10,170 matches
-
compromisului și chiar una a lașității, cu efecte pe termen scurt sau pe termen lung. Iată de ce moralitatea a jucat și joacă în continuare un rol important în deciziile politice. Unii consideră că politica astăzi nu mai are nevoie de morală, dacă interesele par să convină momentan. Este adevărat că suntem uneori puși să alegem între a face un compromis sau a renunța păstrându-ne principiile pe care le-am avut până în acest moment și care au constituit caracterul nostru. Când
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
este ființă morală prin însăși condiția umană și în același timp este „o ființă familială, citadină, politică”, cele două însușiri mergând împreună: condiția morală și cea politică. Filosofia politică a Sfântului Toma pleacă de la condiția descoperită de Aristotel - unitatea între morală și politică -, el dezvoltând mai amplu condiția morală, virtuțile morale, nelăsând deoparte condiția politică. În concepția lui Aristotel, politica este o știință care studiază omul ca zoon politikon (animal social), politikon provenind de la cuvântul polis, „cetate” în limba greacă. Ideea
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
Ca-n povestea de mai sus. Cineva discret mi-a spus Că în târgul zis Paris Un nou teatru s-a deschis, C-o furnică drept patron, Și vedetă la “chanson” - Greierele plin de-antren ... Iar portar e La Fontaine. Morala Iată, deci, care-i năpasta Ce aici a pus capac: Dintre toți, pe lumea asta Tot poetu-i mai sărac. Referință Bibliografică: Greierele și furnica / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1327, Anul IV, 19 august 2014. Drepturi de
GREIERELE ŞI FURNICA de DAN NOREA în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352153_a_353482]
-
umflat de mure, Însă lupu-nfometat, N-a găsit niciun vânat Și l-a pus pe ied s-adune Niște vreascuri, numai bune Pentr-un foc mai răsărit. Lupul, bucătar vestit, O mâncare-a pus pe masă: Ied pe varză. Delicioasă! Morala Cred că știu chiar și profanii Despre ce vorbesc acum: Mult mai răi decât dușmanii Sunt tovarășii de drum. Referință Bibliografică: Lupul, țapul si varza / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1324, Anul IV, 16 august 2014. Drepturi
LUPUL, ŢAPUL SI VARZA de DAN NOREA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352152_a_353481]
-
nu s-a priceput, el nefiind deloc bun orator, și-atuncea, fiece alegător, de la polobocul cel plin a primit câte doi litri de vin. Nici până azi nu s-a aflat cine-a ieșit primar în sat, dar să enunț MORALA, să mă abțin nu pot: de-atunci poporul merge cam amețit la vot. Referință Bibliografică: Două poloboace / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1330, Anul IV, 22 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile
DOUĂ POLOBOACE de DAN NOREA în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352154_a_353483]
-
m-ai înșelat! Iese melcul la plimbare, Urcă-ncet pe un grilaj Și invidia e-n floare: Vede-o casă cu etaj. Vine-un melc acas’, beat cui, Dimineața pe la șase Și pe drum, în urma lui, Sunt trei dâre lipicioase. MORALA Dumnezeu a exclamat: - Pân-aicea! și atunci Pentru melci a preparat Decalogul cu porunci. Referință Bibliografică: Moravuri de melc / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1466, Anul V, 05 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dan Norea
MORAVURI DE MELC de DAN NOREA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352170_a_353499]
-
un arici, ce pe cactus demult îl iubea. Dar ariciul de cactus s-a apropiat, cu lăbuțele-i mici l-a îmbrățișat și un spin s-a înfipt în arici, ascuțit, drept în inima plină de-amor. Și-a murit. MORALA Morala aici are-un nume: pericol prezis-au augurii atunci când apare pe lume o dragoste contra naturii. Referință Bibliografică: Cactusul și ariciul / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1465, Anul V, 04 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
CACTUSUL ȘI ARICIUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352169_a_353498]
-
arici, ce pe cactus demult îl iubea. Dar ariciul de cactus s-a apropiat, cu lăbuțele-i mici l-a îmbrățișat și un spin s-a înfipt în arici, ascuțit, drept în inima plină de-amor. Și-a murit. MORALA Morala aici are-un nume: pericol prezis-au augurii atunci când apare pe lume o dragoste contra naturii. Referință Bibliografică: Cactusul și ariciul / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1465, Anul V, 04 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
CACTUSUL ȘI ARICIUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352169_a_353498]
-
ritmice și poetice. Discontinuitatea este de cele mai multe ori deliberată. Limbajul lui ritmic, cu paradoxuri, este în același timp teologic, imaginea poate să fie trinitară [25, 4 (992 D)] sau hristologică [6, 4 (793 BC)]. Dogma este în mod constant în legătură cu morala, sau chiar se identifică cu ea; temele dogmatice se împletesc cu cele de morală, iar temele strict ascetice sunt înălțate în permanență la un nivel mistic și teologic. Hausherr afirmă că lucrarea “Scara” configurează „un adevărat eseu de sistematizare, așa cum
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
este în același timp teologic, imaginea poate să fie trinitară [25, 4 (992 D)] sau hristologică [6, 4 (793 BC)]. Dogma este în mod constant în legătură cu morala, sau chiar se identifică cu ea; temele dogmatice se împletesc cu cele de morală, iar temele strict ascetice sunt înălțate în permanență la un nivel mistic și teologic. Hausherr afirmă că lucrarea “Scara” configurează „un adevărat eseu de sistematizare, așa cum chiar și titlul său îl arată” , însă, deși pot fi observate ușor gradația logică
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
perfect separate. La Sfântul Ioan ele nu se află într-o diferență ontologică radicală. Pentru el, praxis-ul și theoria sunt interdependente, sunt două aspecte ale aceleiași realități, așa cum este și cazul raportului dintre pocăință și teologie, dintre dogmă și morală. Sfântul Ioan Scărarul spune destul de puține despre viața contemplativă, și se concentrează în mod deliberat pe viața activă, asupra păcatelor ce trebuie biruite și asupra virtuților ce trebuie cucerite. Este clar că Sfântul Ioan ar dori ca cititorii lui să
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
alt aspect al formării spirituale cerute de Iisus Hristos pune accentul pe interioritate și pe ceea ce este ascuns, pe o redefinire a voinței individuale, a emoțiilor, a afirmațiilor și a sentimentelor. Accentul pe interioritate, pe curăția sufletească, nu era străin moralei iudaice. Atitudinea interioară a omului de acțiune spre faptele sale era cuprins în termenul kawwănăh. El este concentrarea minții și inimii în faptele rugăciunii (și slujirii), astfel încât ele sunt o jertfă reală a sufletului și nu doar o îndeplinire mecanică
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Sfântul Ioan Gură de Aur denunță în slava deșartă sursa conflictelor în relațiile dintre oameni și cauza profundă a împietririi inimii vizavi de Evanghelie. Textele prezentate până aici ar lăsa cu ușurință impresia că Sfântul Ioan „ face morală”, dar o morală a vieții în Iisus Hristos. De aceea ar fi o greșeală gravă să izolăm această morală de spiritul care o animă. Pentru a nu efectua această sciziune străină operei și gândirii hrisostomice să ne amintim că „este o obișnuință a
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
cauza profundă a împietririi inimii vizavi de Evanghelie. Textele prezentate până aici ar lăsa cu ușurință impresia că Sfântul Ioan „ face morală”, dar o morală a vieții în Iisus Hristos. De aceea ar fi o greșeală gravă să izolăm această morală de spiritul care o animă. Pentru a nu efectua această sciziune străină operei și gândirii hrisostomice să ne amintim că „este o obișnuință a lui Ioan Hrisostom să nu trateze un subiect în ansamblul lui” . Remarca este bine gândită și
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
nelucrătoare:aceasta este dilema inevitabilă care pândește ca un coșmar omul creștinismului medieval apusean. Dualismul augustinian se răsfrânge și asupra eticii lui: „împotriva voinței tale, dar pentru harul mântuirii tale” . Acest principiu este una dintre axiomele fundamentale ale eticii augustiniene. Morala se psihologizează, iar psihologismul religiei este întemeiat de „Origen al Apusului”. Toma d'Aquino întrerupe monopolul agustinianismului , dar și acest corifeu al scolasticilor nu face altceva decât să aducă în dialog pe teologul Apusului (Augustin) cu filosoful Răsăritului (Aristotel). Caracterul
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
în care axiomele conduc spre concluzii. Principiile morale sunt bazate pe raționalitatea prezentă în realitate și derivă dintr-însa; ele reprezintă pătrunderea minții umane în cele cerești, cunoașterea paradigmelor exemplare prezente în Mintea divină ce impregnează ordinea lumii. Vedem că morala lui Toma d'Aquino nu se bazează pe lege, sau pe datoria în sine, ci pe rațiunea personală. Legea naturală ca ghid al cunoașterii este o parte esențială a realismului moderat al lui Toma . Toma d'Aquino mai tratează un
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
împinge, sub forma unei consecvențe către trăsăturile sale moștenite, prin puterile sale raționale spre Cuvântul Dumnezeiesc, adică spre izvorul și cauza întregii existențe. „Făpturi raționale și prin rațiune spre Cuvânt grăbindu-se” . Este evident că aici filozofia se leagă cu morala binelui și cu pregătirea judecăților intelectuale. Astfel, este un fapt esențial că filozofia este pusă în corelație și cu chestiunea trăsăturilor morale în sensul arhietipurilor firești. Deci, morala nu se încadrează numai în competența alegerilor personale și a normelor ontologice
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
spre Cuvânt grăbindu-se” . Este evident că aici filozofia se leagă cu morala binelui și cu pregătirea judecăților intelectuale. Astfel, este un fapt esențial că filozofia este pusă în corelație și cu chestiunea trăsăturilor morale în sensul arhietipurilor firești. Deci, morala nu se încadrează numai în competența alegerilor personale și a normelor ontologice ale neamului omenesc. Prin urmare, orice formă de educație va fi dată tinerilor corespunde cu vocația antropologică , numai dacă păstrează ca criteriu esențial perspectivele firești ale desăvârșirii pe
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
consideră că omul datoriei morale nu confruntă numai sub un singur aspect problema valorilor morale. Direcționat de simțul concretului poziționează virtutea atât la nivel teoretic, cât și practic . Cu aceste aprecieri sferice ale lui acoperă ansamblul intereselor și activităților lui. Morala înseamnă atât adâncirea și interpretarea ei conștientă, cât și aplicarea ei în practică. Mesajul ce se dă problemei educației este evidentă. În orice fel trebuie exclusă cultivarea numai a unei laturi ale comportamentului uman și să se caute întotdeauna maturizarea
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
și privațiuni pentru apărarea evlaviei . Astfel, problema se transferă la nivelul jertfei, ce constituie treapta culminantă a existenței personale catafatice a vieții. 1. Credință și praxis: conținutul fundamental al lecției de religie a. Conținutul euharistic al lecțiilor de dogmatică și morală Lecțiile de dogmatică și morală recapitulează și formulează cronologic în cadrul istoriei credința și viața una și aceeași a Bisericii, care este „aceeași ieri, azi și în veci”. Cu alte cuvinte aceste lecții sintetizează în orice moment concret al vieții Bisericii
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
Astfel, problema se transferă la nivelul jertfei, ce constituie treapta culminantă a existenței personale catafatice a vieții. 1. Credință și praxis: conținutul fundamental al lecției de religie a. Conținutul euharistic al lecțiilor de dogmatică și morală Lecțiile de dogmatică și morală recapitulează și formulează cronologic în cadrul istoriei credința și viața una și aceeași a Bisericii, care este „aceeași ieri, azi și în veci”. Cu alte cuvinte aceste lecții sintetizează în orice moment concret al vieții Bisericii conținutul și scopurile învățăturii creștine
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
lecții nu se mișcă independent, ci sunt unite organic și neseparate. Separarea teologiei pe secții și discipline, ce se impune poate metodologic, nu trebuie să ne împiedice deloc să păstrăm unitatea lor de viață, organică. În special distingerea dogmaticii de morală, ce se face iarăși din motive metodologice și pedagogice, nu trebuie să ne conducă la nici o separare esențială a lor. Dogma și etosul, teologia și liturghia, credința și viața, mărturisirea și praxis-ul nu se separă în creștinism. Iisus Hristos
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
că lecția de religie are ca obiectiv transmiterea cunoștințelor religioase. Alții iarăși consideră drept scopul ei principal transmiterea emoțiilor sau sentimentelor religioase. Aceste scopuri sunt însă limitate și subminează universalitatea lecției de religie. În special pentru lecțiile de dogmatică și morală, pe care le examinăm în această expunere, unii cred că trebuie să se transmită corect elevilor sensurile (noțiunile) dogmatice și morale ale creștinismului, în timp ce alții că trebuie să-i învețe cum să devină oameni buni. În programa analitică de Gimnaziu
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
de noțiuni este folositoare în deosebi. În final, esențială și actuală este importanța și însemnătatea Ecclesiologiei pentru prezentarea credinței și vieții creștine. Cu excepția semnalării ei generale în învățătura dogmatică pozițiile ei fundamentale sunt foarte prețioase pentru o prezentare corectă a moralei creștine. Teologul, ca și orice pedagog, nu poate oferi ansamblul cunoștințelor și al informațiilor de care au nevoie elevii. Este dator însă să le deschidă drumuri, care îi vor conduce la izvoarele credinței și ale vieții creștine. Din predarea dogmaticii
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
desăvârșit în Iisus Hristos în persoana Căruia omul își descoperă „propria măsură”. Este viața noului etos în Iisus Hristos . Orice adevăr ce există în om și în civilizația lui, găsește în creștinism poziția corectă și valoarea lui. De aceea și morala creștină este mereu deschisă pentru a primi și accepta orice-i omenesc. Dincolo de acestea însă, dar și pentru a putea să valorifice toate acestea, se sprijină pe omul adevărat, ce s-a arătat în Iisus Hristos. În vechime dascălii creștini
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]