9,927 matches
-
echilibrului de sedimentare în câmp centrifugal exprimată în număr de moli ce sedimentează în unitatea de timp,(10) și egalând cu cea corespunzătoare vitezei de difuzie (11) (12) regrupând termenii : (13) integrând:(14) Relația permite evaluarea masei de particulă sau moleculară (sisteme liofobe și respectiv soluții macromoleculare), urmărind concentrația la x1 și x2. Trebuie subliniat faptul că echilibrul de sedimentare în câmp centrifugal apare dacă particulele sunt relativ ușoare sau câmpul centrifugal redus. Sedimentarea în câmp centrifugal, deși permite doar determinarea
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
devine (17). Deci ținând cont de relațiile (16) și (17) expresia vitezei devine:(18) egalând această viteză cu cea de difuzie dată de relația (19) se obține în final după integrare o expresie de forma (20) Aceasta permite calculul masei moleculare Mc. Se poate concluziona faptul că sedimentarea gravitațională se aplică în domeniul coloizilor de dispersie în evaluarea dimensiunii și masei unității cinetice, iar sedimentarea centrifugală în domenilul coloizilor moleculari furnizând informații asupra dimensiunilor, maselor moleculare diferiților coeficienți, a formei particulelor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
după integrare o expresie de forma (20) Aceasta permite calculul masei moleculare Mc. Se poate concluziona faptul că sedimentarea gravitațională se aplică în domeniul coloizilor de dispersie în evaluarea dimensiunii și masei unității cinetice, iar sedimentarea centrifugală în domenilul coloizilor moleculari furnizând informații asupra dimensiunilor, maselor moleculare diferiților coeficienți, a formei particulelor, a proprietăților moleculei de dispersie și deci implicit rezultă că și echilibrul de sedimentare posedă o astfel de aplicabilitate, alături de faptul că permite și determinarea curbelor de distribuție. Echilibrul
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
20) Aceasta permite calculul masei moleculare Mc. Se poate concluziona faptul că sedimentarea gravitațională se aplică în domeniul coloizilor de dispersie în evaluarea dimensiunii și masei unității cinetice, iar sedimentarea centrifugală în domenilul coloizilor moleculari furnizând informații asupra dimensiunilor, maselor moleculare diferiților coeficienți, a formei particulelor, a proprietăților moleculei de dispersie și deci implicit rezultă că și echilibrul de sedimentare posedă o astfel de aplicabilitate, alături de faptul că permite și determinarea curbelor de distribuție. Echilibrul de sedimentare atât gravitațional cât și
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
fie prin alte metode care permit determinarea unor concentrații mici. Valorificarea datelor experimentale este asemănătoare cu a metodelor cumulative. III.2. Aparatura utilizată în analiza sedimentometrică în câmp centrifugal Sedimentarea în câmp centrifugal se aplică în special în domeniul coloizilor moleculari furnizând trei tipuri de informații: o asupra dimensiunilor, maselor moleculare și a mărimilor legate direct de acestea; o asupra diferiților coeficienți (de sedimentare, de difuzie, de frecare), a formei particulelor și a proprietăților mediului de dispersie (densitate, vâscozitate și compresibilitate
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Valorificarea datelor experimentale este asemănătoare cu a metodelor cumulative. III.2. Aparatura utilizată în analiza sedimentometrică în câmp centrifugal Sedimentarea în câmp centrifugal se aplică în special în domeniul coloizilor moleculari furnizând trei tipuri de informații: o asupra dimensiunilor, maselor moleculare și a mărimilor legate direct de acestea; o asupra diferiților coeficienți (de sedimentare, de difuzie, de frecare), a formei particulelor și a proprietăților mediului de dispersie (densitate, vâscozitate și compresibilitate); o asupra mărimilor termodinamice (potențial chimic, entalpie liberă) și a
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
și în dejectele umane și animale, sporii de tetanos sunt distruși prin autoclavare [12]. După germinație, Clostridium tetani produce două exotoxine: tetanospasmina și tetanolizina. Dintre acestea, tetanospasmina este neurotoxina care produce spasmele musculare specifice bolii fiind o proteină cu greutate moleculară de 67 kDa, care străbate bariera hemato-encefalică atât pe calea fibrelor nervoase cât și pe cale sanguină [9]. Acțiunea ei este asemănătoare cu cea a stricninei, suprimând efectul inhibitor asupra neuronului motor central cu creșterea răspunsului reflex la stimulii externi rezultând
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
medii a porilor și suprafeței specifice a copolimerilor în stare uscată, autorii au folosit un aparat de tip Sorptomatic 1800. Porozitățile copolimerilor în starea umflată au fost determinate prin cromatografia inversă (“inverse steric exclusion chromagraphy) (ISEC) utilizând dextrani cu mase moleculare 1.5—2000 × 103 Da. S-a observat că umflarea copolimerilor reticulați atât cu DVB cât și cu TMPA produce micșorarea dimensiunilor medii ale Reținerile de solvent s-au făcut prin metoda Pepper /37/, prin centrifugare la 500 g a
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
ecuația (27) ce definește diferența de potențial diferența de potențial µ1µ01 și egalând-o cu zero, se obține: (29) unde: v2m reprezintă concentrația gelului la echilibru. Înlocuind în relația (29) νe prin relația )/21( MM ce −âνν , unde : Mc masa moleculară între două reticulări; M masa moleculară a moleculei primare pentru fiecare cantitate N/N0 (N numărul de molecule primare; N0 numărul total de unități) și ν prin relația cMvV /âν , unde V-volumul total, iar v volumul specific al polimerului
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
potențial diferența de potențial µ1µ01 și egalând-o cu zero, se obține: (29) unde: v2m reprezintă concentrația gelului la echilibru. Înlocuind în relația (29) νe prin relația )/21( MM ce −âνν , unde : Mc masa moleculară între două reticulări; M masa moleculară a moleculei primare pentru fiecare cantitate N/N0 (N numărul de molecule primare; N0 numărul total de unități) și ν prin relația cMvV /âν , unde V-volumul total, iar v volumul specific al polimerului, se deduce relația: (30) Membrul stâng
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
amestecării polimerului cu solventul; cel din dreapta dă creșterea elasticității (flexibilității) rețelei. Factorul (1 2Mc/M) trebuie recalculat, exprimând corecția pentru cazul rețelelor imperfecte rezultate din lanțurile terminale. Pentru o rețea perfectă (M â ∞), factorul se reduce la unitate și masa moleculară între reticulări, Mc va fi dată de relația: (31) Pentru evaluarea gradului de umflare, q, de obicei, se folosește raportul dintre volumele structurii umflate și neumflate V/V0, astfel, q â 1/v2. La echilibru de umflare putem înlocui 1
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de determinarea parametrului χ1. Aplicarea metodei de umflare pentru determinarea parametrului de interacțiune polimer solvent χ1 este preferabilă, deoarece astfel se elimină calibrările menționate anterior la deducerea acestor parametri folosind metodele termodinamice. Pentru o evaluare cât mai corectă a masei moleculare între reticulări Flory și Rehner /47,48/ au dedus entropia de amestecare a unui solvent cu un polimer reticulat .Cunoscând valoarea parametrului Huggins χ și determinând experimental valoarea fracției molare a polimerului la echilibru, pΦ , se poate calcula mărimea Mc
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
a unui solvent cu un polimer reticulat .Cunoscând valoarea parametrului Huggins χ și determinând experimental valoarea fracției molare a polimerului la echilibru, pΦ , se poate calcula mărimea Mc care caracterizează densitatea de reticulare a polimerului. Dacă f â 4, masa moleculară medie între două reticulări, Mc, se calculează utilizând formula: (34) unde: Vs este volumul molar al solventului; dp este densitatea specifică a polimerului; φp este fracția molară a polimerului în gelul umflat; χ1 este parametrul de interacțiune solvent-polimer( FloryHuggins). Mc
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
volumul molar al solventului; dp este densitatea specifică a polimerului; φp este fracția molară a polimerului în gelul umflat; χ1 este parametrul de interacțiune solvent-polimer( FloryHuggins). Mc este un parametru de bază ce descrie structura rețelelor reticulate și reprezintă masa moleculară medie a lanțurilor polimerice între două joncțiuni consecutive. Plecând de la studiul teoretic al umflării a lui Flory o serie de autori folosesc datele de umflare la echilibru în diverși solvenți pentru determinarea parametrilor structurali ai sistemelor reticulate macromoleculare /19,27
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
reticulate macromoleculare /19,27 33,49-64/. Rezolvarea ecuației de calcul a valorii Mc necesită cunoașterea mărimilor Φp, χ1 și δ. Aceste mărimi au fost calculate de cercetătorii din domeniu în diverse moduri. Vlad și colaboratorii /54,55/ au calculat masa moleculară medie între două reticulări, Mc și densitatea de reticulare, q din datele de umflare pentru (co)polimerii poroși pe bază de esteri dimetacrilici obținuți prin polimerizarea în suspensie în prezența toluenului și acetatului de n-butil. Autorii au folosit relația
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
sunt parametrii de solubilitate al solventului respectiv al polimerului Parametrul de solubilitate, δ, se poate calcula utilizând contribuțiile atomice și de grup ale energiilor molare de coeziune /65/: (37) unde Fi constanta atracției molare; d densitatea compusului (g/ml); Mmasa moleculară a compusului. Calcularea parametrului de solubilitate din contribuțiile de grup sau atomice capătă importanță deosebită în cazul polimerilor, pentru care metodele experimentale de determinare sunt mai limitate. În cazul în care nu se cunoaște formula polimerului, singura posibilitate de determinare
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
esteri dimetacrilici, Vlad și colab. /54,55/ au folosit drept agenți de umflare toluenul și ciclohexanul. Pentru calcularea Densitățatea de reticulare, q, definită ca fiind fracția molară a unităților reticulate, a fost calculată utilizând relația: (38) unde: M0 este masa moleculară a unității polimere. Astfel de calcule au fost aplicate și altor sisteme reticulate: viniltoluen-divinilbenzen (VT-DVB) /56/, polimerilor pe bază de esteri dialilmaleici /57/, copolimerilor reticulați ai acrilamidei și schimbătorilor de ioni corespunzători /49/. În aceasta din urmă, Masa moleculară medie
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
masa moleculară a unității polimere. Astfel de calcule au fost aplicate și altor sisteme reticulate: viniltoluen-divinilbenzen (VT-DVB) /56/, polimerilor pe bază de esteri dialilmaleici /57/, copolimerilor reticulați ai acrilamidei și schimbătorilor de ioni corespunzători /49/. În aceasta din urmă, Masa moleculară medie între două reticulări, Mc cât și o masa moleculară medie teoretică între două reticulări, Mct a fost calculată folosind un raport nominal de reticulare între fracția molară a reticulantului și fracția molară a celorlalți comonomeri (X): (39) Între valorile
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
aplicate și altor sisteme reticulate: viniltoluen-divinilbenzen (VT-DVB) /56/, polimerilor pe bază de esteri dialilmaleici /57/, copolimerilor reticulați ai acrilamidei și schimbătorilor de ioni corespunzători /49/. În aceasta din urmă, Masa moleculară medie între două reticulări, Mc cât și o masa moleculară medie teoretică între două reticulări, Mct a fost calculată folosind un raport nominal de reticulare între fracția molară a reticulantului și fracția molară a celorlalți comonomeri (X): (39) Între valorile obținute pentru Mc și Mct ale copolimerilor reticulați ai acrilamidei
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
oxalat> I > NO3 > CrO4 2>Br> SCN> CI> formiat > acetat >F-. Pentru schimbătorii de anioni slab bazici factorii care influențează preferința acestora pentru acizi sunt: valența: H2SO4 > HC1; raza ionică: HI> HBr>HCl>HF; tăria acidă: HC1 > HAc > HCN; structura moleculară: acid benzensulfonic > acid citric > acid clorhidric. Importanță deosebită prezintă și schimbătorii de ioni cu grupe funcționale chelatizante, deoarece pot reține ioni ai metalelor tranziționale /93/. Natura legării cationului poate fi modificată prin schimbarea pH ului soluției care determină modificarea chimică
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
perlele, să nu afecteze porozitatea perlelor prin umflare, să aibă o duritate comparabilă cu a rășinii. Caracterizarea prin 13C-RMN La momentul actual, RMN în stare solidă este unul din instrumentele cele mai utilizate în scopul elucidării structurilor și transformărilor sistemelor moleculare, macromoleculare și supramoleculare. RMN oferă informații asupra fenomenelor (proceselor) moleculare și de grup (colective) pe o scară mare și este o metodă adecvată în special studierii materialelor necristaline. Noile tehnici RMN care se aplică la polimeri amorfi și sistemele supramoleculare
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
o duritate comparabilă cu a rășinii. Caracterizarea prin 13C-RMN La momentul actual, RMN în stare solidă este unul din instrumentele cele mai utilizate în scopul elucidării structurilor și transformărilor sistemelor moleculare, macromoleculare și supramoleculare. RMN oferă informații asupra fenomenelor (proceselor) moleculare și de grup (colective) pe o scară mare și este o metodă adecvată în special studierii materialelor necristaline. Noile tehnici RMN care se aplică la polimeri amorfi și sistemele supramoleculare au fost luate în considerare în paralel cu proprietățile mecanice
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
frecvent cele înaintate. Se consideră că 1 din 4 oameni face, în timpul vieții, un cancer și numai 1/3 dintre canceroși supraviețuiesc mai mult de 5 ani sub tratament. Ultimele decenii se caracterizează prin notabile progrese ale științelor medicale: biologie moleculară, genetică, imunologie tumorală, oncologie virală, care au permis o mai bună cunoaștere a patologiei tumorale. Perfecționarea concomitentă a mijloacelor de explorare a permis un diagnostic tot mai precoce și a îmbunătățit procentul supraviețuirilor la distanță. Fără o politică sanitară complexă
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
tumoral este reprezental de celulele tumorale cu grade diferite de diferențiere, iar stroma, formată din țesut conjunctiv, este mai bogată (sarcoame) sau mai redusă (carcinoame). 3. Istoria naturală tumorală. Tumorile maligne își au propria istorie naturală parcurgând fazele preclinică (modificări moleculare și celulare încă nedepistabile clinic sau paraclinic) și clinică (detectabilă clinic). Bryan a descries stadiile evolutive ale transformării maligne: inițierea, creșterea, promovarea, conversia, propagarea și progresia. Inițierea este o etapă premalignă latentă caracterizată de modificări ireversibile ale AND-ului celulei
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
rețeaua metalică). Studiind modul cum variază distanța dintre atomii de metal în rețeaua carboxilaților dinucleari în funcție de ordinul de legătură, se constată că la ordine de legătură mari le corespund distanțe intermetalice mici, ceea ce este în deplin acord cu teoria orbitalilor moleculari privind legătura chimică. Molecula carboxilaților trinucleari a fost formulată ca o adevărată combinație complexă conținând ionul oxi-trinuclear [M3O]7+, cu structură trigonală plană. Ca urmare, structura acetaților trinucleari a fost formulată astfel: [M3O(RCOO)6(H2O)3]X·(n-2
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]