4,920 matches
-
Pușcariu, Augustin B. Bârnă, Al. Crișan, St. Pop, Ion Ciugudean, Țiț Liviu Matei, Emil Oțoiu, Antoniu Pop, Nicolae Vasiu, Ion Dumitrescu. Înainte de apariția primului număr s-a publicat un numar ocazional, iar la 3 decembrie 1918 o ediție specială cuprinzând Moțiunea Unirii (votată la Adunarea Națională de la Albă Iulia). În numerele următoare apar articole referitoare la Marea Adunare de la Albă Iulia de la 1 decembrie 1918, documente (Proclamația regelui Ferdinand), precum și textul Tratatului secret al României din 4 august 1914. Periodic sunt
ALBA-IULIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285214_a_286543]
-
Aluzia era referitoare la asumarea titlului de rege de către domnitorul Carol, eveniment așteptat de o parte importantă a clasei politice 31, dar și a presei românești 32. Într-o atmosferă politică tensionată, Dimitrie Lecca prezenta pe 14 martie, în cadrul Parlamentului, moțiunea de transformare a României în Regat. Dorind să contrazică acuzațiile conservatorilor potrivit cărora obiectivul echipei conduse de I.C. Brătianu era transformarea românilor în vasali ai Germaniei 33, accentul era pus pe dorința națiunii de a se asigura o mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din partea primului ministru român. Acesta avea să declare în Parlament că nu va accepta afectarea intereselor României, dar cerea în același timp o renunțare la luptele de partid în favoarea unor „chestiuni naționale“. O victorie de imagine a obținut Brătianu atunci când moțiunea de încredere în atitudinea guvernului, față de hotărârile Conferinței de la Londra, propusă de Petre Grădișteanu s-a votat cu puține abțineri și acelea aparținând liderilor conservatori 75. Trebuie să spunem însă că în Parlament exista în acel moment o largă majoritate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sunt în general aprobate, că adversarii mei și-au pierdut complet popularitatea, prin votul de blam pe care l-au dat guvernului meu, în momentul în care frontierele noastre sunt amenințate de trupele celor două Puteri vecine. Fiecare știe că moțiunea de blam a fost sugerată de către agenții acestor două Puteri; dacă mă duc acum la Constantinopol, rolurile ar fi schimbate și n-ar lipsi să fiu acuzat de a nu fi îndrăznit să fac nimic cu țara și de a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
viața politică bucovineană, în anii 19021903. Ideea lărgirii bazei electorale și a necesității reformării sistemului electoral bucovinean au constituit unele din punctele forte ale programului politic al Partidului Democrat, pe care-l conducea. Onciul a inițiat în Dieta Bucovinei o moțiune pe tema schimbării legii electorale, încă din 1904, împreună cu deputatul evreu Beno Straucher și ucraineanul Nicolai Vasilco, care nu a găsit ecoul necesar în provincie și la Viena 22. Câțiva ani mai târziu, la inițiativa forurilor centrale vieneze ce elaboraseră
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nonverbale este aceea de a regulariza fluxul comunicațional și de a pondera dinamica proprie comunicării verbalizate; - comunicarea nonverbală repetă sau reactualizează înțelesul comunicării verbale, dând astfel posibilitatea receptorului comunicării să identifice în timp real un îndemn aflat în „spatele” unei moțiuni/afirmații; - în sfârșit, putem spune chiar că elemente ale comunicării nonverbale pot să substituie aspecte ale comunicării verbale (spre exemplu, atunci când printr-un gest profesorul îi indică unui elev să răspundă). În practică, distingem variate tipuri de comunicare nonverbală; spre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
3.2.5. Tehnica „dezbaterilor”" În aceeași grupă metodologică putem încadra și tehnica „dezbaterilor” (debate); aceasta pune un accent la fel de important pe competiție, situând față în față două echipe de câte trei participanți care prezintă părți opuse ale aceleiași idei/moțiuni; o echipă este cea afirmatoare, ea prezentând argumente favorabile moțiunii, iar cealaltă, numită negatoare, prezintă idei opuse. De menționat faptul că cele două „cazuri” nu trebuie să evolueze paralel, ci ideile trebuie să se întâlnească pe câmpul argumentării. Moore (1994
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
încadra și tehnica „dezbaterilor” (debate); aceasta pune un accent la fel de important pe competiție, situând față în față două echipe de câte trei participanți care prezintă părți opuse ale aceleiași idei/moțiuni; o echipă este cea afirmatoare, ea prezentând argumente favorabile moțiunii, iar cealaltă, numită negatoare, prezintă idei opuse. De menționat faptul că cele două „cazuri” nu trebuie să evolueze paralel, ci ideile trebuie să se întâlnească pe câmpul argumentării. Moore (1994, pp. 207-208) susține că într-un debate sunt necesare următoarele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
populare etc.). Ministerul Instrucțiunii Publice din guvernul lui Lascăr Catargiu hotărăște în 1872 desființarea școlilor normale. În fața acestei situații se trece la un amplu program de acțiuni, menit a bara aplicarea hotărârii oficiale. Au loc acțiuni de protest, se redactează moțiuni etc. Petrache Poenaru, președinte al societății, afirma că „a distruge pepinierele în care se formează învățătorii destinați a se răspândi în comunele țării este a da instrucțiunii primare cea mai gravă lovitură ce i se poate da, este a lovi
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289767_a_291096]
-
În forma obișnuită a comunicării de depeșe Majestății Sale asigurarea dată de Rosetti. Ministerul Cantacuzino va cădea În apă”, notează satisfăcut Marghiloman . Nici guvernul Carp nu va avea o soartă mai bună. La 12/25 februarie, Carp cere Camerei o moțiune de Încredere pentru programul său, dar cere miniștrilor săi să nu voteze. Rezultatul: 74 bile albe, contra 75 bile negre. Guvernul cade la diferența de un vot. În scrisoarea sa către Leopold din 22 martie/9 aprilie 1901, regele prezintă
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
să-i cointereseze la ideea unui guvern național, idee condiționată, fără șansă, de „bătrânii conservatori”, cu rezervarea președinției Senatului lui L. Catargiu; ce-i drept, În fine, actul proclamării Regatului nu a fost onorat pe măsura importanței sale de parlamentari (moțiunea președintelui Camerei, D. Lecca, fiind adoptată În absența a 42 de deputați, În Camera Superioară absentând 27 de senatori). Cu toate acestea, actul de la 14/26 martie 1881 s-a dovedit unul mare, prin implicații și consecințe, el având ținuta
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
a votat, În urma unei interpelări a lui Nicolae Fleva, independența României la 9 mai 1877, fapt confirmat și de Senat În aceeași zi <ref id="51">51 Monitorul Oficial (În continuare, M.O.), nr. 118, 27 mai 1877. </ref>. În moțiunea acestui din urmă Corp legislativ, Guvernul era invitat „a lucra ca independența ei [României] să fie recunoscută și garantată de Marile Puteri europene, a căror dreptate și sprijin au contribuit În tot timpul la dezvoltarea României” <ref id="52">52
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
f. 28; vezi și Memoriile Regelui Carol I, vol. IV, p. 39; IRD, vol. II, partea II-a, doc. nr. 152, p. 266.</ref>. Față de amenințările și ingratitudinea Rusiei, Camera Deputaților și Senatul, după dezbateri aprinse, adoptau În unanimitate o moțiune ce reliefa limpede hotărârea României de a menține inviolabilitatea teritoriului, reprezentanții națiunii respingând orice tranzacție În privința sudului Basarabiei, având În vedere următoarele motive: că integritatea teritorială era garantată de Puterile europene, garanție reînnoită de Rusia prin art. 2 din convenția
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
pornește din sine și caută să ajungă la conștiință. Discutarea definițieitc " Discutarea definiției" Scopul contrainvestirii este acela de a menține refularea. Această activitate psihică se caracterizează prin investirea unei anumite cantități de energie psihică - eliberată prin dezinvestirea parțială a unei moțiuni 46 refulate anxiogene - în reprezentările, conduitele sau simptomele destinate să protejeze subiectul de efectele reprezentării inconștiente care încearcă să irumpă. Astfel, încărcătura psihică provenită din sine este contrainvestită în permanență grație unei forțe constante provenite din eu. Într-o perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
poate numi acest copac în franceză. Dar, dincolo de acțiunea de refulare și sub efectul asociației libere, se va declanșa o contrainvestire, grație recurgerii la limba maternă care, din perspectiva curei, își asumă funcția paradoxală de limbă străină, mai detașată de moțiunea sexuală. Bjoza, acest „simplu” cuvânt, abrogă parțial refularea prin intermediul verbalizării ce urmează, care se referă la „munca tatălui” șboulot du pèreț, adică la... „activitatea sexuală” a acestuia șboulot sexuelț. Dar jocul nu se oprește aici. Cea de-a doua fază
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sunt și semnul unor activități de contrainvestire. În acest fel, conflictul rezultat din ambivalență este, după cât se pare, rezolvat. O demonstrează surplusul de tandrețe sau atenția anxioasă electivă a unei paciente isterice față de copiii săi, înlocuind ura subiacentă legată de moțiunile pulsionale infantile ale femeii. Tot astfel, în isteria de conversie, transpunere corporală a tensiunilor psihice, „contrainvestirea își alege (...) fragmentul asupra căruia va putea fi concentrată toată investirea sa” (Freud (1915c/1968). Asemenea copacului ce ascunde pădurea, simptomul condensează, opacizează viața
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
un animal de care subiectul se teme. „Prin ansamblul mecanismului de apărare instalat, subliniază Freud (1915c/1968), s-a obținut o proiecție a pericolului pulsional spre exterior. Eul se comportă ca și cum pericolul dezvoltării unei angoase nu ar veni dintr-o moțiune pulsională, ci dintr-o percepție, și este deci îndreptățit să reacționeze împotriva acestui pericol exterior prin tentativa de fugă care este evitarea fobică.” Tendința proiectivă spre figurare în fobie, ca și în paranoia (ambele recurg la imaginar, cu toată bogăția
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Din istoria feminismului românesc Cuprinstc " Cuprins" Notă asupra ediției 13 Studiu introductiv - Amplificarea și maturizarea mișcării de emancipare a femeii române între anii 1929 și 1948 15 1. „Moțiunea votată la ședința Comitetului Uniunii Femeilor Române din România Mare”, Brașov, 21 aprilie 1929, privitoare la condițiile acordării dreptului de vot femeilor, prevăzute în anteproiectul de lege pentru reforma administrației 93 2. Elena C. Meissner, „Femeile nu pot forma un
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
XVa adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor”, Budapesta, mai 1931 125 11. „Rezultatul alegerilor”, Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931 128 12. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Conferința pentru dezarmare și pace de la Geneva, 4 septembrie 1931” 130 13. „Moțiunile Congresului al X-lea al Federației «Uniunea Femeilor Române», ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931” 133 14. Grigore Trancu-Iași, „Drepturile civile ale femeilor”, Ziarul nostru, nr. 1, ianuarie 1932 135 15. „Întrunirea Asociației pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1, ianuarie 1932 135 15. „Întrunirea Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române”, cuvântarea Elenei C. Meissner, rostită în sala Teatrului „Ventura” din București, pe 28 februarie 1932, Ziarul nostru, anul VI, nr. 2, februarie 1932 140 16. „Moțiunea votată la întrunirea publică a A.E.C.P.F.R.” șdin 28 februarie 1932, Bucureștiț, Ziarul nostru, anul VI, nr. 2, februarie 1932 145 17. „Amendament propus de către Gruparea Femeilor și Consiliul Național al Femeilor Române” ș16 martie 1932ț referitor la modificarea Legii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
29. Dr. Elena Alistar, „Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări. Spre un viitor mai frumos”, Mișcarea femenistă, anul I, 18 iunie 1933 șChișinăuț 188 30. „Ziua Femeii în Capitală”, Lumea nouă, nr. 26, din 25 iunie 1933 194 31. „Moțiune votată la Congresul «Ligii Femeii Basarabene»”, Mișcarea femenistă, anul I, nr. 2, din 16 iulie 1933 197 32. Elena C. Meissner, „Participarea femeilor române la activitatea internațională”, Ziarul nostru, nr. 8, din septembrie 1933 198 33. „De la Congresul Asociațiunii pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Participarea femeilor române la activitatea internațională”, Ziarul nostru, nr. 8, din septembrie 1933 198 33. „De la Congresul Asociațiunii pentru E.C.P.F.R., ținut la București la 13 mai a.c. ș1934ț Cuvântul d-nei Maria Baiulescu”, Ziarul nostru, nr. 6-7, iunie-iulie 1934 205 34. „Moțiune șvotată la Congresul al X-lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934ț”, Cuvântul femeilor, nr. 35-36, din 27 mai 1934 208 35. „șApelț Către femeile muncitoare, intelectuale, gospodine și țărance din România
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Almanahul femeii, 1948 431 95. Gabriela Bernachi, „Activitatea F.D.F.R. în anul care a trecut” ș1947ț, Almanahul femeii, 1948 434 Indice de nume 439 Sumartc "Sumar" Notă asupra ediției Amplificarea și maturizarea mișcări de emancipare a femei române intre 1929-1948. 1. Moțiunea votată la ședința Comitetului Uniunii Femeilor Române din România Mare, întrunită la Brașov, pe 21 aprilie 1929, privitoare la condițiile acordării dreptului de vot femeilor, prevăzute în anteproiectul de lege pentru reforma administrației. 2. „Femeile nu pot forma un partid
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor, Budapesta, mai 1931. 11. Articolul „Rezultatul alegerilor”, publicat în Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931. 12. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Conferința pentru dezarmare și pace de la Geneva, pe 4 septembrie 1931. 13. Moțiunile Congresului al X-lea al Federației „Uniunea Femeilor Române”, ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931. 14. Articolul „Drepturile civile ale femeilor, de Grigore Trancu-Iași publicat in Ziarul nostru nr. 1, ianuarie 1932. 15. Cuvântarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeilor, de Grigore Trancu-Iași publicat in Ziarul nostru nr. 1, ianuarie 1932. 15. Cuvântarea Elenei C. Meissner, la Întrunirea Asociației pentru Emanciparea Civ șl Politica a Femeilor Române, rostită în sala Teatrului „Ventura” din București, pe 28 februarie 1932. 16. Moțiunea votată la întrunirea publică a A.E.C.P.F.R. din 28 februarie 1932, București. 17. Amendament propus de către Gruparea femeilor și Consiliul Național al Femeilor Române, ș16 martie 1932ț referitor la modificarea legii electorale cu privire la alegerea deputaților și senatorilor din 24 martie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]