5,117 matches
-
clasele drept actori ai istoriei. Dintre ele se detașează o clasă aparte, cea a proletariatului, care anunță timpurile moderne și prefigurează revoluțiile viitoare. Mulțimile ce invadează orașele duc războaie civile, participă la toate rebeliunile, reprezintă materia primă și formele clasei muncitoare. Ea se găsește la diverse grade de conștiință, de la sub-proletariatul pasiv la adevăratul proletariat activ și eroizat. Prin urmare, cu cît sînt mai vaste, cu atît viziunea mulțimilor asupra propriilor forțe și scopuri este mai clară și cu atît vor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
critici nu-l împiedică să se apropie, de-a lungul anilor, de Gustav Le Bon73 și să se facă purtătorul de cuvînt al teoriilor acestuia. O dovadă ar fi ideea că un mit puternic, deci irațional, este necesar pentru ca clasa muncitoare să devină revoluționară. Prin intermediul lui Sorel, ale cărui concepții au un mare impact asupra politicii epocii, psihologia mulțimilor pătrunde cam peste tot. Aflăm un ecou chiar și la comunistul Gramsci, care a citit și a meditat în mod critic asupra
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu țină seama de ele. În fața unei diversități a caracterului fundamental (de clasă), afirmă autorul, contrastul dintre masele organizate și masele neorganizate nu este poate chiar lipsit de semnificație căci antrenamentul și experiența produc o diferență considerabilă la membrii clasei muncitoare dar rămîne totuși secundar"76. Din cîte știu, această dezbatere nu s-a încheiat cu nici o concluzie certă. Nici unul dintre protagoniști nu a propus un punct de vedere nou sau o altă tactică valabilă pentru masele urbane neorganizate. Poate că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o recunoaștem: Le Bon are talentul de a face descoperiri, dar îi lipsește cel de-a le exploata. Raționamentele lui sînt prea parțiale, observațiile sărace. Întregul nu are profunzime. Cu greu îi putem citi judecățile sarcastice despre masă, revoluție, clasă muncitoare fără a fi năuciți de un astfel de torent de prejudecăți și cinisme față de ceea ce, de altfel, îl fascinează 100. Un al doilea motiv este de ordin mai subtil. Prin originile sale sociale, Le Bon aparținea unei tradiții liberale și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
copiilor sau al sălbaticilor. În rest, ideea că masele își dobîndesc conștiința din exterior și că ele n-o pot dobîndi în mod spontan e cît se poate de răspîndită. O regăsim pînă și în concepția bolșevică a partidului clasei muncitoare. "În lucrările lui Lenin, scrie psihologul sovietic Porchnev 121, problema raportului dintre psihologic și ideologic se prezintă adesea ca aceea a raportului dintre spontaneitate și conștiință. Concepțiile polare sînt: aici, inconștiența oarbă din comportamentul oamenilor și dincolo, conștiința științifică". Și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aproape același punct de vedere 174. Dar un Mussolini, la fel și toți cei care l-au urmat și imitat, au adoptat în întregime teza francezului. Pe scurt, au îndrăznit să facă ceea ce marea burghezie nu îndrăznise: au considerat clasa muncitoare drept o masă conservatoare și au îmbinat marxismul sau socialismul cu credințele șovine, cu ideile uzate ale tradiției, reînviind astfel mitul națiunii. Pentru că atît partidele fasciste cît și diviziile naziste de asalt au furnizat un număr important de muncitori partidelor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dau înapoi în fața acestei "misiuni imposibile" îi respectă cu atît mai mult pe aceia capabili să și-o asume, mărturisindu-și înfrîngerea dinaintea unei realități mai puternice decît ei. Le Bon însuși nu ratează niciodată ocazia de a insulta clasa muncitoare, dar își trădează în schimb respectul pentru conducători, numindu-i spirite "dotate cu o tenacitate puternică, repetînd mereu aceleași lucruri și în aceiași termeni, gata oricînd să își sacrifice interesele personale și chiar viața pentru triumful idealului care i-a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
luni mai târziu, în august 1977. Spălarea creieruluitc "Spălarea creierului" Propaganda comunistă a început să acționeze masiv și fățiș în regiune, pentru a contracara orice altă posibilă revoltă. Ideea era să li se inculce minerilor din nou ideea de „clasă muncitoare avansată”, aliată a Partidului Comunist. Au sporit, astfel, lecțiile ideologice obligatorii. În același timp, diverse instituții de psihologie din București, subordonate autorităților, au făcut teste și sondaje în Valea Jiului. Despre liderul minerilor (deși au existat mai mulți lideri ad-hoc), Constantin
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
temut liderii comuniști ca mișcarea din Valea Jiului să nu primească coloratura unui „Gdansk polonez” (Barbu și Chirvase, 1997, p. 25), dat fiind faptul că mișcările anticomuniste muncitorești din Polonia făcuseră carieră și risipiseră mitul unității dintre Partidul Comunist și clasa muncitoare. Sensul grevei din Valea Jiului a devenit limpede, însă, mai ales ca „exercițiu democratic” într-o țară dominată de totalitarismul comunist. Pe platforma de la Lupeni, timp de aproape trei zile, minerii și-au rostit revendicările și protestele la microfon, au vorbit
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
clișee comuniste (ceea ce nu este neapărat paradoxal) - „aportul muncitorimii” în 20 decembrie la Timișoara și în 22 decembrie la București (pe care pedalează obstinat) este o sechelă a gândirii sale definitiv marcate de un pattern comunist, care vedea în clasa muncitoare „avangarda” partidului respectiv. În demonstrația lui Ion Iliescu, esențială pentru schimbarea regimului a fost revoluția începută în 22 decembrie și nu revolta de la Timișoara sau insurecția bucureșteană din 21 decembrie (deși, în Marele șoc..., este mai nuanțat în ceea ce privește Timișoara). Teza
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Armată (prin generalul Vasile Milea), dar și de Securitate (atunci când i se vorbește despre acțiunea „teroriștilor”, întrucât psihoza legată de aceștia fusese declanșată, Ceaușescu îi consideră automat a fi securiști). În general, Ceaușescu se considera trădat de toată lumea, cu excepția „clasei muncitoare” - de aceea insista să i se dea voie să le vorbească muncitorilor, probabil pentru a-i convinge de nevinovăția lui; probabil și fiindcă, naiv sau, în orice caz, depășit de evenimente, își imagina că ar mai putea să acceadă la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
recunoaște legitimitatea, el acceptă când și când să o facă, mai degrabă răbufnind iritat. De pildă, zadarnic i se precizează că Marea Adunare Națională a fost dizolvată, fiindcă declară cu obstinație că va răspunde pentru faptele sale doar în fața clasei muncitoare și a Marii Adunări Naționale. Apoi, treptat, Ceaușescu începe să nuanțeze acuzația de lovitură de stat: aceasta este pusă în contul unei „bande de trădători de țară”, dar „în strânsă legătură cu străinătatea” și cu „agenturile străine”. Cum una dintre
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
175-177). În 1976 a fost gândit un prim proiect de lovitură de stat, ideea aparținându-i ministrului Apărării Naționale din acea vreme, generalul Ion Ioniță (s-a renunțat la punerea ei în practică, întrucât puciștii au considerat că atât clasa muncitoare, cât și populația în general nu erau pregătite psihologic pentru o asemenea încercare). Un al doilea proiect de lovitură de stat a fost gândit între 1983 și 1984, din cauza deteriorării grave a situației economice din țară: în acest proiect au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
niciodată cum trăiesc românii și care sunt nevoile lor. Două obsesii au fost vizibile în timpul procesului: credința sa că explozia populară se datorează exclusiv unui complot dublu (extern și intern) și dorința de a fi lăsat să vorbească în fața „clasei muncitoare”, pe care o credita în continuare ca fiindu-i aliată. Înainte de prăbușirea regimului său, în ședințele CPEx, Ceaușescu, cel puțin la nivel verbal, s-a dovedit a fi însă un șef de stat dispus la orice fel de măsuri extreme
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
le prezintă ca definindu-i unicitatea sunt faptul că este foarte activă, un cuvânt care apare în multe contexte ca o caracteristică a sa, rapidă (o trăsătură pe care o prezintă drept cea mai fericită din viața ei de adult), muncitoare și responsabilă. Aceste trăsături au ajutat-o să devină lider în mișcarea de tineret. Unicitatea ei este definită mai departe într-o manieră negativă, prin ceea ce ea nu a fost - adică o elevăexcelentă, căreia să-i fi plăcut munca intelectuală
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
asemenea opțiune, în special cea legată de afirmare în sfera publică,xe "„sferapublică" este necesar ca o persoană să nu lupte cu supraviețuirea cotidiană, ci pentru dezvoltare și afirmare. El s-a adresat mai puțin problemelor rasiale, celor specifice femeilor muncitoare, precum și țărăncilor. Aceasta nu înseamnă însă că feministele clasei de mijloc nu pot să joace rol de avangardă și pentru promovarea drepturilor celorlalte femei, dar să nu postuleze propria condiție drept „condiția femeii”, în ciuda multelor asemănări via patriarhatxe "„patriarhat". Au
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
autonomiexe "„autonomie" sexuală. Femeile stângii anilor ’70 s-au considerat o clasă oprimată. Oarecum paradoxal, această mișcare, ca și cele din SUA și Franța, s-a bucurat de participarea mare a femeilor din clasa de mijloc, mai puțin a femeilor muncitoare, deși sursele sale de inspirație veneau preponderent din ideologiixe "„ideologie" de stânga. În toate cazurile, feminismul a cuprins și o puternică mișcare a lesbienelor. Unele feministexe "„feminist" ale valului II consideră chiar că lesbianismulxe "„lesbianismul" și feminismul se suprapun intrinsec
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
suntem noi decât niște sclave menite a perpetua genul omenesc?” (Sofia Nădejdexe "„Nădejde,Sofia", în Mihăilescu, 2002, p. 86). Sofia Nădejdexe "„Nădejde,Sofia" urmărește preponderent, în alte contexte, starea economică a femeilor și se apleacă mai insistent asupra situației femeilor muncitoare. Sub influență marxistă, ea considera, alături de alți lideri social-democrați, că emancipareaxe "„emancipare" femeii presupunea înlăturarea dominației capitalului și a proprietății private (Robirea femeii și emancipareaxe "„emancipare" ei, Azi totu-i marfă etc.). Cu timpul, „Radicalismul feminist al Sofiei Nădejdexe "„Nădejde
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
complexului lui Oedip (vezi Psihanaliză și feminism șPsychoalanalysis and Feminismț, 1971). Heidi Hartmannxe "„Hartmann,Heidi" (1981) întreprinde o analiză materialistă a patriarhatului, nefiind însă de acord cu perspectiva marxistă potrivit căreia femeile pot să fie analizate prin categoria de clasă muncitoare (proletariat). La fel, susține ea, categoria de „clasă” lasă neexplicat faptul că femeile sunt subordonate bărbaților în viața publică și în cea privată. În consecință, este fundamentală o analiză feministăxe "„feministă" a patriarhatului, nu doar una în termeni de capital
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
necesitatea de a ține femeile departe de politică, pentru a le putea iubi, ea critică ideologia „adorației” față de femei, precum și strategia excepționalistă implicată într-o astfel de ideologiexe "„ideologie". Cât de adorate, se întreabă ea, au fost țărăncile și femeile muncitoare? Ea face apologia muncii ca metodă de emancipare, considerând că bărbații și femeile trebuie să fie legați între ei sentimental, nu economic, să fie în situația de a dori să viețuiască împreună, nu de a fi nevoiți să o facă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
privilegiate ale tranziției au fost muncitorii din industria grea: minerit, metalurgie, construcții de mașini. Pentru ei însă s-au făcut politici de redistribuirexe "„politicăderedistribuire", nu de protecțiexe "„protecție". Această agendă reparatorie este coerentă cu conservatorismulxe "„conservatorism" stângii, potrivit căruia clasa muncitoare trebuie să aibă un rol privilegiat, iar în interiorul ei există o ierarhie în vârful căreia se află muncitorii din industria grea. Femeile și minoritățile au fost adăugate pe agenda victimismului mai târziu, cu o presiune internațională mai puternică decât cea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
salarii lunare. Bărbații au fost plătiți să își părăsească locurile de muncă, pe când femeile, nu. „Politicile salariale destinate să asigure în continuare superioritatea muncitorului industrial bărbat față de muncitorul industrial femeie au fost înlocuite cu politici salariale destinate să asigure superioritatea muncitorului bărbat angajat de statxe "„stat", față de femeile angajate de stat. Acest raport patriarhalxe "„patriarhal" de salarizare, puternic sprijinit de sindicatexe "„sindicate" - ale căror mișcări revendicative au luat întotdeauna ca bază de plecare schemele de salarizare ale socialismului - a fost reprodus
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pentru operator în găsirea persoanei, cu atât de multe caracteristici prescrise. De pildă, aflat într-un sat, operatorul nostru va avea dificultăți să găsească, să zicem, o femeie între 20 și 24 de ani, cu studii liceale, navetistă, angajată ca muncitoare calificată într-o întreprindere deindustrie alimentară, într-un oraș de mărime între 50.000 și 100.000 de locuitori. S-ar putea chiar să nu fie nici una care să întrunească toate aceste condiții, și atunci operatorul va trebui să o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Inima-i nu s-a supus Mă asculta cît se poate Din cuvîntu-mi nu ieșea, Se supunea Întru toate După voința-mi pîșea...” Pann ne dă, indirect, un portret al femeii bune din punctul lui de vedere: iconoamă, cuminte, supusă, muncitoare, nu iese din cuvîntul bărbatului, Îl cată „la boale”, nu ține „sicret” În sine... Misogianul Pann este, În fine, mulțumit: „Căci dragostea unde este Și unde se Înțeleg Unindu-se cu aceste Doi se fac un trup Întreg”... Adiata prevede
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un dinte gură și cu mâinile tremurând, îl lătra și câinele, nu-l mai cunoștea. Și, dintr-odată, spre fiu-său : Însoară-te, ce stai ? Mai întindem o palmă de acoperiș, că loc în curte mai e. Uite, Aurica. Fată muncitoare. N-o fi ea frumusețea pământului, dar mie, dacă am fost frumoasă, la ce mi-a folosit ? Petrache oftă, făcu trei cruci repezi, de mulțumire, și se ridică. — Mă duc până la bodegă, spuse. Mai povestesc cu cumătrul Fandarac. — Ți-ai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]