3,345 matches
-
în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut proțesuri înființate de unde nu aveau ființă; s-au văzut semnele cele mai firești răsturnate, movilele seculare schimbate în moșinoaie, râurile întoarse din cursul lor, podișurile prefăcute în văgăuni și șesurile suite pe vârfurile dealurilor și ale munților; s-au văzut reclamații că moșia cutare împresura cu o bucată de loc pe moșia cutare și judecata
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
localitatea unde se făcea găzduirea. Brănișterii erau însărcinați cu pregătirea fânului domnesc din Braniște - un șes pe Prut. Ei se ocupau cu cosirea și strângerea fânului, munci care, toate, erau în sarcina locuitorilor, participanți la beilicuri. Despre brănișteri vorbește Constantin Movilă Vodă în Cartea sa din anul 1611, dar sunt menționați și de domnul Constantin Racoviță la 1753 care în Cartea sa, pentru scutirea unei crâșme din Huși a Episcopiei vorbește despre mai mulți brănișteri. Sub pretextul facerii fânului domnesc, era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în ținut", fiind asimilați cu prefecții din vremea lui Melchisedec. În a sa a doua domnie, Constantin Mavrocordat a introdus „Ispravnicii pe la toate ținuturile, și le-a dat ținuturile cu slujbe în seama lor". Într-adevăr în anul 1597 Ieremia Movilă, domnul Moldovei, adresându-se pârcălabilor de Neamț într-o cercetare scrie: „ Scriem credincioșilor slugilor noastre pârcălabi de Neamț, cum veți vedea această carte a noastră..." din care rezultă că atunci erau la Neamț mai mulți pârcălabi cărora li se adresa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țară pentru hrana lor". În anul 1760, în cartea lui Ioan Teodor Voievod se pomenește de „boieri ispravnici de pe la ținuturi și dumnealor pârcălabii". Pârcălabii aveau și calitatea de judecători. În Uricarul XVIII p. 178, găsim în anul 1597 că Irimia Movilă dă următoarea poruncă: ..."Scriem credincioșilor slugilor noastre pîrcălabi de Neamț, cum veți vedea această carte a noastră, să faceți legiuită dreptate lui Hâra ot Vârtop, cu Ionașcu Drob ot Hogioge că are să-i plătească lui un bou sau cinci taleri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să li se piardă urma. În felul acesta dobânditorii se făceau stăpâni și pe moșia Episcopiei „posedând acolo vii, mori și grădini". Satul Broscenii de la marginea târgului Huși, mai încoace mahala a Hușilor, cu teren hărăzit Episcopiei de Domnul Ieremia Movilă, aflându-se într-o astfel de situație, episcopul (Mitrofan) cere Domniei să stabilească adevăratul hotar al localității în prezența „oamenilor buni și bătrâni". Ion Cehan (Ionescu Cehan vel Pitariu), împreună cu alte persoane, participă la delimitarea Broscenilor la 29 noiembrie 1630
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cantacuzino, în anul 1673, împotriva lui Petriceicu Vodă, fugit la polonezi, s-a făcut cu oaste turcească, la care s-a adăugat și vreo douăzeci mii de tătari, toți având în cale localitatea Huși, iar bătălia cu Leșii, chiar la Movila Răbâia, în apropiere de Prut, s-a dat, nu fără pierderi și din partea populației locale. Apoi, se știe, după câștigarea bătăliei cu Leșii lui Petriceicu și retragerea armatelor, Dumitrașcu, temându-se de altă năvălire a lui Petriceicu cu polonezii, a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnul Miron Barnovschi carte către diregătorul, șoltuzul și pârgarii de Huși, către aprozii care scoteau târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din pâne, din vin, din stupi, din fânețe, din livezile cu pomi. Pe locul domnesc această
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în scaun la un moment dat. Feria, heria sau fereon era o taxă pe care o plăteau visteriei partea care câștiga un proces. Partea găsită vinovată plătea gloaba, iar câștigătorul, feria. La 1604, într-o carte de judecată de la Eremia Movilă, se zice că părții găsită la judecată că are dreptate i „s-au pus lor fereon 12 zloți", iar într-o altă carte de la Vasile Vodă, la 1646, într-un proces, judecat la domnie, se zice că partea care a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al Moldovei, cel mai mic ofițer. Pentru aceasta se hotărî ca să li se dea o pedeapsă mai exemplară acestor paricizi. În ziua de 25 octombrie 1847, pe întinsa câmpie de lângă Mânăstirea Frumoasa, unde se țineau de obicei iarmaroacele ieșene, deasupra movilei de pământ numită Sarandei, se ridicară două furci nalte, destinate a susține pe acei ce urmau a plăti cu gâtlejul lor păcatele ce făptuiseră. În dosul fiecărei furci se săpase câte o groapă adâncă, spre a primi cadavrele celor executați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndreptându-se spre Podul roș. S-a mai numit și Ulița Gunoaielor. Cu vremea, spânzur ătorile și-au schimbat locul. În secolul al XVIII-lea, au fost mutate în apropiere de Podul roș. De aici au fost duse, apoi, lângă movila Saranda, în iarmaroc, unde, potrivit tradiției, văduva haiducului Bujor a construit biserica Sf. Nicolae, care a fost dărâmată și, în apropiere, mai la stradă, a fost ridicată o altă bisericuță care a dăinuit până în anii trecuți, lângă fabrica Țesătura". Apoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ape, numite „Ttel" în limbajul arheologilor, săpăturile făcute acolo, pământul răscolit și obiectele scoase la iveală, decât ne dau informații de larg interes, referitore la civilizația străveche, de acum 700010000 de ani, despre spiritualitatea acelor oameni care au locuit în movilele respective (numeroase în cuprinsul județului), cu durată, poate de mii de ani, ca așezare? Pentru arheologul cutezător să dobândească informații de performanță, viața acelor oameni devine o carte deschisă, asemănătoare celei de la bibliotecă. El, arheologul, îți poate vorbi îndelung despre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în unitățile școlare frecventau 5367 elevi. Pe locurile unde au umblat Ștefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, Nicolae Milescu-Spătaru, Eminescu, Enescu, A.I. Cuza sau Sadoveanu, Constantin Tănase ori Ion Adam, străjuiesc importante locuri și monumente istorice, cunoscute vasluienilor: Podul Înalt (1475), Movila lui Burcel, Podul Crasnei (1450), Ctitoria lui Ștefan cel Mare (1490), Valea Docolinei, Monumentul eroilor cu amintirea lui Peneș Curcanul, Delenii cu luptele din 1944, toate aduc faimă localității și țării. Evenimentele istorice de la 1848, 1859, 1877 au dat perspectivă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Trotuș)737 iar al doilea, un fragment dintr-o lucrare aflată în stadiu de proiect, intitulată Istoria bisericii catolice din Iași, care trata perioada domnitorului Petru Șchiopul 738. În 1915 a publicat, tot în Calendarul catolic, un studiu despre Ieremia Movilă și catolicismul moldovean 739, ce a avut la bază documente despre acest domnitor 740. Începând cu 1920 și până în 1925, a publicat în revista greco-catolică Cultura creștină de la Blaj o serie de articole bine documentate, referitoare la epoca teutonă din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
considerabil pentru acea vreme: de exemplu, Catehismul prescurtat a apărut în peste 20.000 de exemplare 1016. S-au mai imprimat aici și alte lucrări, precum: V. Ghika, Spicuiri istorice (1935), I Mărtinaș, Cine sunt catolicii moldoveni (1942), Mitropolitul Petru Movilă și catolicismul (1943), Margareta Mușat Principesă a Moldovei (1944), I Suciu, Eroism (1943), M. Teodorian-Carada, Papa (1938), etc. În ianuarie 1949 Editura și Tipografia Presa Bună, precum și revista Lumina creștinului, au fost radiate din registrul Camerei de Comerț Iași, "din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1941. Lupu, Stefan, "Sinodalitatea și/sau conciliaritatea: expresie a unității și catolicității Bisericii", în Dialog Teologic, nr. 7/2001, Editura Spienția, Iași, 2001, pp. 59-84. Mărtinaș, Ioan, Margareta Mușat, principesă a Moldovei, Editura Presa Bună, Iași, 1944. Idem, Mitropolitul Petru Movilă și catolicismul, Editura Presa Bună, Iași, 1943. Mărtincă, Isidor, "Biserica, mass-media și cultura", I, în Pro Memoria, nr.3/2004, București, 2004, pp. 265-294. Idem, "Biserica, mass-media și cultura", II, în Pro Memoria, nr. 4/2005, București, 2005, pp. 229-262
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
171-172, 174, 176-178, 182-187, 189-194, 196-197, 199-200, 202-206, 236, 258-261, 264, 269, 275 Monaco / 126 Montabaur / 199 Montalembert / 48 Monti, Giuseppe / 218, 226 Morariu, Bonaventura / 178, 187, 200-201 Moraru, Anton / 194 Moscova / 157 Mosel, Paul / 174, 199-200 Mounier, Emmanuel / 95 Movilă, Ieremia /191 Möhler / 50 Muller, G. / 143 Muntenia / 111, 147 Mureșianu, Iacobu / 114-115 Murri, Romolo / 57, 90 Mussolini / 93-94 Müler, Fabian / 153 Müller, L. / 147 N Namur / 213 Naniescu / 106 Napoleon III / 66 Napoli / 87 Neamț / 192-193, 195-196, 259 Neculau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Catolice din Moldova după activitatea lui Despot Vodă. Conform studiului său, domnitorul Petru Șchiopul a "curățat" bisericile catolice din Iași și din alte comunități catolice din Moldova de orice urmă de protestantism, redându-le Bisericii Universale. 739 Ioan Ferenț, " Ieremia Movilă și catolicismul", în Calendarul catolic, 1915, pp. 37-49 740 Autorul a evidențiat faptul că domnul Moldovei, Ieremia Movilă, alături de fratele său, mitropolitul Gheorghe Movilă, ar fi "lucrat", încă de pe vremea lui Petru Șchiopul pentru apropierea Moldovei de Sfântul Scaun. 741
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Iași și din alte comunități catolice din Moldova de orice urmă de protestantism, redându-le Bisericii Universale. 739 Ioan Ferenț, " Ieremia Movilă și catolicismul", în Calendarul catolic, 1915, pp. 37-49 740 Autorul a evidențiat faptul că domnul Moldovei, Ieremia Movilă, alături de fratele său, mitropolitul Gheorghe Movilă, ar fi "lucrat", încă de pe vremea lui Petru Șchiopul pentru apropierea Moldovei de Sfântul Scaun. 741 Ioan Ferenț, Cumanii și episcopia lor, Blaj, 1931. 742 Anton Gabor, "Moartea Părintelui Dr. Ioan Ferenț", în Lumina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice din Moldova de orice urmă de protestantism, redându-le Bisericii Universale. 739 Ioan Ferenț, " Ieremia Movilă și catolicismul", în Calendarul catolic, 1915, pp. 37-49 740 Autorul a evidențiat faptul că domnul Moldovei, Ieremia Movilă, alături de fratele său, mitropolitul Gheorghe Movilă, ar fi "lucrat", încă de pe vremea lui Petru Șchiopul pentru apropierea Moldovei de Sfântul Scaun. 741 Ioan Ferenț, Cumanii și episcopia lor, Blaj, 1931. 742 Anton Gabor, "Moartea Părintelui Dr. Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, septembrie 1933, p. 151. 743
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mâni, biserica, poimâni, breslele, până ce toată combinarea lor organică, datorită veacurilor, sau prefăcut întro grămadă de indivizi fără nici un fel de legături între ei decât acelea ale unui interes momentan. Dar o grămadă de indivizi nu e popor, precum o movilă de frunze și rădăcini uscate nu e pădure. Acest rezultat la avut în România lepădarea tradiției, lipsa de simț istoric, pripa dea ajunge, fără cultură și fără avere suficientă, la rezultatele civilizației apusene. Un copac nu poate crește decât din
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
la păscut în această lunca. Fratele mai mic al ciobanului era trimis cu mâncare la Badea, de unde a rămas și numele de Bădeni”. Urme ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri sunt mai vechi. Astfel , la nord - est de sat, pe Movila Grădiștei și Dealul Vișinului s au descoperit silexuri din paleoliticul superior, ceramică neolitica, din începutul migrațiilor(sec. IV) și feudalismul dezvoltat( sec. XVIIXVIII). Chiar și denumirea Grădiște ilustrează existența unei așezări(cetăți) întărite, unde locuitorii se puteau retrage în vremuri
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
râului Bahlui. Este o așezare atestata în anul 1646, al cărei nume provine de la antroponimul Fetea. Legenda spune că acest Fetea avea o vie, frumos îngrijita, cu soiuri alese, din care s-a obținut vestită Feteasca. Un document de la Moise Movila Vodă, datat 9 iulie 1631, foarte expresiv în ceea ce privește proprietatea particulară a domnului, de care el putea dispune după bunul plac, lucru ce nu îi era îngăduit cu acele bunuri ce făceau parte din moșia domneasca, întărește stăpânirea asupra satului Fetești
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
jos, unii morți, alții răniți, cu capetele sparte. Era o groază și lume șmultăț și un sunet Îngrozitor de țeste sparte”. Și acest evreu a descris mormanul de morți: „Câte doi gardieni ridicau pe cei căzuți și Îi aruncau pe o movilă de cadavre. Mulți din cei aruncați pe movilă mai trăiau, aruncați unii peste alții se Înăbușeau”. Chestiunea capetelor sparte nu a fost amintită aici ca o figură de stil - acesta era primul amănunt perceput, de evreii scăpați (mai mult sau
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Era o groază și lume șmultăț și un sunet Îngrozitor de țeste sparte”. Și acest evreu a descris mormanul de morți: „Câte doi gardieni ridicau pe cei căzuți și Îi aruncau pe o movilă de cadavre. Mulți din cei aruncați pe movilă mai trăiau, aruncați unii peste alții se Înăbușeau”. Chestiunea capetelor sparte nu a fost amintită aici ca o figură de stil - acesta era primul amănunt perceput, de evreii scăpați (mai mult sau mai puțin Întregi) din chinurile la care erau
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
germanii din organizația Todt au Înfipt chiar furci În capete) -, prin apucarea de mâini și de picioare și azvârlirea pe un morman care creștea văzând cu ochii până ce aproape a Împiedicat intrarea În curte. Un intelectual evreu a descris această movilă de cadavre ridicată de polițiști Înainte de marele măcel, când În curte se mai aflau sute de femei și copii, ca „o stivă de cadavre Înroșite de sânge”. Pentru a face puțină ordine, și Întrucât, În urma Împușcăturilor, toată curtea fusese acoperită
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]