoritatea-n cameră, Își trase un scaun și se așeză chiar În mijlocul balconului, cu casca de oțel și binoclul uriaș și tot ce mai trebuia. Camera era fixată pe o parte a balconului, camuflată la fel de bine ca o mitralieră. Eu stăteam În partea cealaltă, În umbră, invizibil pentru oricine ar fi fost pe dealul Ăla, atent să nu calc o clipă pe porțiunile unde bătea soarele. Autoritatea stătea În plin soare În mijlocul balconului și, cu casca aia, părea șeful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]