2,772 matches
-
pe care mi le-a lăsat". Această autentică asumare a statutului de creștin, de călugăr va fi confirmată fără echivoc și de către fostul stareț al Mănăstirii Rohia, arhim Serafim Man. Există, totuși, o deosebire între felul în care este perceput monahul Nicolae de către pr. Micu, respectiv de către arhim. Serafim Man. Întrebați fiind dacă se integra părintele Nicolae în obștea mănăstirii, primul răspunde că deși din punct de vedere spiritual o făcea, cu siguranță, totuși "făcea o figură aparte...mie mi s-
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
totuși un călugăr atipic", în vreme ce arhim. Serafim Man răspunde în frumosul spirit al simplității călugărești: Da, participa la toate slujbele. Trăia deci în comuniune cu ceilalți călugări". Dacă din acest punct de vedere a existat o diferență de percepție a monahului Nicolae, atunci când vine vorba de intelectualul Steinhardt cei doi glăsuiesc la unison, văzând în acesta "modelul ideal al cărturarului", cum, de asemenea, mărturisesc că acesta era profesorul de engleză al celor din mănăstire, arhim Serafim Man menționând că însuși P.S.
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
unison, văzând în acesta "modelul ideal al cărturarului", cum, de asemenea, mărturisesc că acesta era profesorul de engleză al celor din mănăstire, arhim Serafim Man menționând că însuși P.S. Justinian Chira ar fi beneficiat de cursurile de engleză ținute de monahul Nicolae. Părintele Micu îl percepe pe Steinhardt ca pe "un om atașat de valorile neamului nostru", ca pe un om care "iubește Maramureșul, dar nu îl idealizează". Cu toată această admirație față de Steinhardt, el nu vede însă în acesta un
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
nostru", ca pe un om care "iubește Maramureșul, dar nu îl idealizează". Cu toată această admirație față de Steinhardt, el nu vede însă în acesta un virtual sfânt. Așa cum am scris mai sus, are mari rezerve față de o eventuală canonizare a monahului Nicolae. Adeseori m-am întrebat de ce a ales N. Steinhardt tocmai Rohia? Știm, din Autobiografie, că i-a fost recomandată de către Noica. I-or mai fi fost însă recomandate și altele. Știm destul de bine că până să ajungă la Rohia
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
fapt pe care nu l-am fi aflat, probabil, dacă acest interviu ar fi fost realizat cu un episcop, anume că unul dintre călugării din obștea mănăstirii, un anume Paisie, ar fi fost cel care ar fi oferit informații despre monahul Nicolae Securității. "Pe el îl bănuiam, mărturisește părintele Serafim". Tot de la el aflăm că securistul care se "ocupa" de ei "era un om de treabă". Cu adevărat surprinzătoare sunt însă răspunsurile date de stareț atunci când e întrebat dacă crede că
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
nu doar pentru a-și putea continua activitatea literară, ceea ce s-a tot spus până acum, ci și pentru că părintele Serafim s-a gândit că oricând ar fi fost posibil un decret asemenea celui din '59 și mai expus ca monahul Nicolae n-ar fi fost nimeni. Ce ar fi făcut fără casă?", se întreabă binefăcătorul lui Steinhardt. Iată un motiv în plus pentru care Steinhardt s-a îndrăgostit de Rohia și de oamenii locului! Arhim. Serafim îmi lămurește o altă
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Arhim. Serafim îmi lămurește o altă problemă în dialogul avut. A fost sau nu N. Steinhardt un călugăr autentic? Răspunsul vine simplu și concis: Dacă ar fi toți călugării ca el, ar fi altul monahismul". Consideră, de asemenea, că bogăția monahului Nicolae stătea "în cultura personală". Rugat fiind să relateze o amintire inedită cu părintele Nicolae, Serafim Man a menționat o predică a acestuia ținută de Sfântul Ilie, predică căreia i-a conferit un caracter subversiv prin faptul că "i-a
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
uneori "vorbea prea "înalt"" raportat la cei care-l ascultau. În toată simplitatea sa, acest dialog cu Serafim Man, a fost revelator pentru mine, descoperindu-mi momente inedite din acești ultimi ani ai vieții lui Steinhardt, mai exact, din anii monahului Nicolae. Dacă dialogul cu părintele Serafim Man a fost un festin spiritual, cel cu prof. George Ardeleanu, a fost un adevărat festin literar-cultural. Niciun aspect biografic sau bibliografic nu-i scapă din vedere acestuia atunci când e vorba de Steinahardt. Autorul
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
1994. Steinhardt, Nicolae, Eseu romanțat asupra neizbânzii, Editura Timpul, Iași, 2003. Steinhardt, Nicolae, Primejdia mărturisirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993. Steinhardt, Nicolae, Jurnalul fericirii, ediția a VII-a, Îngrijire, postfață și note de Virgil Ciomoș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. Steinhardt, Nicolae, Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan, Editura Revistei Literatorul, București, 1992 Steinhardt, Nicolae, Cartea împărtășirii, ediție gândită și alcătuită de Ion Vartic, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1995. Steinhardt, Nicolae, În genul lui Cioran, Noica
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Ion Caraion", Editura Publiferom, București, 2001. Pleșu, Andrei, Despre îngeri, Editura Humanitas, București, 2007. Ralea, Mihai, Fenomenul românesc, Editura Albatros, București, 1997. Ricœur, Paul, Memoria, istoria, uitarea, Traducere de Ilie Gyurcsik și Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. Sângeorzan, Zaharia, Monahul de la Rohia Nicolae Steinhardt răspunde la 365 de întrebări, Editura Humanitas, București, 2004. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. IV, David.Litera, București Chișinău, 1998. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, vol. 1-3, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Simion, Eugen
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Humanitas, București, 1997, apud. Amintiri despre N. Steinhardt, Crestomație de Arșavir Acterian, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 99. 12 N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, Ediția a VII-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 188. 13 Idem, Ibidem, p. 155. 14 Idem, Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan, Editura Humanitas, București, 2004, p. 20. 15 Ion Manolescu, Literatură memorialistică. Radu Petrescu, Ion D. Sârbu, N. Steinhardt, Antologie, prefață, dosare critice, comentarii, note și bibliografie adnotată de
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Zaharia Sângeorzan, Editura Humanitas, București, 2004, p. 20. 15 Ion Manolescu, Literatură memorialistică. Radu Petrescu, Ion D. Sârbu, N. Steinhardt, Antologie, prefață, dosare critice, comentarii, note și bibliografie adnotată de Ion Manolescu, Editura Humanitas, București, 1996, p. 118. 16N. Steinhardt, Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan, Editura Humanitas, București, 2004, p. 162. 17 André Frossard, Dumnezeu există, eu L-am întâlnit, traducere de Alex. Ștefănescu, Editura Universal Dalsi, 1993, p. 90. 18 Idem, Ibidem
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Ibidem, p. 57. 8 Idem, Ibidem, pp. 61-62. 9 Idem, Ibidem, p. 155. 10 N. Steinhardt, Ispita lecturii, Poeți francezi în limba română, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 94. 11 Idem, Ibidem, p. 93. 12 Idem, Ibidem. 13 N. Steinhardt, Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan, Editura Revistei Literatorul, București, 1992, p. 12. 14 N. Steinhardt, Ispita lecturii, Mărturisire 2, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 34 15 Idem, Ibidem. 16 Idem, Ibidem, pp. 37-38
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 82. 6 Idem, Ibidem, pp. 83-85. 7 Idem, Ibidem, p. 46. 8 Idem, Ibidem, p. 313. 9 Caietele de la Rohia II, N. Steinhardt în amintirea contemporanilor, Editura Helvetica, Baia Mare, 2000, p. 36. 1 Zaharia Sângeorzan, Monahul de la Rohia Nicolae Steinhardt răspunde la 365 de întrebări, Humanitas, București, 2004, p. 122. 2 Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 364. 3 Idem, Ibidem, p. 167. 4 Idem, Ibidem, p. 17. 5 Zaharia Sângeorzan, op. cit., p.
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
poetei Otilia Cazimir cu Societatea Scriitorilor Români sunt urmărite de G. Nichita. Li se solicită interviuri lui Mihail Sadoveanu, lui N. N. Tonitza și lui D. D. Patrașcanu, iar A. Bădăuță recenzează romane de Eugen Goga (Cartea facerii) și V. Demetrius (Monahul Damian), în timp ce Scarlat Struțeanu face cronică literară la Cezar Petrescu, Omul care și-a găsit umbra și la Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc. N. N. Crețu publică un studiu despre romanul Anna Karenina de L. N. Tolstoi, Lascăr Sebastian scrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
31 avariție. Cine nu poate dobândi bani se întristează, se mânie și invideaza pe cei care au și astfel, rezultă păcate mari a caror urmare este moartea sufletească și trupeasca. Sfinții Părinți spun că postul potolește poftele trupului (Sf. Evragrie Monahul), înlesnește săvârșirea tuturor virtuților și ajută rugăciunea, purufica organismul de toxine, îl înnoiește și-l ferește de boli, iar de unele îl vindeca. Prin rugăciune te simți legat de Dumnezeu iar prin post se desăvârșește această legătură. Mântuitorul a postit
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
fi lași) de disidenți "fabricați" sau "îngerii negri", cărturarul s-a retras în monahala singurătate a cărților, ceea ce n-a exclus în ultimii ani prezența sa în presa scrisă, dar și "pe sticlă", elegant-incisivă, profetică, amintind de diatribele publice ale monahului dominican Girolamo Savonarola. Sau, rămânând pe terenul nostru, un Sărman Dionis al sfârșitului de mileniu, ajuns să creadă "că nici Dumnezeu nu mai poate interveni în ce se petrece la noi fără să se murdărească". Nicolae Balotă Urmuz sau estetica
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
aici obsesia republicană re(s)-publica) oferă un incitant excurs de idei literare, de la Dante la Sade, relevante fiind veleitățile politice și confruntările spirituale ale literaturii în Renaștere (Ariosto, Aretino, Rabelais, cărora îi vom alătura pe Giordano Bruno sau pe monahul dominican Girolamo Savonarola) sau la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când, prin celebri hommes de lettres, maximalismul literar se afla la apogeu. Să nu-l uităm însă nici pe celebrul gânditor și scriitor "eretic" Tommaso di Campanella care a ispășit
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
emoționantă și documentată prezentare în cunoștință de cauză face Vasile Andru "Rugului aprins", detaliind persecuția, prigoana, patimile și martiriul grupului contemplativ de rezistență anticomunistă "Rugul aprins", în frunte cu Sandu Tudor (alias Alexandru Teodorescu, gazetar și poet), din 1948 devenit monahul Agaton la mânăstirea Antim. Jurnalul de cărți înregistrează la capitolul "mărturisiri" proza lui Paul Goma, iar pe Dumitru Țepeneg îl numește "un clasic al pribegiei", aflat printre "cei 100 de scriitori care au primit acea pensie de clasic" în viață
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
treptata, dar decisa despărțire de religia iudaică și împlinirea vechii sale nostalgii creștin-ortodoxe: este botezat (clandestin) de un preot ortodox, asistat de doi preoți catolici, neofitul îmbrațișând, în cunoștința de cauză, ecumenismul. Se va călugări în 1980, cu numele de monahul Nicolae de la Rohia, primit cu caldură la mica mânăstire maramureșeană din Rohia. În ciuda bolilor agravate în detenție, a accidentului de mașină de după eliberare, călugărul nu împărtășește asceza de tip isihast, creștinismul fiind pentru el o religie a iubirii de oameni
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
dragostea sa pentru Iisus crește mereu prin faptele milei creștine. Era într-o permanentă tulburare sufletească. În această stare pleacă să viziteze Egiptul, Mesopotamia, Siria, cu monumentele lor, și Palestina, cu mormântul lui Hristos. Aici îi este dat să vadă monahi cu fețe supte de asceză, dar bogați în trăire spirituală, oameni modești, dar care impresionează prin viața lor și conving prin trăirea și pregătirea lor. Golul din sufletul Sfântului Vasile se completează. Se hotărăște să introducă la locurile lui de
Agenda2004-1-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281912_a_283241]
-
Moldovei, Iașiul posedă și un număr important de biserici și mănăstiri, numai în localitate funcționând 7 mănăstiri, care atrag pe întreg parcursul anului numeroși credincioși din întreaga țară. Catedrala Mitropolitană funcționează cu regim de mănăstire, întregul personal fiind compus din monahi; aceasta găzduiește și moaștele Sfintei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei. Stilul arhitectonic este inspirat din forme târzii ale Renașterii italiene, asemănător cu al bisericii Trinita del Monte din Roma, iar elementele decorative, atât în interior, cât și în exterior, sunt dominate de
Agenda2004-7-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282078_a_283407]
-
-ți cultiva gustul tainei e ca și cum a-i dobîndi încă un simț. Începi să vezi dimensiuni nesperate și să te bucuri de lucruri ascunse. Pe de altă parte, e surprinzător să vezi cît de cuplat la actualitatea culturii laice era monahul Nicolae. Avea răbdarea să citească romane mediocre și să se entuziasmeze pe seama unor poezii sălcii din anii '80 ai comunismului românesc, avea curiozitatea de a comenta pictori și arăta buna-cuviință de a viziona filmele artistice ale epocii. Într-un cuvînt
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
sălcii din anii '80 ai comunismului românesc, avea curiozitatea de a comenta pictori și arăta buna-cuviință de a viziona filmele artistice ale epocii. Într-un cuvînt, era atît de bine ancorat în realitatea culturii mirene încît nu putea întruchipa idealul monahului care se leapădă de lume spre a trăi numai cu Dumnezeu. Un caz paradoxal de călugăr iubind viața și lumea din afara chinoviei. Pe de altă parte, Steinhardt era încredințat că Dumnezeu părăsise lumea inexorabil și că singura cale de a
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
Steinhardt. Îi redă lexicul, ticurile verbale și obsesiile adînci, zugrăvindu-l verosimil și convingător. E lesne să constați că Steinhardt are un stil propriu de exprimare, un stil pe care l-aș putea numi "enumerare ritualică de sinonime pitorești", căci monahul are obiceiul de a repeta aceeași nuanță de cîteva ori, întărind-o prin redundanță sinonimică, efectul fiind cel de întipărire, în mintea cititorului, a excesului semantic. E ca și cum și-ar îndesi echivalențele în speranța că măcar una din ele să
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]