3,398 matches
-
atent pe Sludden, căutînd o urmă de zîmbet. — Ocupațiile, spuse Sludden, sînt un mod de a te impune în fața altora. Eu mă pot impune fără să fac nimic. Nu mă laud deloc. Din întîmăplare, acesta e adevărul. — Dai dovadă de modestie, zise Lanark, dar te înșeli atunci cînd spui că nu faci nimic. Vorbești foarte bine, Sludden zîmbi și luă o țigară de la Gay, care se întorsese spăsită lîngă el. — Nu vorbesc întotdeauna atît de deschis; ideile mele s-ar risipi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
McAlpin era calmă, puternică, dar avea pleoape disprețuitoare. Se hotărî să fure o față dintr-o capodoperă, dar în Galeria de Artă din Glasgow singurele figuri cristice erau de copii, în afară de tabloul lui Giorgione, IIisus și femeia adulteră, în care modestia pictorului sau lașitatea restauratorului menținuseră sfînta figură în umbră. Plecă într-o călătorie de-o zi la Galeria Națională din Edinburgh și, în final, găsi figura într-un tablou al trinității de Hugo Van der Goes. Era din secolul al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
micul dejun împreună mîine dimineață la prima oră în satul de odihnă al delegaților? — Bineînțeles. — Nu te deranjează dacă trebuie să te trezești devreme? Deloc. — Bine. O să sun în camera ta înainte de șapte. — Vă rog, domnule, spuse Solveig cu enormă modestie, îmi acordați dansul promis? Mai așteaptă doar o clipă, drăguță. Dă-mi voie să-mi termin paharul, mai întîi, spuse Lanark blînd. în timp ce-și sorbea al doilea curcubeu alb, se uită la terenul înstelat pe care explodau rachete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de cristal care umplu vîrful cortului și-i apăsă țeasta: o putea sfărîma în orice moment strigînd o obscenitate, dar își mușcă adînc buzele să împiedice acest lucru. Monboddo începu să vorbească. — Unii oameni se nasc modești. Alții o dobîndesc modestia. Altora li se impune să fie modești. Mi-e teamă că sir Trevor m-a pus definitiv în ultima dintre aceste categorii. Izbucniră rîsete, în special din partea lui Weems. — Demult eram un tînăr șef de departament ambițios. Am lansat diverse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vă vîrîți unii altora ghearele în ochi. Cu toate astea, urmărim totul foarte atenți. Se așeză. Monboddo oftă și se scărpină în cap. în cele din urmă spuse: — Voi răspunde delegatului din Zimbabwe mai întîi. Ne-a spus, cu o modestie admirabilă, că nu sînt capabili încă să lucreze alături de consiliu, dar că vor face acest lucru cînd vor putea. Asta e o veste foarte bună. Fie ca această zi să vină cît de curînd. Cazul delegatului din Unthank este mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
acele zile, Zenobia se adapta noilor condiții ale existenței noastre; era o adaptare fluidă în care viața obișnuită nu se deosebea cu nimic de viața presimțită; ea le turna una în alta, gesturile și cuvintele ei se aliniau într-o modestie obscură și plană căreia numai rămășițele orgoliului meu mai încercau, din când în când, să i se opună. Pentru mine, Zenobia reprezenta mirificul dezlegat; naivitatea și spaimele ei erau de altă natură : ea tresărea și se speria la orice foșnet
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ce voiam eu. Când m-am întors acasă, i-am povestit Zenobiei abaterea mea din drum și celelalte, de altfel îi povesteam în fiecare seară tot ce făceam în timpul zilei, recapitulându-mi astfel obișnuitele pendulări între mizeriile orgoliului și meschinăria modestiei; de obicei ea nu zicea nimic, trebuia să ajung singur la capăt, a tăcut și atunci, dar, fiindcă era lângă mine, totul părea limpede în cercurile noastre. * La Grenoble, Christian Schaller a fost atacat cu lovituri de karate de două
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
tatăl curvei adulterine ridica primul piatra. O lapidare în Lavasan? Nu văzuseră asta de treizeci de ani în ținutul lor și primarul se- mpotrivise: ei erau bogați și smeriți, respectau Sharia, nu era nevoie ca nevestele lor, niște doamne ale modestiei, să ia un exemplu! Îl ținuseră în arest două zile, după care semnase că era de acord și căzuse la pat. Tot orașul primise de știre și erau cu toții în febră. Ghazal, în sicriul fără capac al celulei, se rugase
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
lupte antiotomane, monarhie, regate, imperii, conferințe de pace), istoria culturală (cronică, cronicar, manuscris, tipografie, academie domnească, universitate), și chiar a ortodoxismului românesc (creștinism, biserici, mănăstiri, Reformă, Contrareformă), constituindu-se într-un ansamblu informativ, într-un instrument de lucru ce cu modestie este dedicat de autoare elevilor din ciclul primar. Claritatea și corectitudinea vocilor, alcătuirea fiecăreia pe tiparul informației generale, corectă și completă, nicicum detaliată obositor și excesiv, ce are în vedere axioma cauză-desfășurare-consecințe, recomandă Micul dicționar nu numai elevului din ciclul
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
uită la maior. Acesta explică amuzat: ― Dumnealui se referă la misteriosul abate Brown, colaboratorul Interpolului prin corespondență... ― L-ați invitat aici? Un gest într-adevăr delicat. ― Ne-am permis să ne imaginăm că dumneavoastră sînteți autoarea scrisorilor și că, din modestie, ați apelat la un pseudonim. ― Serios? Puse mâna pe brațul inspectorului: Oh, mister Stanley, nici nu știți ce rău îmi pare că v-am dezamăgit. Inspectorul se înclină amabil. ― Apreciez discreția tot atât de mult ca și modestia. ― Nu sânt deloc sigură
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
scrisorilor și că, din modestie, ați apelat la un pseudonim. ― Serios? Puse mâna pe brațul inspectorului: Oh, mister Stanley, nici nu știți ce rău îmi pare că v-am dezamăgit. Inspectorul se înclină amabil. ― Apreciez discreția tot atât de mult ca și modestia. ― Nu sânt deloc sigură că înțeleg ce vreți să spuneți. Făceți-mi plăcerea, mister Stanley, și acceptați o mică amintire. Așa se obișnuiește la noi când îi pomenești pe cei dragi. Se aplecă sprintenă spre sacoșă. Inspectorul se trezi brusc
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
oară. Părea o madonă... Bătrâna se privi în oglindă. Capul cuminte răsărea dintre dantelele capotului. ― Spune-mi, draga mea, cum izbutești să nu te înșeli aproape niciodată? Sărută sticla argintată și roși brusc. Amenință cu degetul. ― Dumnezeule! Câtă lipsă de modestie! I-nad-mi-si-bil pentru o doamnă! Cotoiul miorlăi lugubru. ― N-am uitat, Mirciulică! Știu, e 7, 20 și vrei s-o vezi la televizor pe Mihaela. * Dascălu își dezbrăcă trenciul și-l agăță într-un cui, în spatele ușii. Se uită la Dincă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
în arcanele lui Tintin satisfacția întâlnirii cu un spațiu al poveștii în limitele căruia inocența și curajul înfruntă, până la capăt, conspirațiile și răul. Ca și ciclul lui Tintin, pentalogia lui Jo, Zette și Jocko este elogiul adus de Hergé temerității, modestiei și libertății. Ca și Tintin, Jo și Zette sunt reperele în jurul cărora se adună întregul potențial de lumină și de încredere al lumii lor. Niciodată încercați de îndoială, acești copii nobili dețin, ca și Tintin, educația de cercetaș ce îi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mâna președintelui-mareșal. De altfel, ceea ce nimeni dintre prietenii noștri nu putea trece cu vederea era ubicuitatea mareșalului-președinte. De la insignele purtate pe rever de funcționari până la emblemele de pe tricouri, de la panourile gigantice care marcau străzile până la cântecele în care era omagiată modestia sa legendară, Azania se confunda, imagistic și sonor, cu Amin Barra. În unformă sau în costum de șef tradițional, preșe dintele-mareșal veghea asupra patriei sale. În punctele centrale ale piețelor, un drapel străin se alătura stindardului Azaniei, iar lângă leul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sălciu al tuturor prostiilor în care m-am avântat cu înflăcărare. Și pe urmă nu țin să mă căiesc, să fiu iertat. Pentru atât de puțin n-aș sta aici la pândă. Și spun asta fiindcă m-am debarasat de modestie ca de o cămașă de forță în cimitirul de marmură. Îmi doresc ceva mult mai important decât iertarea acum, iar întrucît știu că fiecare pierde pentru sine, dar dacă reușește să-și dea sieși un sens, va reuși să dea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
târziu. Dorind să mă strivească sub greutatea autorității sale, el a declanșat în mine o opoziție înverșunată care n-a lăsat să se piardă nici un defect de-al meu. M-am războit cu tot ce era în mine timiditate, îndoială, modestie și am pus în locul lor o dorință aprigă de a-mi da dreptate, indiferent ce făceam. Am devenit un fel de fanatic al nesupunerii, un fel de bigot al nesăbuinței și îmi cheltuiam energiile până la secătuire în această încleștare, încît
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în conflict cu toată lumea, și că mă purtasem ani în șir fără noimă, răzvrătindu-mă pe față când puteam să obțin ceea ce doream, mult mai ușor și mai sigur, prin viclenie, părând smerit și supus. Am descoperit astfel, singur, ipocrizia; modestia îmi putea fi de folos dacă mă serveam de ea bine, micșorîndu-mă pe mine cu umilă fățărnicie ca să-i ajut pe ceilalți să se creadă importanți. Fiindcă așa sânt oamenii. Cu cât ești mai aproape de starea unui vierme, cu atât
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Cu cât ești mai aproape de starea unui vierme, cu atât îi înduioșezi mai mult, pe când valoarea ta îi pune în stare de alarmă, socotind-o o ofensă personală. Din ziua aceea am făcut tot ce mi se cerea, arborând o modestie care s-a lipit de mine și cu greu, abia la azil, am reușit să scap de ea. Îmi ascundeam orice calitate și îmi plângeam în gura mare defectele. Și ce simplu au mers apoi toate! Doctorii se emoționau și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și uneori vitale, o mare cantitate de energie. Totuși, dincolo de frumusețea efortului ― al altora, e adevărat! ― sportul oferă o lecție. Ceea ce atrage această mulțime sînt: competiția, selecția, cultul vedetei. Tot ceea ce unii refuză cu vehemență în viața intelectuală, predicând ipocrit modestia, egalitatea, impersonalitatea, dezgustul față de publicitate. Sau, poate, zeii nu mai sânt posibili decât pe estrade și în arenele de sport. Și de aceea se înghesuie lumea acolo. Nimeni nu se mai indignează dacă Jupiter îmbracă chiloți și ghete cu crampoane
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
școli, mai bine ați fi fost atenți la viermii de mătase care își fac opera într-un ritual ca al stelelor, fără vanități și fără zgomot. Acolo unde se află ei sânt adevăratele amfiteatre ale artei. Numai acolo puteți învăța modestia de a pune opera voastră deasupra vieții voastre. (Ochii Bătrânului s-au fixat prin întuneric asupra mea, după ce o vreme avusesem impresia că nu mă mai vedea.) Dumneata ai șansa de a crea aici o operă unică. Un cimitir grandios
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
aș putea plăti într-o zi. În loc să putrezesc undeva într-o închisoare, să șterg praful sau paharele murdare într-o berărie ori să strâng gunoaiele din parcuri, acum aveam posibilitatea să fac ceva ieșit din comun. Azilul mă scosese din modestia în care amorțisem în atelierul meșterului de cruci și aveam visuri mari de glorie. În plus, marea era la doi pași de Stâncile de marmură. Încă un motiv de recunoștință. Viața are de obicei eleganța să ne dezguste de ea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
rivalitate surdă între noi. El avea ca armă trecutul tuturor, pe care-l păzea cu gelozie, eu aveam nopțile din sala cu oglinzi care-mi dădeau un nimb de invidiat. Și de ce să mint? Nu mai aveam nici urmă de modestie. Îmi plăcea să fiu privit pe furiș, salutat pe coridoare, temut, căutat, măgulit. Era o senzație pe care n-o cunoscusem până atunci, amețitoare, plăcută. Beția puterii nu e o născocire. Nu pricepeam, e adevărat, un lucru. De fiecare dată
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
imediat să-l ridice. Altădată, l-am chemat să schimbe limonada pretextând că se încălzise și, iarăși, am răsuflat ușurat când Francisc a rânjit politicos, a dat din cap supus, a luat carafa și a ieșit să-mi îndeplinească rugămintea. Modestia nu-mi mai atârna demult ca o piatră de moară de picioare, dar nici nu țineam să mucezesc între oglinzi. Mi se părea mai avantajos să trag foloase pe rând din toate, fără să mă leg nici măcar de visele care
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ne înfricoșa în același timp, care devenise din ce în ce mai singur, pe măsură ce devenise mai arbitrar, ca un Dumnezeu ratat, silit să ispășească el însuși defectele creației sale și să constate că s-a însingurat în zadar deoarece n-a adus mai multă modestie pe lume, oricum nu în cazul meu... nu mă sfiisem să mă doresc un eretic, să-l înfrunt pe tata și apoi ambițiile cele mai nesocotite, fără să reușesc altceva decât să mă izbesc de mediocritatea mea ca de un
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
special împiedicat să folosească cuvântul "drept" asupra căruia nu era sigur, sau pe acela de "promisiuni , care ar fi implicat sensul că reclama ceea ce i se cuvenea și ar fi căpătat prin urmare un caracter de îndrăzneală, puțin compatibil cu modestia funcțiunilor pe care le ocupa. Pe de altă parte, el refuza să folosească termenii de "bunăvoință", "a solicita", "gratitudine" care, socotea el, nu se împăcau cu demnitatea lui personală. Și astfel, neputând găsi cuvântul potrivit, concetățeanul nostru continuase să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]