4,567 matches
-
indiviziune a artei, cînd aceeași mână știa să zugrăvească, să cioplească marmura, să lucreze materialul prețios în fine horbote, să strunească lira sau să ridice fortărețe..., prin ce întâmplare din acest material demult diferențiat, natura a creat fragila statuetă a Moldoveanului nostru subțirel și incandescent ca un arc voltaic? Victor Ion Popa a coborât din Bârlad și ce n-a făcut acest om al Renașterii? S-a prezentat mai întâi sub formă de caricaturist, iar din artist plastic, iată-l pe
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
ai scrierilor sale, va insista asupra traseului în istorie al românilor și asupra originii lor daco-romane, nu fără a trimite la situația lor dificilă, cauzată de otomani: Dar îngăduie cel puțin să arăt în cuvinte simple de unde se trage neamul moldovenilor, să dezvălui aceasta lumii și câtă vreme mai sunt vii moldovenii robiți sub cruda tiranie... (218, 245). Pentru a acredita această proveniență nobilă și a-l susține pe Ureche − "noi de la Râm ne tragem" (9) −, cronicarul recurge atât la surse
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și asupra originii lor daco-romane, nu fără a trimite la situația lor dificilă, cauzată de otomani: Dar îngăduie cel puțin să arăt în cuvinte simple de unde se trage neamul moldovenilor, să dezvălui aceasta lumii și câtă vreme mai sunt vii moldovenii robiți sub cruda tiranie... (218, 245). Pentru a acredita această proveniență nobilă și a-l susține pe Ureche − "noi de la Râm ne tragem" (9) −, cronicarul recurge atât la surse istorice regionale (din care extrage însă argumente nu foarte clare și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
astfel pe jertfă este rezultatul acreditat al împlinirii unui ritual, asemănător aici cosmogoniilor. Din această populație, continuatoare a "legii creștine grecești" (a ortodoxismului bizantin), va "descăleca" în secolul XIV, în Moldova, Dragoș. Fragmentul certifică, prin lanțul descendențelor, originea latină a moldovenilor, nu însă și a credinței lor, moștenitoare a Constantinopolului. Mitul celor doi frați, Roman și Vlahata, răspunde de asemenea modelului balcanic, de proveniență pre-creștină, reluat în "legendele despre începătorii de seminții" (Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii 259), prezenți în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vom aminti în continuare, în care se folosește infinitivul în loc de conjunctiv impus și de prezența adverbului, cu formă prescurtată dar și cu sens arhaic de gata să:’’Ștefan era mânios și degrab a vărsa sânge nevinovat, (Grigore Ureche - De neamul moldovenilor). Urmărind fenomenele lingvistice ce se datorează legii comodității și fluidității în comunicare în limba română, vom găsi câteva forme ce privesc graiurile locale care au aspect mai conservator datorită izolării vorbitorilor, trăitori în spații foarte îndepărtate, unde lumina electrică abia
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
și Feți-Frumoși. Ele rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neîntrecutul său sistem de autoghidare și adaptare ( Mircea Malița ). 9 Ornamentele sugerează armonia și seninătatea, precum și buna dispoziție proprie moldovenilor, dorința de puritate, culoarea 10 predominantă fiind albul. Ele sunt purtătoarele unui mesaj absolut în timp și spațiu, acela că : Folclorul nu este o artă individuală, ci este arta unui popor.Nu este o artă născută de azi pe mâine
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
împing amiciția pe axa Timișoara-Iași și retur (deci de vreo 30 de ani), pentru prima dată, deci, simt că mă încearcă un soi de invidie. Prietenească-prietenească, dar totuși zgărmănitoare. De ce? Fiindcă îmi dau seama că, tiptil, de câțiva ani încoace, moldovenii ne-au cam luat caimacul de bănățeni făloși. Sar precum gazela peste premiile palmate ale lui Porumboiu și - oh, zei! - Mungiu, mai fac un salt peste poliromism și suplimentism, cu armata lor de tinerime scriitoare și editoare, căci deja întrevăd
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
în închipuirea lor dintre gratii. „Avem aceleași sentimente ca în urmă cu 15 ani, aceeași cauză“ - au mai spus ambii eliberați, nedându-și încă seama că, dincolo de ei, cauzele au murit fără a fi fost rezolvate, chiar aspirațiile propriilor concetățeni moldoveni disipându-se: prea puțini mai privesc spre Transnistria, mult mai palpabile și mai dorite fiind niște pașapoarte românești care să le permită drumul spre Occidentul căpșunarilor, al constructorilor, al menajerelor din Est. Fără a mai avea nevoie să apelez la adolescentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
erau membrii ai acesteia, iar PNL rămâne la exteriorul alianței; în 1996, PNPCD și PNL sunt membri, în timp ce PSDR se integrează altei coaliții, iar 2000 doar PNPCD mai mizează pe cartea "alianței contra comuniștilor", alături de forțe foarte puțin importante (Partidul Moldovenilor, Umiunea Forțelor de Dreapta, Alianța Națională Creștin-Democrată). Aceste opoziții ideologico-electorale vor crea premizele mai multor apropieri electorale a unor partide care la origine erau situate pe versanți distincți. Seria este inaugurată de Partidul Democrat și de Partidul Social Democrat Român
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
al României (începand din 1999 Uniunea Forțelor de Dreapta), a Partidului Ecoogist Român, a Federației Ecologiste din România și a Asociației Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România. 128 Coaliția Partidului Național Țărănesc creștin și Democrat, a Partidului Moldovenilor, a Alianței Naționale Creștin Democrate, a Uniunii Forțelor de Dreapta și a Federației Ecologiste Române. 129 Fuziune cu Partidul Democrației Sociale din România în 1994. 130 În 1990, Forumul Democrat German. 131 Format la 9 februarie 1990, membru în 1990
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
limbă oficială al limbii moldovenești. Așa ajung naționaliști cei care atrag atenția asupra jocului autorităților ucrainene, care au preluat teza împărțirii românilor, din punct de vedere etnic și lingvistic, după provincii, cultivînd ideea divizării românilor din Ucraina în români și moldoveni, astfel încît, cum zice N. Dabija, ajung „să bocim în stirpea românească/ a locurilor astea ca o rană,/ eu, mut, în limba mea moldovenească,/ ei, muți, în limba lor bucovineană“. Combaterea naționalismului s-a dovedit în numeroase rînduri utilă și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
LIMBA MOLDOVENEASCĂ <footnote Apărut în „Omagiu profesorului și omului de știință Anatol Ciobanu la 70 de ani“, Chișinău, 2004. footnote> Despre limba moldovenească s-a scris de multă vreme și cu siguranță va continua să se scrie, cum și despre moldoveni s-a scris și va continua să se scrie, cu bună sau cu rea credință, într-o cunoaștere temeinică sau într-o nevinovată necunoaștere ori într-o cu totul condamnabilă neglijare a adevărului. Acum peste trei veacuri și jumătate Grigore
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Letopisețul Țării Moldovei despre limba noastră moldovenească, urmînd cursul anilor, „pentru discălecatul țării [Moldovei] al doilea rînd“, dar făcea precizarea că „rumânii cîți se află lăcuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rîm se trag“ <footnote Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ESPLA, București, 1958, p. 134. footnote> . În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul anilor din Țara Moldovei, observația despre unitatea rumânilor care se aflau lăcuitori în diverse țări
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ocupîndu-se de cursul anilor din Țara Moldovei, observația despre unitatea rumânilor care se aflau lăcuitori în diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc nu însemna neromânesc. În același secol, logofătul Miron Costin scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din prima frază a predosloviei că gîndul i-a fost să scrie despre „începutul țărilor acestora și neamului moldovenesc și muntenesc și cîți sînt și în țările ungurești cu acest nume
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
că gîndul i-a fost să scrie despre „începutul țărilor acestora și neamului moldovenesc și muntenesc și cîți sînt și în țările ungurești cu acest nume (s.n.), și pînă astăzi“ <footnote Miron Costin, Opere alese: Letopisețul Țării Moldovei; De neamul moldovenilor; Viiața lumii, ES, București, 1967, p. 132. footnote> . Trecînd în revistă numele cu care sînt prezenți românii în istoriografie, numeroase, ca și în cazul altor popoare, Miron Costin observa că “acest nume, moldovan, este de pre apa Moldovei, după al
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: «știi moldovenește?», ce «știi rumânește?», adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori vremile îndelungate ori streinii adaog și alte numere, dar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
că unul - «moldovanul» s-a născut și s-a «botezat» mai înainte. Acest nume de «botez istoric» s-a păstrat pînă astăzi. Al doilea, după cîteva «rebotezări», și-a luat, mai tîrziu, un nume nou - «român»“ <footnote Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, Ed. Poligraf-Service, Chișinău, 1993, p. 9. footnote> . Neîndoielnic, Petre P. Moldovan poate să nu împărtășească opinia lui Miron Costin, considerîndu-l depășit de cercetările ulterioare, dar trunchierea afirmațiilor cuiva pentru a susține contrariul opiniilor acestuia probează reaua credință a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
reaua credință a autorului intervenției în text. Pe de altă parte, suprapunerea planului sincronic cu cel diacronic e de natură a provoca cele mai grave confuzii, voit sau nu. Toți românii cuprinși în spațiul dintre Carpați și Prut își spun moldoveni, aparținînd unui areal geografic și spiritual ce-i definește, cu bune și cu rele, în noimele fixate de tradiții, în parte comune cu ale tuturor românilor, în parte specifice. În cazul lor incluziunea român > moldovean nu poate fi pusă sub
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, ET, București, 1967, p. 90: „Țara, împărțită în patru părți și anume: Bugeac, Akerman, Chilia și Ismail, este locuită o parte de tătari și altă parte de turci”. footnote> . In schimb locuitorilor li se păstra numele moldoveni, iar limba lor - limba moldovenească, termeni care vor fi folosiți și de populația băștinașă, ca semn al apartenenței la neamul moldovenesc, de care fuseseră rupți. Situația era similară cu cea din Bucovina. Înainte de 1848 „toți românii din Bucovina se numeau
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
iar limba lor - limba moldovenească, termeni care vor fi folosiți și de populația băștinașă, ca semn al apartenenței la neamul moldovenesc, de care fuseseră rupți. Situația era similară cu cea din Bucovina. Înainte de 1848 „toți românii din Bucovina se numeau moldoveni între sine și de cătră străini cînd voiau să se distingă naționalicește unii de alții. Cunoștința individualității românilor ca popor, cu viitor mare, dar împrăștiat prin toate imperiile circumvecine, drept că se găsea pe la puțini aleși, dar chiar și la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
să pătrundă mai adînc în firea neamului“ <footnote Ioan G. Sbiera, Familia Sbiera, după tradițiune și istorie și amintiri din viața autorului, Cernăuți, 1899, p. 106. footnote> . Ar fi o mare greșeală să se creadă că în Basarabia conștiința apartenenței moldovenilor la neamul românesc lipsea. O probează titlurile unor manuale ca Gramatica Russască - Rumânească, publicată de Șt. Margellă în 1827 la Sankt Petersburg, sau Cursulǔ primitivǔ de limba rumânâ compusǔ pentru shólele elementare și IV classe gimnasiale, publicat de Ioanŭ Doncevŭ
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fost aproape complet întrerupte, mai ales după 1878, cînd statul român a devenit independent. Opoziția moldovean (moldovan) și moldovenesc față de român și românesc va fi cultivată foarte susținut, ca una dintre modalitățile de stăvilire a ideii de reunire cu moldovenii din România. După unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România, hotărîtă de Sfatul Țării la 27 martie 1918, lucrurile au evoluat divergent. În întreg spațiul românesc „școala și alte împrejurări au adus în două generații în vorbirea curentă a sătenilor vocabule
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
că întrebuințarea vorbelor nouă se făcea în chip perfect și pe de altă parte că această întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o sforțare sau ezitare“ <footnote Ibidem. footnote> . Procesul remarcat de Mihail Sadoveanu era în firea lucrurilor, căci vorbirea moldovenilor, cum își ziceau, se reîntorcea la ansamblul de tradiții numit limba română, mai presus de aspectele dialectale, „prin conștiința vorbitorilor că diversele moduri de a vorbi corespund unei tradiții unice, conștiință motivată la rîndul său în special de interînțelegere“ <footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Termenii Moldova, moldov(e)an, moldovenesc aveau acum ca arie de referință provincia istorică în care se cuprindeau și Basarabia și Bucovina, cu derivatele corespunzătoare, folosirea acestora din urmă simțindu-se ca necesară pentru limitarea la teritoriile respective, locuitorii spunîndu-și moldoveni, la modul general, dar și bucovineni și basarabeni, iar limba și-o numeau română, chiar dacă vorbeau moldovenește. În același timp, în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, creată de Moscova pe malul stîng al Nistrului, ideea că moldovenii sînt altceva decît
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
respective, locuitorii spunîndu-și moldoveni, la modul general, dar și bucovineni și basarabeni, iar limba și-o numeau română, chiar dacă vorbeau moldovenește. În același timp, în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, creată de Moscova pe malul stîng al Nistrului, ideea că moldovenii sînt altceva decît românii a devenit programatică, modalitățile de punere în practică fiind nu numai diferite, ci uneori chiar diametral opuse, în raport de momentul conjunctural, mereu actuală rămînînd desconsiderarea și eliminarea a tot ce putea fi românesc. Astfel la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]